BusinessMagazin

Tag: piata

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 29 februarie 2016

    COVER STORY: Să angajez sau să nu angajez CEO?

    O treime dintre cele mai mari 20 de afaceri antreprenoriale din românia sunt conduse de manageri de carieră, iar fondatorii au făcut pasul în lateral, ocupându-se de strategie sau hobby-uri. Cei mai mulţi însă preferă să controleze cu o mână de fier firmele pe care le-au construit, chiar dacă apar din când în când şi încercări de a delega conducerea companiei. Antreprenorul Marcel Bărbuţ a reluat conducerea grupului Adeplast după numai un an, perioadă în care îl numise ca CEO pe Bogdan Pîrvu. nu este însă un caz singular şi poate că aventurile riscante ale câtorva antreprenori joacă un rol esenţial în această preferinţă clară de a păstra frâiele companiei în propriiile mâini.
     
     
     

    TENDINŢE: Antreprenoriat în lemn

     

    ACTUALITATE: Cum a prins Adrian Ghenie drum liber în lumea artei

    TEHNOLOGIE: Va muşca FBI din Apple?

     

     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Povestea primului start-up dezvoltat pentru viitorii operatori virtuali de telefonie mobilă

    Au trecut deja patru ani de când Veridian se lansa pe piaţă, cu toate temele tehnologice făcute, ca primul MVNE operaţional în România. MVNE-urile (Mobile Virtual Network Enabler) sunt platformele care pot livra companiilor (în special celor care activează în domenii unde interacţionează cu zeci sau sute de mii de clienţi, precum retailul, energia, CATV-ul, asigurările sau băncile) posibilitatea de a deveni MVNO (Mobile Virtual Network Operator), adică de a-şi lansa propriul brand de telefonie mobilă, prin care să se lege şi mai strâns de clienţii pe care deja îi au şi prin care să poată obţine venituri suplimentare.

    Dacă în urmă cu patru ani Veridian se lansa gata de treabă, de ce campaniile comerciale pentru atragerea primilor clienţi abia au început să fie puse pe mesele acestora? Gabriel Mureşanu, un executiv care a lucrat din 1996 până în 2011 pentru Vodafone şi care ulterior a activat în consultanţă (în special în turnaround management), îşi gândeşte atent răspunsul şi începe cu începutul: „Primele discuţii au avut loc în a doua parte a lui 2012, când am prezentat operatorilor mobili beneficiile pe care le pot avea de pe urma MVNO-urilor ce activează în zona de retail, dar şi din partea companiilor care vor dori să devină operatori mobili virtuali pentru a-şi acoperi nevoile de comunicaţii mobile pentru M2M (machine to machine – monitorizare contoare gaz, curent, trafic auto etc).

    Într-o piaţă concurenţială întotdeauna sunt operatori care îşi apără segmentele de piaţă acaparate şi operatori care vor să crească şi să recupereze porţiuni de piaţă cât mai profitabile. Pe fondul dinamicii crescute generate de operatorii Telekom şi RCS&RDS, care au atacat vertiginos poziţiile operatorilor Vodafone şi Orange, s-a creat un moment favorabil pentru noi modele de business. Acum momentul este cel mai bun, fidelitatea clienţilor este scăzută faţă de operatorii din piaţă, serviciile de telecom au devenit servicii de larg consum, diferenţiatorii dintre operatori au scăzut în intensitate. Cine vine cu o propunere diferită şi un pachet de beneficii extins are şansa să acapareze segmente semnificative din piaţa de B2B şi B2C“.

    Dincolo de momentul legat de maturitatea pieţei telecom, principala explicaţie stă în faptul că abia în toamna anului trecut Veridian a semnat acordul cu Telekom România, primul operator mobil care a acceptat să fie furnizor de reţea pentru un enabler şi pentru viitorii operatori care vor opera sub brand propriu. Contractul cu Telekom este şi cel care îi face pe cei de la Veridian să spună că oferă, la acest moment, un serviciu unic pe piaţă: „Pentru moment suntem singurul MVNA activ pe piaţa din România care are un parteneriat cu Telekom România. Suntem singura platformă de acest gen ce poate oferi o soluţie completă pentru lanţurile de retail care doresc să se lanseze ca MVNO“, explică Gabriel Mureşanu.

    Lanţurile de retail sau companiile din alte industrii care doresc să se lanseze ca MVNO pot face asta şi printr-o relaţie directă cu unul dintre operatorii telecom. Telekom România oferă serviciul numit MVNO complet, prin care companiile pot semna un acord direct, fără a avea nevoie de serviciile unui MVNE. Diferenţa este însă că, în acest caz, viitorii operatori trebuie să aibă, aşa cum scrie pe pagina web a Telekom: „servicii de reţea core; numerotaţie mobilă, cod de reţea, IMSI, Roaming; operaţiuni şi suport; marketing, vânzări şi distribuţie, brand şi comunicare“ – mai precis, expertiză şi eventual experienţă de operator mobil. În această ecuaţie intră MVNE-ul, care preia primele trei puncte şi reduce investiţia iniţială a viitorului operator. 

  • Rebrandingul NN Asigurări de Viaţă a înjumătăţit profitul de anul trecut al companiei, până la aproximativ 5 milioane de euro

    Rezultatul care include cheltuiala excepţională realizată în procesul de rebranding al companiei în NN demarat la începutul anului 2015, de 17,1 milioane de lei, precum şi investiţiile în dezvoltarea operaţiunilor de business pe plan local, plasează profitul brut al NN Asigurări de Viaţă la 22,8 milioane de lei în 2015. Profitul din activitatea curentă al NN Asigurări de Viaţă, fără a lua în calcul cheltuielile excepţionale, a înregistrat o creştere de 28% în 2015 până la 39,9 milioane de lei, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    Planurile financiare pentru protecţie au fost cel mai important motor de creştere în segmentul asigurărilor de viaţă, compania raportând un avans de 2,4% al primelor brute subscrise în 2015 faţă de anul anterior. Totodată, în segmentul pensiilor private, NN Asigurări de Viaţă şi NN Pensii au înregistrat creşteri de două cifre pentru toţi principalii indicatori.

    “2015 marchează o evoluţie pozitivă atât pentru NN România, pe toate liniile de business, cât şi pentru industriile de asigurări de viaţă şi pensii private în ansamblu. Iniţiativele demarate pentru impulsionarea dezvoltării acestor segmente, alături de tendinţele de creştere a preocupării românilor pentru asigurarea unui viitor mai bun prin instrumente financiare potrivite nevoilor şi planurilor lor, au fundamentat această evoluţie şi au pus bazele creşterii sustenabile din următorii ani. Prin strategia noastră din 2015, ne-am consolidat poziţia pe cele două pieţe şi ne-am pregătit operaţiunile pentru 2016, un an de la care există aşteptări ridicate la nivel de industrie, în contextul perspectivelor de creştere economică şi a măsurilor de susţinere a asigurărilor şi pensiilor private. Astfel, în acest an vom continua să fim alături de clienţi şi să investim pentru a le oferi noi soluţii de economisire şi protecţie pentru viitor, sprijinindu-i totodată să se gândească din timp la siguranţa lor financiară”, a declarat Marius Popescu, director general NN Asigurări de Viaţă.

    Pe segmentul asigurărilor de viaţă, valoarea activelor financiare administrate a depăşit nivelul de 3 miliarde de lei la sfârşitul anului 2015, în creştere cu 7,1% faţă de anul precedent. În aceeaşi perioadă, volumul primelor brute subscrise a înregistrat un avans de 2,4% faţă de 2014 până la aproximativ 629 de milioane de lei, ca urmare a creşterii vânzărilor de planuri financiare pentru protecţie.

    Prima brută medie pentru contractele încheiate de NN Asigurări de Viaţă în 2015 s-a situat la 1.744 de lei, în creştere cu 2,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, în timp ce suma medie asigurată a avut un avans de 13,2% faţă de 2014, până la 56.311 lei.

    NN Asigurări de Viaţă a plătit asiguraţilor un volum al indemnizaţiilor pentru evenimente asigurate de 32 de milioane de lei în 2015, cu 16% mai mult comparativ cu anul precedent.

    Pentru poliţele ajunse la finalul perioadei contractuale, NN a plătit clienţilor peste 106 milioane de lei, cu aproape 8% mai mult decât în 2014. Numărul contractelor răscumpărate sau reziliate s-a diminuat cu aproximativ 13%, o evoluţie similară fiind înregistrată şi în ceea ce priveşte valoarea plătită pentru acestea, care s-a redus cu aproape 14% în 2015, până la 175,5 milioane de lei. Marja de solvabilitate a NN Asigurări de Viaţă a fost de 1,27 la finalul anului 2015,  în timp ce coeficientul de lichiditate a fost de 4,8.

    Pe segmentul pensiilor facultative, NN Asigurări de Viaţă a înregistrat o creştere de 22,1% a activelor nete administrate în 2015 în beneficiul clienţilor, până la un volum de 618,6 milioane de lei cumulat de fondurile NN Activ şi NN Optim, reprezentând 49,4% din totalul activelor administrate la nivelul pieţei pensiilor facultative. Numărul de participanţi la cele două fonduri facultative din administrarea NN Asigurări de Viaţă s-a ridicat la 164.082 în 2015, cu 11,8% mai mult decât în anul precedent, compania având o cotă de 42,9% din piaţă în funcţie de participanţi, conform datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). Peste 48% dintre angajaţii care au decis să înceapă să economisească suplimentar pentru pensie în 2015  au optat pentru unul dintre cele două fonduri de pensii facultative administrate de NN Asigurări de Viaţă. Participanţii care au ales fondul de pensii facultative cu grad de risc dinamic (Activ) au plătit o contribuţie medie lunară de 130 de lei în 2015, cu 27,1% mai mult faţă de nivelul de 102,3 lei din perioada similară a anului trecut. Participanţii la fondul de pensii facultative cu grad de risc echilibrat (Optim) au economisit, în medie, 124,5 lei pe lună anul trecut faţă de 113,2 lei pe lună în 2014.

    De la înfiinţare, în 2007, şi până la finalul anului 2015, fondul cu grad de risc dinamic NN Activ a obţinut o performanţă anualizată de 8,03%, iar fondul cu grad de risc echilibrat NN Optim a avut o performanţă anualizată de 8,63%, faţă de o medie anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 7,49%. (Sursa: calcule NN/APAPR pe baza statisticilor ASF).

     

    “Pensiile private obligatorii au înregistrat creşteri de peste 25% în 2015 atât din punctul de vedere al activelor administrate în beneficiul participanţilor, cât şi al contribuţiilor, un semnal pozitiv pentru următorii ani, susţinut şi de iniţiativele dedicate din industrie şi de tendinţele de creştere a interesului românilor faţă de nivelul lor de trai la vârsta pensionării. Pentru evoluţia sustenabilă viitoare a acestei industrii, mizăm pe creşterea contribuţiilor în următorii ani concomitent cu dezvoltarea pieţei de capital, precum şi pe apariţia tot mai multor iniţiative pentru dezvoltarea unei culturi de economisire pentru pensie în România, care să ajute participanţii să-şi asigure un trai mai bun la bătrâneţe. Noi, la NN Pensii, am continuat să informăm permanent participanţii despre necesitatea planificării financiare pentru viitor şi să investim economiile lor pentru pensie în mod responsabil şi eficient, contribuind prin performanţele obţinute, peste media pieţei, la creşterea încrederii lor în sistemul privat de pensii”, a declarat Raluca Ţintoiu, director general NN Pensii.

    În ce priveşte NN Pensii, compania avea în administrare active nete în valoare de 9,1 miliarde de lei la finalul anului trecut, în creştere cu 27,9% faţă de nivelul înregistrat în 2014, reprezentând o cotă de piaţă în funcţie de active de 37%, conform datelor ASF. Numărul participanţilor la fondul administrat privat de NN Pensii s-a cifrat la 1,8 milioane la finalul anului 2015, cu 2,5% mai mult decât în anul anterior, reprezentând 28,7% din numărul total de participanţi din piaţa pensiilor private obligatorii.

    Participanţii NN Pensii au avut o contribuţie medie brută de 127,5 lei în 2015, cu 25,7% mai mult faţă de nivelul de 101,4 lei de la finalul anului trecut. Portofoliul investiţional al NN era compus la finalul anului 2015 din titluri de stat (65,2%), acţiuni listate (18,8%), precum şi conturi bancare, fonduri mutuale şi obligaţiuni corporative, municipale şi supranaţionale (în total 16%), potrivit datelor ASF.

    Fondul de pensii administrat privat de NN a realizat de la lansare, în mai 2008, şi până la finalul anului 2015 o performanţă anualizată de 10,59%, media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă fiind de 10,08% (Sursa: calcule NN/APAPR, pe baza statisticilor ASF). 

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Liderul pe piaţa tichetelor de masă a intrat în acţionariatul companiei româneşti Benefit Seven. Ce beneficii vor primi de acum o parte din angajaţi

    Sodexo, lider pe piaţa tichetelor de masă, a tichetelor cadou şi soluţiilor de incentivare, a preluat 20% din acţiunile Benefit Seven, companie ce deţine furnizorul de abonamente de sport şi wellnes pentru angajaţii din România, 7card.Tranzacţia între Sodexo şi Benefit Seven a fost finalizată în februarie 2016, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    În 2015, Benefit Seven a înregistrat o cifră de afaceri de 1.8 milioane de euro, aproape dublu faţă de anul precedent. 7card este un abonament lunar care permite în acest moment accesul la 230 de săli cu multiple activităţi sportive, de la fitness, aerobic, înot, la dans sportiv, arte marţiale, yoga şi squash, în opt oraşe din ţară: Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Piteşti, Ploieşti şi Timişoara. „Cardul pentru sport vine în completarea ofertei salariale ca un beneficiu atractiv, care sporeşte satisfacţia angajaţilor la locul de muncă, încurajându-i să adopte un stil de viaţă sănătos şi are impact direct în gradul de loialitate şi retenţie al acestora” declară Andrei Creţu, cofondator Benefit Seven.

    În prezent, 7card are 10.000 de abonaţi activi, angajaţi ai companiilor din domenii precum IT&C, telecomunicaţii, pharma şi healthcare, retail, sistemul financiar-bancar şi asigurări, FMCG. „Parteneriatul cu Sodexo ne oferă oportunitatea de a accesa cea mai mare bază de companii interesate să le ofere angajaţilor lor soluţii pentru îmbunătăţirea vieţii”, declară Iulian Cîrciumaru, cofondator Benefit Seven.

    Până la finalul anului în curs, Benefit Seven îşi propune, prin intermediul cardului pentru sport, să ofere acces la o reţea de 250 de săli de sport şi wellness din 10 oraşe şi, în acelasi timp, să ajungă la 20.000 de abonaţi activi.Compania Benefit Seven a fost înfiinţată în 2011 şi are trei acţionari: Andrei Creţu, Iulian Cîrciumaru şi Cătălin Ivaşcu. Compania a introdus în România conceptul de carduri unice cu acces concomitent la mai multe săli de sport şi wellness.

  • Obiectivele noului CEO UPC România

    După ce am lucrat mulţi ani de zile în FMCG (Fast Moving Consumer Goods – n.r.) a ajuns să mi se pară interesantă contradicţia de termeni a acestui domeniu, dat fiind faptul că în momentul de faţă percep comunicaţiile mai rapide decât FMCG–ul. Este un domeniu mai complex, mai ales datorită faptului că industria telecomunicaţiilor este o industrie tânără şi neaşezată”, povesteşte Robert Redeleanu, numit CEO al UPC România în iunie anul trecut, după ce Severina Pascu a preluat conducerea operaţiunilor din Europa Centrală şi de Est a Liberty Global.

    Dinamismul companiei aflate într-una din cele mai competitive pieţe din România s-a reflectat în rezultatele de anul trecut ale companiei, care şi-a majorat veniturile nete cu 9,2% faţă de anul anterior, până la 633 de milioane de lei, a crescut numărul de clienţi care folosesc cel puţin un serviciu UPC până la circa 2,1 milioane şi s-a concentrat pe extinderea ariei de acoperire a serviciilor digitale, care au ajuns în alte 300.000 de case, mai multe cu 13% faţă de anul anterior. „2015 a fost pentru noi un an foarte bun, confirm că este cel mai bun an pentru noi din punctul de vedere al ratei de creştere a veniturilor, numărului de servicii şi numărului de clienţi pe care i-am adăugat anul trecut”, a spus CEO-ul UPC.

    Redeleanu, care anterior a lucrat ca chief marketing officer al UPC, având în responsabilitate departamentele de marketing, vânzări şi comunicare cu clienţii, nu este la prima experienţă de CEO: în intervalul 2009-2011 a lucrat ca director executiv al producătorului român de produse alimentare Scandia. Absolvent de Finanţe-Bănci la ASE, şi-a început cariera în departamentul de marketing al Unilever South Central Europe. În cei peste 20 de ani de carieră locală şi internaţională a acumulat în special experienţă în marketing şi vânzări. Între 2006 şi 2009 a deţinut rolul de director de marketing pentru Unilever Rusia, Ucraina şi Belarus, iar ulterior a preluat conducerea Scandia.

    „Serviciile şi produsul nostru se creează spontan, în momentul în care consumatorul foloseşte internetul, se uită la televizor, face o plată, toate lucrurile acestea măresc complexitatea businessului şi dependenţa pe care o avem pentru experienţa pe care oamenii noştri din prima linie o creează clienţilor. E cu mult diferit din perspectiva aceasta, dar îmi place cel puţin la fel de mult”, trasează Redeleanu principalele diferenţe ale domeniului, comparându-l cu cel în care a activat anterior. Totodată, experienţa de acum este eminamente diferită faţă de cealaltă prin prisma tipului diferit de guvernanţă. „Există beneficii majore din a face parte dintr-o corporaţie, care ţin de finanţare, strategie, inovaţie, mare parte din lucrurile acestea se întâmplă şi vin de la grup ca suport, în medii antreprenoriale eşti 100% pe picioarele tale, te finanţezi local, trebuie să generezi inovaţie exclusiv la nivel local, a fost o experienţă interesantă pentru mine, ce m-a transformat cu siguranţă în ceea ce am devenit astăzi.”

    În ce priveşte asemănările, acestea se leagă mai ales de înţelegerea clientului, a cărui experienţă a devenit, în ultimii ani, hotărâtoare în ce priveşte alegerea operatorului. „Pe de altă parte, ce se poate învăţa cu siguranţă din industria bunurilor de larg consum este obsesia de a înţelege clientul şi nevoile lui cu adevărat, lucru pe care cred că l-am adus şi în UPC. Este o chestiune culturală foarte puternică pe care pe mine m-a format în toţi anii în FMCG şi cu care am venit ca zestre în telecomunicaţii”, spune Redeleanu. În prezent, alături de îmbunătăţirea indicatorilor de performanţă ai companiei, se concentrează pe ridicarea nivelului de implicare a angajaţilor în cadrul acesteia. „Încerc să înţeleg şi mai bine care sunt motivaţiile, aspiraţiile, care este tipul de cultură care poate să creeze o atmosferă constructivă şi care să ajute businessul pe de-a întregul”, spune executivul care, după ce a devenit director general, a promovat în funcţii de top management o parte din membrii echipei sale. Spre exemplu, Bogdan Bucurei a devenit director de marketing, Lucian Mataoanu, director comercial, Goncalo Henriques – director customer care şi customer experience, iar Ionuţ Voinea – CTO. „Sunt oameni talentaţi, în care cred şi care au făcut pasul către top management.”

     

  • Grupul MOL şi-a depăşit ţinta de profit pentru anul trecut, ajungând la 2,2 miliarde de dolari

    Segmentul Downstream a consemnat anul trecut cel mai bun rezultat financiar din istoria grupului MOL, având o contribuţie de peste două ori mai ridicată la rezultatul acestuia ca în anul 2014, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Producţia segmentului Upstream (explorare şi producţie de hidrocarburi) a crescut cu un ritm anual de 7%, până la un nivel mediu de 104 mii barili echivalent petrol pe zi.

    Grupul MOL şi-a depăşit semnificativ ţinta de profit operaţional pentru 2015, de 2,2 miliarde USD, înregistrând un rezultat CCS EBITDA (profit înainde de dobânzi, deprecieri şi amortizări, excluzând elementele excepţionale şi fluctuaţiile de preţuri) de 2,5 miliarde USD, în pofida înjumătăţirii cotaţiilor petrolului. De asemenea, MOL a generat fluxuri substanţiale de numerar liber disponibil (2,1 miliarde USD), semnificativ mai mari decât cheltuielile de capital aferente activităţii organice (1,3 miliarde USD), ceea ce a condus la un bilanţ robust, cu grad de îndatorare redus.

    Segmentul Downstream (rafinare şi distribuţie) a consemnat în 2015 cea mai bună performanţă financiară din istoria sa, cu un rezultat operaţional (Clean CCS EBITDA) de 463 miliarde HUF (1,65 miliarde USD), de peste două ori mai ridicat decât în anul anterior. Activitatea Downstream a valorificat oportunităţile generate de mediul extern, iar rezultatul EBITDA a fost generat, în proporţie de 50%, de programele interne de eficientizare începute în 2011.

    În cadrul segmentului Downstream, vânzările retail ale Grupului MOL în România (incluzând carburanţi, GPL şi lubrifianţi) au crescut în 2015 cu 17%, la 586 kt, de la 501 kt în anul 2014, în principal ca urmare a extinderii anorganice a reţelei de benzinării. Pe ansamblul anului anterior, vânzările de motorină au avansat cu 15%, la 419 kt, în timp ce vânzările de benzină au urcat cu 18%, la 152 kt.  În trimestrul al patrulea al anului 2015, vânzările retail ale Grupului MOL în România au crescut cu 20% în volum comparativ cu acelaşi interval al anului 2014, la 153 kt. Motorina a generat vânzări de 110 kt în Q4, în urcare cu 20%, iar benzina a avut vânzări de 39 kt, cu 18% mai mult faţă de intervalul corespunzător din 2014.

    Pe ansamblul Grupului MOL, ritmul de creştere a vânzărilor retail a fost anul trecut de 11%, la 3.916 kt. În ceea ce priveşte segmentul Upstream (explorare şi producţie), în contextul înjumătăţirii preţurilor petrolului, rezultatul EBITDA excluzând elementele excepţionale s-a situat la 201 miliarde HUF (719 milioane USD) în 2015, în scădere cu 26%.

    Producţia totală de hidrocarburi a urcat cu 7%, la 104 mii bep/zi în 2015. Nivelul producţiei din Croaţia a avansat cu 7%, în timp ce nivelul din Ungaria a rămas aproape constant, un rezultat foarte bun, având în vedere că estimările iniţiale vizau o scădere cu 5%. Pe segmentul extracţiei de ţiţei, producţia a urcat cu 20% în Croaţia şi cu 5% în Ungaria.

    Conform intenţiilor anunţate anterior, activele referitoare la proiectul Akri Bijeel au fost scoase din evidenţă prin casare în trimestrul 4 2015 ca urmare a renunţării la acest perimetru. De asemenea, MOL a înregistrat ajustări suplimentare de depreciere a activelor în trimestrul 4 2015, în principal ca urmare a revizuirii estimărilor privind preţul petrolului, care sunt utilizate pentru evaluarea activelor. Cele mai importante elemente au legătură cu activele din Regatul Unit.

    Segmentul Gas Midstream (transport de gaze naturale) a avut o contribuţie anuală la EBITDA de 60 miliarde HUF (213 milioane USD) în 2015, similară cu cea din anul 2014.

     “Industria de petrol şi gaze, inclusiv MOL, s-a confruntat cu unul dintre cele mai dificile contexte de piaţă înregistrate în ultimele două decenii, după ce cotaţiile petrolului au scăzut cu mai mult de 70% comparativ cu nivelul din vara anului 2014. În pofida acestor dificultăţi, am reuşit să îmbunătăţim rezultatul operaţional cu 13% faţă de anul 2014, depăşind estimările noastre, am generat substanţiale fluxuri de numerar disponibil şi am încheiat anul cu o situaţie bilanţieră foarte solidă. Aceste realizări situează Grupul MOL în topul celor mai performante companii petroliere integrate. Schimbările dramatice ale contextului extern ne-au determinat să luăm o serie de decizii dificile dar necesare, inclusiv revizuirea valorii de piaţă a activelor noastre din segmentul Upstream. Aceste evoluţii au dus la înregistrarea unor costuri contabile ridicate, fără impact asupra fluxurilor de numerar, la fel ca în cazul multor companii de petrol şi gaze. MOL a demonstrat în 2015 că deţine o platformă Downstream eficientă, care generează fluxuri de numerar ridicate, poate valorifica oportunităţile de piaţă şi este în măsură să investească în dezvoltarea pe termen lung a afacerii. În plus, Next Downstream Program deja ne-a depăşit aşteptările, în primul an de aplicare. În acelaşi timp, suntem în curs de a adapta procesele diviziei Upstream pentru ca aceasta să poată opera profitabil, atât la nivelul ECE cât şi la nivel internaţional, chiar la un nivel al preţului petrolului de 35 USD pe baril. Principalul nostru obiectiv pentru 2015 este să obţinem un nivel al EBITDA de 2 miliarde USD şi să generăm fluxuri de numerar suficient de mari pentru a acoperi atât necesităţile interne de investiţii cât şi plata de dividende către acţionarii noştri, chiar şi în condiţii dificile de piaţă” a declarat Zsolt Hernádi, preşedintele-CEO al grupului.

    Grupul MOL este o companie multinaţională integrată şi independentă din domeniul petrolului şi gazelor naturale, cu sediul central în Budapesta, Ungaria. Are operaţiuni în peste 40 de ţări, o echipă dinamică de 27.000 de angajaţi în întreaga lume şi o tradiţie de peste 100 de ani în domeniul petrolier. Grupul are peste 75 de ani de experienţă în explorarea şi producţia de hidrocarburi, cu operaţiuni de producţie în 8 ţări şi activităţi de explorare în 14 ţări. Grupul controlează patru rafinării şi două unităţi petrochimice la nivelul managementului integrat al lanţului de aprovizionare, în Ungaria, Slovacia şi Croaţia. Compania are, de asemenea, o reţea de circa 2.000 de benzinării în Europa Centrală şi de Sud-Est, în 11 ţări, din care peste 200 în România.

  • Doi foşti colegi de liceu au pornit un canal de YouTube urmărit de 250.000 de români. “Lumea caută mereu feţe proaspete”

    Un calcul realizat pe baza informaţiilor obţinute de la vloggerii cu care am discutat arată că, pentru a obţine echivalentul unui salariu minim pe economie (1.050 lei), un creator de conţinut trebuie să genereze, lunar, peste 2,5 milioane de afişări. Mai simplu spus, dacă toată populaţia Bucureştiului s-ar uita lună de lună la clipurile sale, un youtuber ar reuşi să câştige în jur de 250 de dolari.

    Cum reuşesc atunci creatorii români să trăiască de pe urma canalelor de YouTube? „Trebuie să îţi creezi propriile tale contracte cu diferiţi terţi. Nu poţi să trăieşti din YouTube“, explică Ionuţ Bodonea şi Andrei Lăcătuş, care au fiecare 27 de ani şi care au dezvoltat serialul online „10 lucruri“.

    CITESTE SI:

    Povestea tinerilor din Cluj care au creat unul dintre cele mai populare seriale online din România

    Cum a ajuns un tânăr din Deva să fie mai popular decât Smiley. Aproape un milion de oameni s-au abonat la glumele lui

    Povestea lor a început în urmă cu aproape 5 ani, într-un club din Bucureşti: „A fost ideea mea, vreau să scrie mare în toată revista“, spune Andrei râzând. „Într-o seară, când eram în Kulturhaus, am văzut o fată dansând în nişte feluri nu tocmai ortodoxe şi am zis «Frate, aş face un filmuleţ cu fata asta, 10 feluri în care să nu dansezi în club». Urma să vină ziua mea, aşa că le-am dat mesaj prietenilor mei şi le-am zis că ştiu ce vreau cadou, şi anume domeniul 10lucruri.ro.“ Alături de Ionuţ şi un alt fost coleg de liceu au reuşit să filmeze un clip, dar nu au fost foarte mulţumiţi de ce le-a ieşit; surprinderea lor a fost cu atât mai mare când au văzut cât de repede s-a viralizat.

    „Primul clip a făcut zece mii de vizualizări într-o zi sau două. Ne-am chinuit cu o lavalieră chinezească pe care am dat 25 de lei, cu un trepied găsit printr-un beci şi cu o cameră de 640×480, un handycam de vacanţă. Filma mai prost decât toate telefoanele din ziua de azi. Îmi aduc aminte că ne-a şi dat cineva un comentariu, «cu ce cartof ai filmat asta?»“

    Primul moment dificil pentru echipa „10 lucruri“ a venit odată cu ideea monetizării canalului. „Colegul nostru Vlad ne-a spus că putem să scoatem bani din 10 lucruri, dar că pentru asta trebuie să ne organizăm ca o redacţie. Noi n-am putut ţine pasul, el s-a supărat că noi nu dădeam nimic la deadline şi a decis să îşi facă propriul lui canal. Culmea, exact din momentul ăla am început să producem bani“, îşi aminteşte Andrei, la fel cum îşi aminteşte şi că în primul an nu au avut niciun proiect, în al doilea an au avut unul sau două şi au ajuns, încet-încet, la o medie de două proiecte pe lună: „Primul contract a fost pentru Biblionet, era un proiect făcut de Bill şi Melinda Gates. Practic, din momentul ăla ne-am dat seama că putem să taxăm apariţia anumitor produse în show-ul nostru. Product placement putea să facă oricine; ce ne diferenţia pe noi era că pe baza unui brief dezvoltam tot proiectul. Este prima oară, chiar săptămâna asta, când o să postăm un clip care nu are scenariul scris în totalitate de noi“.

    Canalul „10 lucruri“ are astăzi aproape 250.000 de abonaţi şi peste 140 de clipuri publicate. Contractele le încheie pe societatea 10 lucruri SRL, o agenţie de publicitate pe care vor să deruleze mai multe proiecte, inclusiv în zona de spectacole. Ionuţ a renunţat la jobul său de zi cu zi şi manageriază businessul, angajament pe care şi l-a luat în momentul în care au deschis firma. Nu vor să vorbească foarte mult despre încasări, dar spun că într-o lună bună pot să asigure „un salariu bun, peste medie“ fiecărui membru al echipei. Iar echipa mai include, în afară de ei, încă 4-5 persoane.

    „În România nu poţi să trăieşti din CPM (banii oferiţi pe mia de vizualizări – n.red.), ai cam 100 de dolari la un milion de vizualizări. E foarte greu să faci un milion de vizualizări, iar banii sunt mult prea puţini. În străinătate e un pic mai bine, pentru că acolo licitează mult mai mulţi advertiseri pe un singur slot. La noi licitează un om pe zece sloturi. Nu e neapărat vina advertiserilor, şi piaţa e destul de mică“, îmi explică Ionuţ, care detaliază şi motivele: „Nu se investesc bani în pre-roll-urile de la YouTube sau în publicitatea care intră forţat în timpul clipurilor. Nu poţi să trăieşti din YouTube, trebuie să îţi creezi propriile tale contracte cu diferiţi terţi“.

    Cel mai mare proiect al lor, ca şi valoare, a fost pentru un producător de bere. Ca vizualizări, însă, cel mai de succes a fost pentru o băutură energizantă care i-a trimis, pentru cinci zile, în Ibiza. „Era povestea atât de bine făcută şi produsul integrat atât de puţin încât nu a zis nimeni că e reclamă.“ Durata medie a unui episod este de zece minute; şi chiar dacă timpul de consum este mult mai mic acum pe online, „pentru un episod de genul ăsta lumea stă şi se uită. Lumea s-a obişnuit cu o anumită durată, de-asta clipurile din serialul 10 lucruri au în general 10 minute. E o poveste, iar oamenii se uită până la capăt; e ca un episod din Friends, dacă l-ai face de trei minute s-ar supăra toată lumea pe tine“, spune Andrei.

  • Tinerii care au crescut profitul companiei lor de cinci ori într-un an

    Bittnet, integrator şi lider al pieţei de training IT din România, a înregistrat în 2015 o creştere de 35% a veniturilor şi un profit net de cinci ori mai mare decât în 2014, potrivit unui comunicat transmis de reprezentanţii companiei.

    Bittnet a încheiat anul trecut cu venituri de 11,27 milioane de lei (circa 2,5 milioane de euro), în creştere cu 35% faţă de 2014, şi cu un profit net de peste 1 milion de lei (circa 230.000 de euro), cu 386% mai mult faţă de anul anterior.
    În 2015, Bittnet şi-a consolidat poziţia de integrator IT şi de lider pe piaţa locală de training IT şi a încheiat noi parteneriate în industria IT&C. Printre cele mai importante evenimente se numără: listarea pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti (BVB), devenind prima companie IT din România listată la BVB, vânzarea unei participaţii de 10% către fondul polonez de investiţii Carpathia Capital, atragerea lui Dan Berteanu, expert în training şi vânzări şi cunoscut antreprenor local, în boardul Bittnet, precum şi avansarea în Topul 50 de Companii IT din Europa Centrală, clasament realizat de compania de consultanţă Deloitte.

    „2015 a fost un an foarte bun pentru noi. Peste 150 de noi acţionari s-au alăturat proiectului nostru, ca urmare a listării pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti. A fost primul an din istoria Bittnet în care am înregistrat profit brut la sfârşitul semestrului I, a fost un an în care am atras în board experţi cunoscuţi, investitori privaţi şi am întărit echipa de profesionişti din departamentele de vânzări, operaţiuni şi tehnic”, declară Mihai Logofătu, directorul general al Bittnet Systems.

    Creşterea veniturilor şi a profitului net se datorează implementării unei strategii planificate pentru perioada 2015 – 2017, detaliată în Memorandumul de Informare, publicat la listarea companiei. Compania s-a axat şi se va axa şi în continuare pe: consolidarea poziţiei de lider al pieţei de training IT, creşterea acoperirii geografice şi urmărirea trendurilor globale la nivelul industriei IT. Astfel, cele mai importante creşteri de venituri se datorează trainingurilor bazate pe tehnologiile cloud (creştere de şapte ori în 2015), susţinute de Bittnet, în parteneriat cu Amazon Web Services, dar şi proiectelor de integrare lansate anul trecut de companie, care sunt orientate pe soluţiile cloud (+107%) şi datacenter (+160%).
    Anul trecut, Bittnet a reuşit să pătrundă pe pieţele vest-europene cu oferta sa de servicii de training, de consultanţă şi soluţii cloud.

    Pentru acest an, Bittnet îşi propune să continue creşterea accelerată, având la bază aceiaşi trei piloni: lansarea unor noi servicii (bazate în special pe tehnologiile cloud), extinderea acoperirii geografice şi expansiunea portofoliului de produse prin încheierea de noi parteneriate cu furnizori mari din industria de training IT.
    Bittnet este o companie antreprenorială românească din sectorul IT, fondată în 2007 şi controlată de fraţii Mihai Logofătu şi Cristian Logofătu. În aprilie 2015, a devenit prima companie IT din România listată la Bursa de Valori Bucureşti. Acţionarii companiei sunt fraţii Logofătu (64,66%), antreprenorul Răzvan Căpăţînă (20,42%), fondul de investiţii polonez Carpathia Capital (6,77%) şi alţi investitori privaţi (8,17%).

    Bittnet colaborează cu mari producători IT, ca Amazon Web Services, Cisco, Microsoft, Oracle, Dell SonicWall sau Citrix şi oferă clienţilor o varietate de cursuri IT, servicii de implementare soluţii IT (infrastructură de reţea: routing & switching, datacenter & virtualizare, securitate, teleprezenţă sau wireless), dar şi servicii de suport tehnic, fiind orientată pe inovare. Compania îşi diversifică în mod continuu portofoliul, axându-se, în special, pe tehnologiile cloud şi securitatea informaţiilor.
     

  • O nouă intrare postcriză pe piaţa mobilei de lux

    Se construiesc şi se amenajează case continuu, dar există multe locuinţe mobilate cu compromisuri şi acum clienţii, după ce au trăit o perioadă în ele, descoperă plăcerea de a le amenaja aşa cum şi-au dorit. Se maturizează şi, totodată, creşte şi nivelul investiţiei pe care sunt dispuşi să o direcţioneze în amenajare“, descrie Roxana Alexandrescu, managing partner al showroomului Collezioni, motivul pentru care deschiderea unui magazin dedicat produselor de lux pentru casă în această perioadă este oportună.

    I-a venit ideea proiectului odată cu lansarea liniei de gresie şi faianţă Roberto Cavalli, în urmă cu patru ani, dar planurile sale de business au început să se concretizeze în urmă cu şapte luni. Rezultatul unei investiţii de aproximativ 400.000 de euro (în amenajare, stocuri şi cheltuieli operaţionale), showroomul se întinde pe o suprafaţă de 230 de metri pătraţi din apropierea Pieţei Floreasca şi este structurat în două zone: prima, destinată reamenajării locuinţei, iar cea de-a doua, cumpărăturilor din impuls. Produsele, din colecţiile Luxury Tableware (ceşti din porţelan, pahare de cristal etc.), Linen (cuverturi, perne decorative ş.a.) şi Luxury Tiles (gresie şi faianţă) ale mărcii Roberto Cavalli Home, dar şi ale mărcilor Gaia Mobili, Galassia (obiecte sanitare) şi Cristallo Collezioni (corpuri de iluminat), precum şi ale mărcii româneşti Gabriela Seres, au preţuri cuprinse între 48 de euro (pentru, spre exemplu, un prosop ori o ceaşcă) şi 12.000 de euro, pentru un set complet de mobilă de baie.

    În cadrul showroomului sunt disponibile şi servicii de consiliere specializată, de livrare a produselor, precum şi servicii dedicate segmentului de evenimente private, de genul listelor de căsătorie. Alexandrescu este optimistă în ce priveşte interesul clienţilor pentru astfel de produse şi apreciază că va recupera investiţia în cel mult doi ani. „Piaţa produselor de lux din România este în continuă creştere. Dacă la un moment dat s-a putut observa o stagnare, în acest moment interesul românilor pentru produsele exclusiviste este din ce în ce mai mare“, explică Alexandrescu. Ea vorbeşte cu pasiune atât despre marca Roberto Cavalli, designer pe care l-a descoperit dincolo de imprimeul animal print care l-a consacrat, cât şi despre obiectele din magazinul său – dintre care preferatele sale sunt o cadă galbenă şi ceştile cu imprimeuri florale.

    Managing partnerul Collezioni a observat evoluţia pieţei luxului încă de la începuturile acesteia pe piaţa locală, când şi-a început prima afacere, tot pe segmentul amenajărilor interioare. Studiile sale de bază sunt economice, însă Alexandrescu crede că cele mai multe lucruri le-a descoperit odată cu plecarea din ţară. „Anul ’89 m-a prins la vârsta la care credeam că putem să facem orice, generaţia mea a vrut să vadă cât mai multe şi să înţeleagă cât mai mult din mersul lumii. Veneam dintr-o lume închisă, iar în momentul în care am putut să vedem, să înţelegem şi să învăţăm din alte părţi, ni s-a părut extrem de important.“ Prima ţară pe care a vizitat-o a fost Italia – unde a intrat în contact cu persoane din industrie la curent cu ultimele tendinţe în amenajare. „Veneam dintr-o lume a mobilei pe sub mână şi ne-am dus într-o lume în care oamenii se întreceau să facă lucruri frumoase pe care să le vândă.

    Cred că această ruptură a fost pentru generaţia mea un punct de cotitură – de aceea suntem mulţi din această generaţie antreprenori în businessul de decoraţiuni interioare, am fost atât de fericiţi să vedem lucruri frumoase, încât am vrut să le aducem şi aici.“ În jurul anului 2000 a pus bazele primei sale afaceri, Casa Nouă Design Store, specializată pe decoraţiuni interioare, mobilier şi băi şi care, potrivit informaţiilor publicate pe site‑ul Ministerului de Finanţe, a ajuns la venituri de peste 1 milion de lei, dar la care a fost fost nevoită să renunţe din motive independente de business. „În 2000 România nu era încă o piaţă pregătită pentru lux, însă în 2004-2005 apetenţa pentru lux a crescut, ajungând la maximum în 2007 şi scăzând puternic în perioada crizei.“

     

  • Ţiriac pune pe „hold” clădirea de birouri din Piaţa Victoriei. “Dorim să optimizăm proiectul”

    Ion Ţiriac amână lansarea proiectului de birouri pe care avea în plan să-l ridice pe strada Buzeşti, aproape de Piaţa Victoriei, proiectul fiind în curs de „optimizare”.

    „Ţiriac Imobiliare se află înr-un proces de optimizare a proiectului clădirii de birouri de pe bulevardul Buzeşti, din apropierea Pieţei Victoriei. Obiectivul pe care ni l-am propus este să dezvoltăm o clădire de clasă A modernă şi sigură, cu o suprafaţă construită de aproximativ 30.000 mp şi care să reprezintă o referinţă în peisajul urbanistic al oraşului”, a spus Dragoş Dinu, CEO Ţiriac Holdings.

    Ţiriac Imobiliare, divizia de real estate a omului de afaceri Ion ţiriac, avea în plan o investiţie de circa 30 de milioane de euro într-o clădire de birouri de pe strada Buzeşti, lângă Piaţa Victoriei din Capitală. Surse din piaţă spun că momentan proiectul este în aşteptare.

    Ţiriac a obţinut în 2014 auto­rizaţia de construire pentru o clădire de 11 etaje şi o suprafaţă închiriabilă de aproximativ 18.000 de metri pătraţi ce va fi situată la intrarea pe strada Buzeşti dinspre Piaţa Victoriei.

    Tomas Manjon, directorul operaţional al Ţiriac Imo­biliare, declara pentru ZF la finalul anului 2014 că proiectul va fi livrat în 2016 sau cel târziu la începutul anului 2017.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro