Tag: incepere

  • (P) Căutăm proiecte care schimbă comunitatea în bine

    Vrem să descoperim aceste proiecte şi să povestim lumii despre ele. De aceea Samsung lansează provocarea de a găsi proiecte şi oameni cu iniţiative curajoase.  Aceste iniţiative sunt câteodată mai puţin cunoscute, fie pentru pentru că sunt mici, fie pentru că sunt la început de drum, însă multe dintre ele merită toată atenţia noastră. Business Magazin a avut mereu o relaţie specială cu tinereţea, cu dinamismul acesteia şi cu schimbările în bine ale societăţii şi de aceea s-a alăturat şi susţine acest proiect.

    După un an în care Generaţia A a prins contur, de la lansarea smartphone-urilor Samsung Galaxy A din 2015, acum ne dorim să îi dăm împreună o voce mai puternică. Imaginaţi-vă ce ar putea face această generaţie dacă ar avea acoperire naţională – dacă ar şti şi ar vorbi despre ei mii şi zeci de mii de români. Ar putea prinde aripi şi ar putea schimba lucrurile în bine la un nivel mult mai însemnat. Nu doar pentru o comunitate, ci pentru 5, 10 sau 100 de comunităţi.

    Aşa că până pe 14 februarie oamenii pot propune iniţiative şi proiecte frumoase pe site-ul campaniei, http://generatiaa.ro/business-magazin.

    Acolo se completează un formular simplu, cu date despre persoana care înscrie şi date despre proiectul propus. În perioada 17 februarie – 24 februarie vor fi supuse la vot 30 de proiecte pentru a le selecta pe cele mai bune 10. Acestea vor câştiga expunere naţională, pentru a le ajuta să se dezvolte mai repede şi mai eficient, pentru binele tuturor. Persoanele care înscriu proiecte pot câştiga prin tragere la sorţi un smartphone Samsung Galaxy A5. Câştigătorul telefonului va fi anunţat pe 16 februarie, pe pagina de Facebook Samsung România. Cele 10 proiecte câştigătoare vor fi afişate pe site pe 26 februarie, iar în luna martie vor avea parte de un proiect de presă dedicat lor.

    Ce înseamnă un proiect care schimbă comunitatea în bine? Vă oferim un exemplu: „Uleiosul“. Marian Scafaru este un tânăr care şi-a propus să schimbe mentalitatea românilor, obişnuiţi să arunce la chiuvetă uleiul folosit la gătit. Cum un litru de ulei poate acoperi cu o peliculă o suprafaţă de 10.000 mp de apă şi este foarte dificil de îndepărtat, un astfel de obicei diminuează constant resursele de apă mai curată. Marian se deplasează la domiciliul persoanelor şi colectează uleiul, ce ajunge ulterior în Austria, unde este transformat în biodiesel. Astfel, Marian le permite oamenilor să recicleze, iar aceştia au parte nu numai de o apă mai curată, ci şi de un aer mai curat prin susţinerea unui proiect ce promovează folosirea unui mijloc de transport nepoluant, cargo bicicleta. Astfel de proiecte vrem pentru Generaţia A!

    http://generatiaa.ro/business-magazin

  • Motoarele de creştere economică ale Europei şi Statelor Unite încep să scârţâie

    Programul de stimulare economică al Băncii Centrale Europene începe să-şi arate limitele, iar în SUA economia a încetinit puternic, în timp ce pe ambele continente încrederea slăbeşte.
    Săptămâna încheiată pe 27 ianuarie este a opta consecutivă în care investitorii şi-au retras banii din fondurile de investiţii în obli­gaţiuni ale companiilor europene în pofida eforturilor Băncii Centrale Europene de a stimula investiţiile printr-un program masiv de achiziţii de active. Riscurile legate de încetinirea economiei globale sunt mult prea mari.

    Investitorii au retras peste 1,2 mld. dolari din fonduri specializate pe active cu risc, potrivit datelor Bank of America. Încetinirea economiei chinezeşti, a doua ca mărime din lume şi un jucător de talie mare în ringul co­mer­ţului internaţional şi prăbu­şirea preţu­rilor materiilor prime taie apetitul investitorilor pentru risc, scrie Blo­omberg. Retragerile din fondurile fără risc s-au ridicat la 3,5 mld. dolari. „Este clar că nu funcţionează. Ieşirile de capital sunt deja de câteva luni o problemă în Europa“, spune Barnaby Martin, analist la Bank of America. De la începutul anului, din fondurile de obligaţiuni corporate au fost retrase 5,4 mld. dolari.

    Nici încrederea companiilor şi nici a populaţiei în economie nu stau mai bine în prima lună din an. Un indicator al încrederii calculat de Comisia Europeană pentru zona euro a scăzut de la 106,7 puncte în decembrie la 105 puncte, cel mai redus nivel din august. Dintre toate sectoarele, doar retailul s-a remarcat în sens pozitiv, notează Financial Times.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cine este “milionarul invizibil” care cumpără liderul pieţei locale de lactate

     Lactalis, care are în România brandul LaDorna din 2008, a semnat în 27 ianuarie un acord cu acţionarii majoritari ai Albalact Alba Iulia pentru preluarea companiei. Albalact este liderul pieţei locale de lactate. În România, grupul LaDorna deţinut de Lactalis nu este în top cinci.

    Emmanuel Besnier a condus o politică de achiziţii extrem de agresivă în urma căreia Lactalis a devenit cel mai mare producător de lactate din lume, cu afaceri de 17 mld. euro, peste 60.000 de angajaţi şi 200 de fabrici. Lactalis este şi al 15-lea cel mai mare grup de agrobusiness din lume, cu 61% din business venind din Europa.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ţara în care femeile conduc companii de miliarde de dolari, dar nu au dreptul de a şofa

    În Arabia Saudită femeile nu pot şofa, nu pot să îşi arate părul în public sau să plece din ţară fără permisiunea soţului, dar pot administra în schimb afaceri de ordinul miliardelor de dolari.

    Este cazul Lubnei Olayan, şefa operaţiunilor din Orientul Mijlociu ale Olayan Group, unul dintre cele mai mari conglomerate din Arabia Saudită.

    Fost analist la JPMorgan, Lubna Olayan coordonează operaţiunile din Orientul Mijlociu ale Olayan Group, companie cu activităţi diversificate înfiinţată de tatăl ei în 1947. Cu 15.000 de angajaţi şi 50 de companii afiliate, grupul, cu sediul central în Atena, este activ în aproape toate sectoarele economiei saudite, inclusiv în servicii petroliere, oţel şi fast food.

    Lubna Olayan, desemnată în această lună femeia de afaceri a anului în Arabia Saudită, este una dintre puţinele femei din elita scenei de afaceri din Golful Persic care s-au dovedit atât de inteligente încât au fost alese de taţii lor să conducă afaceri, explică David Butter, analist specializat în afacerile din Orientul Mijlociu şi membru al Chatham House în Londra.

    În vârstă de 59 de ani, Olayan coordonează 40 de companii şi firme mixte şi administrează un portofoliu de acţiuni saudite tranzacţionate public în valoare de peste 4,4 miliarde de dolari, potrivit datelor Bloomberg. În 2004, Olayan a devenit prima femeie aleasă în boardul unei companii din Arabia Saudită, respectiv Saudi Hollandi Bank, la care o divizie a grupului Olayan deţine o participaţie de 21,8%.

    În timpul mandatului său, grupul pe care îl conduce a încheiat un acord pentru furnizarea de servicii de logistică grupului Saudi Aramco, cel mai mare exportator de petrol din lume, iar una dintre companiile mixte pe care le deţine a fost aleasă ca principal dezvoltator al hubului tehnologic din proiectul King Abdullah Economic City, de lângă Jeddah.

    Grupul Olayan este, prin intermediul unei companii mixte cu The Weir Group, unul dintre cei mai mari producători de echipamente tubulare pentru exploatările petroliere. Divizia de alimente este principalul deţinător al francizei pentru Burger King în Orientul Mijlociu şi nordul Africii. Grupul mai fabrică aluminiu, oţel şi materiale plastice, fiind şi producător local pentru Kleenex, Coca-Cola şi scutecele Huggies.

    În baza deţinerilor de acţiuni, a investiţiilor imobiliare şi a trei dintre afaceri despre care sunt disponibile informaţii, Olayan Group este evaluat la peste 10 miliarde de dolari, iar cei patru copii ai fondatorului, Khaled, Hayat, Hutham şi Lubna Olayan, precum şi văduva acestuia, Mary Perdikis Olayan, născută în Statele Unite, sunt incluşi, împreună, în indicele Bloomberg al miliardarilor. Niciuna dintre aceste persoane nu a apărut vreodată, individual, într-un top internaţional al bogaţilor.

    În Arabia Saudită, afacerile de familie sunt transferate de obicei generaţiei viitoare conform legii islamice, potrivit căreia fiii primesc o moştenire de două ori mai mare decât fiicele. O sursă apropiată situaţiei a spus însă că în cazul familiei Olayan averea ar fi fost împărţită în mod egal între cei cinci moştenitori.

    Toţi cei patru fraţi Olayan sunt membri ai boardului Olayan Group, dar surorile Lubna şi Hutham sunt cele mai vizibile în plan public.

    Ca director general al diviziei din Orientul Mijlociu a grupului, Olayan Financing, cu sediul la Riad, Lubna este cea mai proeminentă femeie de afaceri din Arabia Saudită, ţară în care femeile reprezintă doar 16% din forţa de muncă, potrivit Departamentului de Statistică şi Informaţii din Arabia Saudită.

    Lubna Olayan, care şi-a cunoscut soţul american în timp ce studia la Universitatea Cornell, a început să lucreze ca analist financiar la JPMorgan în New York, după ce a obţinut un MBA la Universitatea Indiana. Ea s-a alăturat afacerii familiei în 1983, la cererea tatălui ei, Suliman Olayan. Venirea la Riad, unde puţine femei muncesc, a reprezentat o tranziţie dificilă, dar Lubna a beneficiat de sprijinul tatălui său, care i-a servit drept mentor.

    Suliman Olayan a fost un orfan cu mijloace modeste de trai, iar ascensiunea sa este cu atât mai notabilă având în vedere că nu are legături de sânge cu familia regală saudită. El a început să lucreze ca dispecer la compania care a precedat Saudi Aramco, la vârsta de 19 ani. Zece ani mai târziu, când compania a început construcţia unei conducte petroliere majore, Olayan şi-a ipotecat casa pentru 4.000 de dolari, a cumpărat câteva camioane şi a obţinut un contract pentru acel proiect. Compania fondată atunci de Suliman a devenit baza de la care s-a format Olayan Group. Ca multe alte companii de familie din Arabia Saudită, compania lui Suliman s-a dezvoltat prin oferirea de servicii industriei petroliere în formare şi a contribuit la modernizarea ţării. Prin parteneriatele formate de Olayan, saudiţii au obţinut acces la pasta de dinţi Colgate, la biscuiţii Oreos şi la Coca-Cola.

  • Oscar 2016: cine va câştiga cele mai importante distincţii?

    Cinefilii îşi îndreaptă acum privirea către Statele Unite, unde la sfârşitul acestei săptămâni se vor decerna cele mai importante premii ale industriei. Elementul-surpriză al premiilor Oscar pare să fie Mad Max: Fury Road; filmul regizat de George Miller şi avându-i în rolurile principale pe Tom Hardy şi Charlize Theron este nominalizat la zece categorii, inclusiv cel mai bun film şi cea mai bună regie.

    Din punct de vedere financiar, premiile Oscar reprezintă o investiţie anuală de aproape 50 de milioane de dolari, conform celor de la The Hollywood Reporter. Academia de Film din Statele Unite a încheiat un contract profitabil în anul 2012 cu The Dolby Theater, profitând de insolvenţa Kodak, fostul finanţator al locaţiei. Se estimează că expunerea pozitivă a adus celor de la Kodak echivalentul a 500 de milioane de dolari. Un alt beneficiar este chiar oraşul Los Angeles, încasările anuale generate de eveniment ridicându-se la aproximativ 130 de milioane de dolari.

    Actorul de comedie american Chris Rock este cel care va prezenta cea de-a 88-a gală de decernare a premiilor. „Chris Rock este cu adevărat un MVP (most valuable player, cel mai valoros jucător – n.r.) al industriei de divertisment“, au spus producătorii galei, David Hill şi Reginald Hudlin. „Comic, actor, scenarist, producător, regizor, autor de documentare – a făcut absolut orice. Va fi un prezentator de Oscar fenomenal“, au adăugat ei.

    The Revenant (12 nominalizări) şi Mad Max: Fury Road (10 nominalizări) se află în fruntea listei de filme care se vor lupta pentru cele mai râvnite distincţii din cinematografie. Urmează The Martian, cu 7 nominalizări, Spotlight şi Bridge of Spies, ambele cu câte 6 nominalizări, şi Star Wars: The Force Awakens cu 5 nominalizări.

    Cel mai sigur pariu pare a fi premiul pentru actor în rol principal, unde Leonardo DiCaprio îşi va vedea, în cele din urmă, visul împlinit. The Revenant pare a fi un film realizat doar cu acest scop, iar DiCaprio îi va învinge, în mod normal, pe contracandidaţii săi.

    La categoria cea mai bună actriţă în rol principal, lucrurile nu sunt la fel de clare. Cel mai bine cotate par a fi Brie Larson (Room) şi Cate Blanchett (Carol), iar trofeul va merge la Larson. În cursa pentru Oscar se mai află Charlotte Rampling (45 Years),  Saoirse Ronan (Brooklyn) şi Jennifer Lawrence (Joy); cea din urmă pare să fi devenit o preferată a Academiei, având în vedere că este a patra nominalizare în şase ani.

    Una din marile surprize a venit la categoria regie, acolo unde ne-am fi aşteptat să îl regăsim şi pe Ridley Scott (The Martian). Scott este, din punctul de vedere al tehnicii, unul dintre cei mai buni regizori de azi. Însă, spre deosebire de alte nume cunoscute precum Iñárritu sau George Miller, el nu este un purtător de cuvânt pentru filmele sale şi nu se identifică cu acestea; este, dacă vreţi, un regizor „mercenar“, idee întărită şi de faptul că nu a semnat scenariul niciunui film pe care l-a regizat. Iar academia americană pare să aprecieze mai mult regizorii-scriitori: George Miller (Fury Road), Adam McKay (The Big Short), Lenny Abrahamson (Room), Tom McCarthy (Spotlight) şi A.G. Iñárritu (The Revenant), nominalizaţii din acest an, au participat toţi la scenariile filmelor în cauză. Premiul va merge, cel mai probabil, la George Miller.

    Singurele nominalizări importante din cariera lui Stallone au venit ca urmare a rolului său din Rocky, acum aproape 30 de ani. Stallone a primit deja Globul de Aur pentru interpretarea sa din Creed, iar continuarea filmului care l-a făcut celebru în 1976 îi va aduce, trei decenii mai târziu, şi un premiu Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar.

    În ceea ce priveşte cea mai bună actriţă în rol secundar, au fost nominalizate Jennifer Jason Leigh (The Hateful Eight), Rooney Mara (Carol), Rachel McAdams (Spotlight), Alicia Vikander (Ex Machina) şi Kate Winslet (Steve Jobs), iar premiul va merge către Kate Winslet.

    Un alt premiu important este cel pentru cel mai bun scenariu original, iar filmele nominalizate sunt Bridge of Spies, Ex Machina, Inside Out, Spotlight şi Straight Outta Compton. Premiul va merge către scenariştii Spotlight, Tom McCarthy şi Josh Singer. La categoria scenariu adaptat, cele mai mari şanse le are probabil The Big Short, un film despre un grup de investitori care au reuşit să profite de pe urma crizei financiare din 2007-2008.

    Premiul pentru cea mai bună coloană sonoră va merge către John Williams, pentru Star Wars: The Force Awakens, film ce îşi va adjudeca şi titlul pentru cele mai bune efecte speciale.

    În cursa pentru cel mai bun film participă opt producţii: The Big Short, Spotlight, The Revenant, Mad Max: Fury Road, Room, The Martian, Bridge of Spies şi Brooklyn. Deşi în ultimii ani academia a recompensat cu acest trofeu filme care nu au excelat neapărat la alte categorii, cred că în 2016 acest lucru se va schimba. Multă lume pariază pe Spotlight sau The Big Short, însă Oscarul va merge la Mad Max: Fury Road.

    În concluzie, marele câştigător al premiilor Oscar va fi Mad Max: Fury Road, urmat îndeaproape de The Revenant. Premiile Oscar vor fi decernate pe 28 februarie, iar evenimentul va putea fi urmărit în România începând cu orele 2:00.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 1 februarie 2016

    COVER STORY: A căzut ultima redută românească din industria laptelui

    Cel mai puternic antreprenor român din producţia de bunuri de larg consum, Raul Ciurtin, a hotărât să vândă Albalact, fostul producător falimentar ajuns lider pe piaţa lactatelor, după un parcurs spectaculos. Un rol esenţial l-au jucat mărcile pe care le-a construit, investiţiile în producţie şi diversificarea portofoliului.


    TEHNOLOGIE: Cea mai finanţată aplicaţie românească


    STRATEGIE: Jocuri mari pentru gameri mici


    FILM: Hollywood, din nou adolescent


    INVESTIŢII: Cine face strategia Fondului Proprietatea?


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • 111.000 de familii vor primi 50 de lei pe lună pentru a-şi trimite copilul la grădiniţă

    În jur de 111.000 de familii defavorizate vor primi tichete sociale pentru a-şi trimite copiii la grădiniţă, în baza unei legi care va intra în vigoare de săptămâna viitoare. Legea 248/2015 fusese publicată la începutul lunii noiembrie 2015, dar normele de aplicare au fost adoptate de Guvern, prin Hotărâre, săptămâna trecută şi publicate în Monitorul Oficial.

    În baza legii, familiile sărace vor primi tichete sociale, în cazul în care îşi vor duce copiii la grădiniţă zilnic. Stimulentul nu este impozabil şi va putea fi încasat de cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România, dar şi de cetăţenii care nu au domiciliu sau locuinţă, pe perioada în care se află în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială.

    Pot beneficia şi copiii din familiile defavorizate care nu au cetăţenie română, dacă sunt cetăţeni ai UE, precum şi străinilor cărora li s-a acordat o formă de protecţie sau apatrizi cu domiciliul în România. Mai pot primi tichete persoanele singure care au copiii în întreţinere.

    Valoarea tichetului va fi de cel puţin 50 de lei şi va fi calculată în funcţie de evoluţia indicatorului social de referinţă (ISR). Copilul trebuie să aibă cel puţin trei ani, dar nu mai mult de şase ani, vârstă împlinită după 1 septembrie a anului şcolar curent, iar venitul lunar mediu pe membru de familie trebuie să fie de cel mult 284 de lei.

    Cererea şi declaraţia pe proprie răspundere se înregistrează la primărie, iar tichetul se acordă în perioada septembrie – iunie. Cu tichetele părinţii pot cumpăra alimente, îmbrăcăminte sau rechizite.

     

  • „Cartea de la ora 5”: noua emisiune prezentată de Dan C. Mihăilescu

    După o prezenţă îndelungată în televiziune, Dan C. Mihăilescu acceptă o nouă provocare şi se îndreaptă spre online, cu sprijinul eMAG. Astfel, începând cu 1 februarie, criticul literar va prezenta emisiunea „Cartea de la ora 5”,difuzată începând cu ora 17:00, de luni până vineri.

    Proiectul îşi propune să continue demersul început de criticul literar în urmă cu mai bine de 15 ani printr-o transformare a emisiunii şi adaptare a ei la mediul online. Prin noile canale de distribuţie, emisiunea va deveni mult mai accesibilă segmentului de public tânăr.

    „Cartea de la ora 5 vizează acea familiaritate deopotrivă tandră şi picantă, mustos ludică, dar şi intens responsabilă, ce caracterizează tradiţionala oră a ceaiului britanic. Dacă până acum am preferat maniera catedrei, ori a vitrinei, adevărata miză o văd acum pe interacţiunea cu cititorii. Văzând, citind şi făcând”, spune Dan C. Mihăilescu.

    „Ne dorim ca emisiunea să intre în rutina utilizatorului de internet, astfel încât momentul zilnic de cultură să devină la fel de firesc ca orice altă activitate”, declară Iulian Stanciu, CEO eMAG.

    Pe toate cele trei platforme (site, Facebook şi YouTube) vor fi publicate zilnic materiale video de 5 minute, în cadrul cărora Dan C. Mihăilescu va prezenta cititorilor câte o carte, iar în unele zile va avea un invitat special.

    Pentru o mai mare interacţiune cu cititorii, proiectul online va avea şi o componentă offline: întâlniri periodice în cadrul cărora vor dezbate preferinţe de lectură sau noutăţi editoriale.
     

  • O pată neagră pe sportul alb: de unde a plecat şi ce înseamnă scandalul meciurilor trucate din tenis

    Rusul Nikolai Davidenko, la acea vreme jucătorul numărul patru al lumii, a început cu dreptul meciul desfăşurat la Sopot, în Polonia, acolo unde era deţinător al titlului în cadrul turneului Orange Prokom. Ar fi trebuit să fie o victorie lejeră, având în vedere faptul că adversarul său era pe locul 87 în clasamentul de simplu. Rusul a jucat impecabil şi a câştigat primul set, obţinând şi un break la începutul manşei secunde. Pentru spectatori şi telespectatori, meciul se derula conform aşteptărilor.

    În centrul de control al site-ului de pariuri Betfair, situaţia era cu totul diferită: luminile de avertizare erau aprinse pe toate monitoarele, anunţând un tipar neregulat al sumelor plasate pe meci. Pariuri de sute de mii de euro intraseră de la începutul zilei în sistem şi toate îl favorizau pe Arguello la câştigarea meciului. Deşi pe teren Davidenko era la câteva game-uri de câştigarea meciului, pariurile pe Arguello erau din ce în ce mai mari. În total, peste 4 milioane de euro s-au pariat pe meci – de 10 ori mai mult decât media la un astfel de turneu. Majoritatea banilor au venit de la 9 conturi înregistrate la Moscova, un alt semn de întrebare pentru cei de la Betfair.

    Alertaţi, şefii de la centrul de control al Betfair l-au contactat pe Gayle Bradshaw, vicepreşedintele Asociaţiei Profesioniştilor în Tenis (ATP), organizaţie care guvernează tenisul masculin, informându-l că ceva ciudat se petrece la Sopot. Bradshaw, la rândul său, l-a contactat imediat pe supervizorul turneului, iar acesta a coborât la marginea terenului pentru a urmări finalul partidei.

    Din acel moment, meciul a luat o turnură dramatică. Iniţial, Davidenko a început să şchioapete şi a cerut mai multe pauze medicale. Rusul s-a plâns mai întâi de dureri la nivelul gleznei şi apoi la nivelul degetului mare de la piciorul stâng. În cele din urmă, el a pierdut setul secund. Davidenko a mai jucat trei game-uri în setul trei şi apoi a abandonat meciul din motive medicale.

    La scurt timp după încheierea meciului, Betfair a anunţat, pentru prima oară în istoria sa, că toate pariurile plasate pe eveniment au fost anulate.

    Aceasta este povestea primului scandal major de trucare a meciurilor, care a produs numeroase schimbări în organizarea instituţiilor care guvernează sportul alb. Pentru o perioadă, a părut că acestea vor elimina practicile de acest gen; nouă ani mai târziu, o anchetă derulată de două instituţii de media a scos la iveală probleme mult mai grave în tenis.

    O echipă formată din foşti detectivi şi anchetatori de la Autoritatea Britanică a Curselor de Cai a primit sarcina de a afla ce anume s-a întâmplat în timpul meciului. Paul Scotney, unul dintre şefii echipei, le-a explicat celor de la BuzzFeed motivele pentru care ancheta a fost atât de dificilă: „Atunci când mergi la locul unei crime şi găseşti un cadavru, ştii cu siguranţă că cineva a murit. În cadrul unui incident de acest gen pe piaţa pariurilor, ştii că există un cadavru, dar nu ai cum să îl vezi. Era însă evident că ceva nu e în regulă: locurile din clasament, sumele de bani pariate, lucrurile pur şi simplu nu se legau“.

    Echipa lui Scotney a decis să intervieveze cei doi jucători, precum echipele şi familiile acestora. Atât Davidenko cât şi Arguello au negat vehement implicarea în orice fel de activitate ilegală; rusul nu a vrut să predea telefonul pentru o analiză amănunţită, dar argentinianul a acceptat.

    O declaraţie interesantă a fost cea a fizioterapeutului care l-a tratat, în timpul meciului, pe Davidenko. „Mi-a pus o întrebare care mi s-a părut ciudată“, le-a declarat doctorul anchetatorilor. „M-a întrebat dacă durerea pe care o simte în picior este un motiv suficient pentru a se retrage.“

    După ce a adunat suficiente materiale, echipa a predat dosarul celor de la ATP, care au demarat pe baza documentelor o altă anchetă internă. Spre surprinderea tuturor însă, la finalul acestui demers ATP a anunţat că nu a găsit nicio dovadă clară de încălcare a regulilor din partea jucătorilor. Lucru ce pare ciudat, având în vedere că documentele arată nu mai puţin de 82 de mesaje schimbate de Arguello cu posibili lideri ai unei reţele de pariuri din Italia, reţea care a obţinut sute de mii de euro pariind pe meciurile jucătorului argentinian.

    „Dacă luau măsuri atunci când le-am pus la dispoziţie materialele, ar fi putut elimina un grup de jucători şi ar fi curăţat astfel aproape în totalitate tenisul“, a spus Mark Phillips, unul dintre investigatori. „Le-am dat suficiente dovezi, dar ei nu au făcut absolut nimic în privinţa asta.“

  • Cel mai mare producător român de lactate se vinde gigantului francez Lactalis, într-o tranzacţie şoc la începutul anului

    Acţionarii Albalact Alba Iulia, cea mai mare companie locală din industira laptelui, au încheiat un acord cu grupul francez Lactalis, în urma căruia producătorul din Alba Iulia va fi preluat de către grupul francez.

    Este a doua mişcare importantă pe care o face Lactalis în România după ce grupul a cumpărat brandul LaDorna de la Jean Valvis în 2008.

    Acţionarii majoritari ai Albalact sunt Raul Ciurtin, Lorena Ciurtin, Crisware Holding, Croniar Holding şi RC 2, iar contractul parafat ieri între acţionarii Albalact şi Lactalis va ajunge la Consiliul Concurenţei, urmând ca Lactalis să facă o ofertă publică de preluare a 100% din acţiunile Albalact.

    “Lactalis a încheiat un contract cu acţionarii vânzători care deţin cumulat 70,3% din capitalul social al Albalact având drept obiectiv dobândirea tuturor acţiunilor deţinute de acţionarii vânzători”, se arată în comunicatul Albalact.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro