BusinessMagazin

Tag: rusia

  • Linia frontului de luptă Vest-Est s-a mutat la Kiev

    Vicepremierul Serghei Arbuzov a admis că Kievul e dispus să discute cu opoziţia despre posibile alegeri parlamentare şi prezidenţiale anticipate (primele alegeri care urmează în Ucraina sunt prezidenţialele, în martie 2015). Analiştii locali cred însă că e puţin probabil ca protestele să dărâme regimul lui Ianukovici, din cauza lipsei unor lideri reali, demni de încrederea Occidentului (spre deosebire de 2004) şi a faptului că majoritatea ucrainenilor au o opinie proastă despre “revoluţia portocalie” (numai 18% dintre cetăţeni cred că aceasta a fost un eveniment pozitiv, conform unui sondaj recent), nefiind susţinători ai răsturnării regimului.

    Pe de altă parte, bătălia pe deasupra capului Ucrainei, cea dintre Vest şi Est, a intrat într-o nouă fază, dacă e să observăm nu doar susţinerea acordată de Vest opoziţiei ucrainene, dar şi ce spun comentatorii americani de la institutele de cercetare cu relaţii bune la Washington: cancelarul german Angela Merkel a pus capăt, în noiembrie, anilor de relaţii cordiale cu Rusia, avertizând că “terţe părţi (Rusia) nu se pot opune direcţiei în care statele est-europene decid să-şi construiască viitorul” şi cerând UE să contracareze, inclusiv pe cale economică, presiunile ruseşti asupra Europei de Est.

    Aceiaşi comentatori apreciază că Ianukovici încearcă să ţină o linie de mijloc, nici cu Vestul, nici cu Estul, însă înrăutăţirea crizei economice îl va determina să iasă din izolare şi să aleagă una dintre tabere. Economia Ucrainei este aşteptată să crească anul acesta cu 0,3%, după 0,2% anul trecut, iar PIB pe locuitor este de 4.000 de dolari, printre cele mai scăzute din Europa.

  • Linia frontului de luptă Vest-Est s-a mutat la Kiev

    Vicepremierul Serghei Arbuzov a admis că Kievul e dispus să discute cu opoziţia despre posibile alegeri parlamentare şi prezidenţiale anticipate (primele alegeri care urmează în Ucraina sunt prezidenţialele, în martie 2015). Analiştii locali cred însă că e puţin probabil ca protestele să dărâme regimul lui Ianukovici, din cauza lipsei unor lideri reali, demni de încrederea Occidentului (spre deosebire de 2004) şi a faptului că majoritatea ucrainenilor au o opinie proastă despre “revoluţia portocalie” (numai 18% dintre cetăţeni cred că aceasta a fost un eveniment pozitiv, conform unui sondaj recent), nefiind susţinători ai răsturnării regimului.

    Pe de altă parte, bătălia pe deasupra capului Ucrainei, cea dintre Vest şi Est, a intrat într-o nouă fază, dacă e să observăm nu doar susţinerea acordată de Vest opoziţiei ucrainene, dar şi ce spun comentatorii americani de la institutele de cercetare cu relaţii bune la Washington: cancelarul german Angela Merkel a pus capăt, în noiembrie, anilor de relaţii cordiale cu Rusia, avertizând că “terţe părţi (Rusia) nu se pot opune direcţiei în care statele est-europene decid să-şi construiască viitorul” şi cerând UE să contracareze, inclusiv pe cale economică, presiunile ruseşti asupra Europei de Est.

    Aceiaşi comentatori apreciază că Ianukovici încearcă să ţină o linie de mijloc, nici cu Vestul, nici cu Estul, însă înrăutăţirea crizei economice îl va determina să iasă din izolare şi să aleagă una dintre tabere. Economia Ucrainei este aşteptată să crească anul acesta cu 0,3%, după 0,2% anul trecut, iar PIB pe locuitor este de 4.000 de dolari, printre cele mai scăzute din Europa.

  • Rusia se aşteaptă la probleme bugetare serioase în următorii ani

    “Ne aşteptăm la probleme majore în 2016 şi 2017. Acum este momentul să luăm decizii în privinţa reducerii cheltuelilor cu angajamentele asumate în trecut, astfel încât să ajungem la un buget echilibrat pe termen mediu şi lung”, a declarat ministrul Finanţelor, Anton Siluanov, scrie agenţia de ştiri Prime, citată de RIA Novosti.

    Angajamentele privind cheltuielile sociale vor fi onorate, însă creşterile de salarii ar trebui însoţite şi de o îmbunătăţire a eficienţei, a spus ministrul. Siluanov a semnalat cheltuielile pentru apărare şi transferurile la Fondul de Pensii, cu un deficit semnificativ, ca fiind cele mai puternice presiuni asupra bugetului.

    Putin a semnat în mai anul trecut, după preluarea unui nou mandat de preşedinte, mai multe decrete autorizând cheltuieli sociale. În total, 2.100 de miliarde de ruble (63,7 miliarde de dolari) sunt alocate de la buget în perioada 2014-2016 pentru respectarea decretelor respective, a spus ministrul.

    Reuters Rusia a scris, citând un document care detalia strategia bugetară a guvernului până în 2030, că bugetul federal se va confrunta, probabil, cu un deficit de 10.000 de miliarde de ruble (302,5 miliarde de dolari) al veniturilor necesare pentru finanţarea angajamentelor statului în perioada 2017-2020.

    Creşterea cheltuielilor cu pensiile, o scădere probabilă a veniturilor din materii prime, a celor din taxe şi declinul Fondului de Rezervă, constituit din venituri provenind din exporturile sectorului energetic, ar putea pune noi presiuni pe buget, a scris ediţia rusă a agenţiei Reuters.

    Costurile sociale mai mari vin într-o perioadă în care guvernul derulează un program masiv de reînarmare, care a urcat cheltuielile pentru apărare la maximul ultimelor două decenii.

    Situaţia ar putea fi rectificată prin reducerea cheltuielilor şi majorarea taxelor din sectorul petrolier, arată strategia bugetară până în 2030, obţinută de Reuters. Ministerul de Finanţe urmează să transmită documentul guvernului.

    Un consilier prezidenţial a respins estimarea de 10.000 de miliarde de ruble ca fiind mult prea mare.

    “Chiar şi în cazul unei variante de creştere economică lentă, cifra este complet nerealistă”, a declarat jurnaliştilor consilierul prezindeţial Andrei Belousov.

    Conform scenariului analizat în document, bugetul federal va înregistra deficit chiar dacă preţurile actuale ridicate la petrol se menţin şi va fi acoperit în principal prin împrumuturi. În consecinţă, datoria guvernamentală va creşte de la 12% din PIB în acest an la 18,2% în 2030, aproape de limita de 20% stabilită de Ministerul de Finanţe.

    Strategia bugetară este bazată pe un scenariu conservator în privinţa creşterii economice, cu o rată medie de 2,5% până în 2030. Autorităţile ruse se aşteaptă ca economia să crească în acest an cu numai 1,4%, cel mai redus ritm începând din 2009 şi sub rata anuală de 7% înregistrată în timpul primelor două manadate de preşedinte ale lui Putin.

  • Rusia se aşteaptă la probleme bugetare serioase în următorii ani

    “Ne aşteptăm la probleme majore în 2016 şi 2017. Acum este momentul să luăm decizii în privinţa reducerii cheltuelilor cu angajamentele asumate în trecut, astfel încât să ajungem la un buget echilibrat pe termen mediu şi lung”, a declarat ministrul Finanţelor, Anton Siluanov, scrie agenţia de ştiri Prime, citată de RIA Novosti.

    Angajamentele privind cheltuielile sociale vor fi onorate, însă creşterile de salarii ar trebui însoţite şi de o îmbunătăţire a eficienţei, a spus ministrul. Siluanov a semnalat cheltuielile pentru apărare şi transferurile la Fondul de Pensii, cu un deficit semnificativ, ca fiind cele mai puternice presiuni asupra bugetului.

    Putin a semnat în mai anul trecut, după preluarea unui nou mandat de preşedinte, mai multe decrete autorizând cheltuieli sociale. În total, 2.100 de miliarde de ruble (63,7 miliarde de dolari) sunt alocate de la buget în perioada 2014-2016 pentru respectarea decretelor respective, a spus ministrul.

    Reuters Rusia a scris, citând un document care detalia strategia bugetară a guvernului până în 2030, că bugetul federal se va confrunta, probabil, cu un deficit de 10.000 de miliarde de ruble (302,5 miliarde de dolari) al veniturilor necesare pentru finanţarea angajamentelor statului în perioada 2017-2020.

    Creşterea cheltuielilor cu pensiile, o scădere probabilă a veniturilor din materii prime, a celor din taxe şi declinul Fondului de Rezervă, constituit din venituri provenind din exporturile sectorului energetic, ar putea pune noi presiuni pe buget, a scris ediţia rusă a agenţiei Reuters.

    Costurile sociale mai mari vin într-o perioadă în care guvernul derulează un program masiv de reînarmare, care a urcat cheltuielile pentru apărare la maximul ultimelor două decenii.

    Situaţia ar putea fi rectificată prin reducerea cheltuielilor şi majorarea taxelor din sectorul petrolier, arată strategia bugetară până în 2030, obţinută de Reuters. Ministerul de Finanţe urmează să transmită documentul guvernului.

    Un consilier prezidenţial a respins estimarea de 10.000 de miliarde de ruble ca fiind mult prea mare.

    “Chiar şi în cazul unei variante de creştere economică lentă, cifra este complet nerealistă”, a declarat jurnaliştilor consilierul prezindeţial Andrei Belousov.

    Conform scenariului analizat în document, bugetul federal va înregistra deficit chiar dacă preţurile actuale ridicate la petrol se menţin şi va fi acoperit în principal prin împrumuturi. În consecinţă, datoria guvernamentală va creşte de la 12% din PIB în acest an la 18,2% în 2030, aproape de limita de 20% stabilită de Ministerul de Finanţe.

    Strategia bugetară este bazată pe un scenariu conservator în privinţa creşterii economice, cu o rată medie de 2,5% până în 2030. Autorităţile ruse se aşteaptă ca economia să crească în acest an cu numai 1,4%, cel mai redus ritm începând din 2009 şi sub rata anuală de 7% înregistrată în timpul primelor două manadate de preşedinte ale lui Putin.

  • A fost student la ASE, acum are pe mână peste 350 de magazine în Rusia şi afaceri ce depăşesc un miliard de euro

    Piaţa din Rusia este a treia piaţă din lume ca importanţă pentru grupul spaniol Inditex, după piaţa-mamă (1.872 de magazine) şi China (415). De altfel, pe piaţa din Rusia grupul este prezent cu toate cele opt branduri ale sale, respectiv Zara, Zara Home, Bershka, Pull & Bear, Stradivarius, Oysho, Massimo Dutti şi Uterque. Doar în ultimul an, de când Dorobanţu a preluat conducerea grupului în Rusia, au fost deschise circa 50 de magazine noi.

    Executivul român a preluat mandatul în Rusia după circa patru ani în care a condus operaţiunile din România ale spaniolilor de la Inditex.  Absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucureşti (ASE) în 2000, Dorobanţu a fost numit directorul general al filialei locale a retailerului spaniol la sfârşitul lui 2007. A crescut businessul Inditex România şi a mizat pe extindere agresivă. Tot pe o politica agresivă de expansiune a pariat şi în Rusia, urmărind astfel politica generală a grupului, care deschide an de an sute de magazine şi intră pe noi pieţe. Inditex este cel mai mare retailer de modă la nivel mondial, cu afaceri de peste 16 miliarde de euro anul trecut.

    Înainte de a prelua conducerea brandurilor Zara, Bershka, Pull & Bear, Stradivarius, Oysho, Massimo Dutti şi Zara Home din România, Dorobanţu a lucrat ca director comercial pentru retailerul de telefoane mobile şi accesorii GSM Germanos. Anterior, a lucrat timp de trei ani pentru Adisan, unul dintre cei mai mari dealeri Connex (Vodafone) la acea vreme, iar apoi a fost recrutat ca director de produs de către Samsung Electronics. Decizia de a lăsa afacerile Inditex la nivel local pe mâna unui manager de doar 33 de ani, cât avea Lucian Dorobanţu în momentul recrutării de câtre spanioli, a fost luată în momentul când Inditex a decis să intre cu magazine proprii pe piaţa din România.

    Până atunci produsele marca Zara şi Pull & Bear erau aduse în franciză de către Azadea Group. În momentul intrării directe, Inditex a adus pe piaţă alte cinci branduri – Bershka, Stradivarius, Oysho, Massimo Dutti şi Zara Home, reuşind să acopere astfel segmentul de clienţi cu venituri medii şi peste medie pe pieţele de îmbrăcăminte, accesorii, lenjerie intimă şi decoraţiuni interioare. Din portofoliul grupului spaniol pe piaţa din România nu este prezent brandul de pantofi, genţi şi accesorii Uterque, care se adresează publicului cu venituri peste medie. În trei ani, Dorobanţu a adus Inditex pe primul loc în topul retailerilor de fashion după cifra de afaceri. Anul trecut, toate cele şapte branduri prezente în România au contribuit cu circa 150 de milioane de euro la businessul deţinut la nivel global de omul de afaceri Amancio Ortega Gaona.

  • Românul care conduce afacerile de cinci miliarde de dolari ale Pepsi în Rusia

    În weekendul care a trecut, acasă la Silviu Popovici s-au făcut cozonaci. Celelalte şapte familii de români din complexul rezidenţial din Moscova unde locuieşte CEO-ul PepsiCo Rusia s-au ocupat de sarmale şi de alte specialităţi culinare cu gust românesc pentru petrecerea de 1 decembrie, la care au participat 57 adulţi şi 20 de copii, inclusiv ambasadorul României la Moscova. „Petrecerile noastre sunt foarte româneşti, mâncăm şi ne distrăm româneşte”, spune managerul, pe care nu îl deranjează că România este puţin cunoscută în Rusia sau că ruşii o privesc ca pe orice altă ţară din fostul bloc comunist, „de sus”.

    Silviu Popovici consideră însă că managementul nu are naţionalitate şi că „totul se reduce la rezultate şi la modul cum au fost obţinute acestea. Un manager bun găseşte calea de îndeplinire a obiectivului, cel slab scuza pentru care nu l-a atins. Orice problemă este o oportunitate dacă ai mintea deschisă şi dorinţa de-a o depăşi„. Povestea lui Silviu Popovici este definitorie pentru evoluţia multor manageri români plecaţi peste hotare: „Noi, românii, suntem ambiţioşi şi muncitori, dar mai este ceva ce nu am aflat decât în 1998 când am ajuns în Rusia. Atunci, Coca-Cola a trimis în Siberia români şi irlandezi, oameni cu experienţă comparabilă. Majoritatea românilor s-au adaptat, irlandezii, în marea lor majoritate, nu. Nu ştiu dacă românii sunt mai aproape de sufletul rus decât vesticii, clar este că sunt mai maleabili şi învaţă mai repede să se descurce. Am adaptat modelul vestic la realitatea locală şi aşa am fost acceptat de cei de aici„. Popovici crede că este important să respecţi locul unde te stabileşti, iar Rusia, o ţară cu tradiţie culturală şi cu oameni puternici, cere să îi fie respectate şi înţelese obiceiurile şi tradiţiile.

    „Am început acum 20 de ani ca profesor de fizică într-un sat de lângă Suceava, iar acum conduc afacerea PepsiCo din Rusia, cea mai mare companie FMCG din Rusia şi din Europa de Est (27,000 de angajaţi, 33 de fabrici şi peste
    5 miliarde de dolari cifra de afaceri)„, îşi rezumă cariera Silviu Popovici. În 1998 a plecat în Siberia împreună cu Ina, soţia sa, pentru un contract pe doi ani cu Coca-Cola: „Am aterizat la Novosibirsk la -38 grade C. 16 ani mai târziu sunt tot în Rusia (după o scurtă escala de doi ani în Ucraina), după un parcurs care a inclus experienţă în vânzări, marketing, operaţiuni şi management general. Am lucrat la o companie regională (Coca-Cola Hellenic), la una rusească (Wimm-Bill-Dann) şi la două companii multinaţionale (Bristol-Myers Squibb şi PepsiCo). Am participat la fuziuni cu alte companii, compania la care lucram a fost cumpărată, am restructurat companii, am lansat companii. Am trecut prin criza financiară din 1998 şi prin cea din 2008. M-am ocupat de băuturi răcoritoare, sucuri naturale, produse lactate, mâncare pentru bebeluşi sau medicamente. Am lucrat în trei ţări şi am călătorit în peste 30 de alte ţări”.

    Managerul consideră că toate aceste experienţe au reprezentat oportunităţi de învăţare enorme şi au contribuit la formarea sa profesională: „Am avut noroc să am o soţie foarte înţelegătoare şi să lucrez alături de nişte oameni valoroşi, români, irlandezi, ruşi sau spanioli, de la care am învăţat şi care mi-au acordat încrederea lor„. Deşi a plecat din România de 15 ani, Silviu Popovici spune că ţine la ţara sa: „Acolo sunt părinţii şi rudele mele, ale soţiei, copilăria şi tinereţea noastră, prietenii. Copiii mei vorbesc româneşte, iar de «Ziua Internaţională» îi trimitem la şcoală în costum popular, cu mâncare românească„. Deşi mai are câţiva ani până se va retrage din business, Silviu Popovici şi-a făcut deja planul: vrea să se întoarcă la pensie în România şi să locuiască undeva prin nordul ţării, în Bucovina, sau în Munţii Vrancei, locuri de care se simte foarte legat sufleteşte: „Mă voi juca cu nepoţii, voi merge cu bicicleta şi voi juca bridge cu soţia mea şi cu prietenii”.

  • Cine este noul preşedinte al Ursus Breweries

    Tikhonov şi-a început mandatul ca managind director al SABMiller în martie 2012. Cât timp a fost în această funcţie, Tikhonov a contribuit la consolidarea poziţiei pe piaţă a companiei şi a dezvoltat portofoliul de produse.
     
    Noul preşedinte al Ursus şi-a început cariera în Mars în 1993, având o serie de roluri comerciale şi de management general în Federaţia Rusă şi în Comunitatea Statelor Independente – CSI (Ucraina, Belarus şi Kazahstan).

    El s-a alăturat companiei SABMiller în 2001 pe postul de director de vânzări pentru Federaţia Rusă. În această poziţie, a dezvoltat cu succes o organizaţie comercială puternic orientată spre promovarea unui portofoliu de mărci premium, pentru care a implementat reţele de distribuţie pe mai multe canale şi în mai multe regiuni, la nivel naţional.

    În 2006 a fost promovat ca director de dezvoltare strategică pentru Rusia, unde a coordonat un amplu proces de planificare strategică, destinat să consolideze poziţia companiei în Rusia şi ţări din CSI. Ulterior, a preluat poziţia de director general CSI, dezvoltând operaţiuni de export cu o serie de ţări din Comunitatea Statelor Independente, între 2007 şi 2008. Numit director general pentru filiala din Ucraina în 2008, Igor Tikhonov a pus bazele companiei împreună cu o echipă de management multi-funcţională şi a relansat portofoliul de branduri locale de bere printr-un plan de afaceri de succes.

    În luna martie 2012, după crearea alianţei SABMiller-Efes, Tikhonov a preluat poziţia de director general în Slovacia.

    Igor vorbeşte limba engleză şi rusă şi are o diplomă în inginerie aeronautică, obţinută la Universitatea din Moscova. 
     

  • Cine sunt românii care conduc afaceri de 25 de miliarde de euro la mii de kilometri de ţară

    Sunt mai multe filiere prin care companii din întreaga lume au ajuns să fie conduse de manageri români. Familiile emigrate înainte de ’89 au dat Americilor câţiva CEO preţioşi. Multinaţionalele care au venit în România în anii ’90 au dezvoltat adevărate pepiniere de lideri care au ajuns la cârma filialelor din alte ţări. Nu în ultimul rând, a fost şi valul entuziast de antreprenori români care a trecut hotarele şi a dezvoltat afaceri pe tărâmuri mai mult sau mai puţin exotice.

    Cei mai vizibili executivi români aflaţi la cârma unor companii din alte ţări conduc afaceri mari, cu rulaje de miliarde de dolari, fiind foarte vizibili în organizaţii şi în comunitatea de business a ţărilor respective. În condiţiile în care imaginea românilor peste hotare a suferit mult în ultimii ani, rolul unor expaţi care au abilităţi de lider şi care au făcut dovada că pot conduce businessuri dificile este foarte important pentru România. Pot fi expaţii români vectori de imagine pentru România? Îşi doresc ca imaginea lor să fie legată de ţara natală? Dar, şi mai important, cât de mult conştientizează ei şi acest rol, pe lângă multiplele responsabilităţi pe care le au la cârma companiilor pe care le conduc?

    „Cred că orice român aflat peste hotare se simte «ambasadorul» ţării. În ceea ce mă priveşte, sunt foarte mândră că România e ţara mea natală şi spun acest lucru tuturor celor cu care fac cunoştinţă aici, în Ungaria. Mă bucură, mă onorează, dar mă şi responsabilizează faptul că pot fi un ambasador al României. Din acest motiv, sunt mereu preocupată ca rezultatele mele profesionale să fie remarcabile, astfel încât să se răsfrângă şi asupra imaginii României, respectiv a tinerilor cu potenţial, pentru ca ei să fie apreciaţi peste hotare”, spune Cornelia Coman, director general, ING Asigurări de Viaţă şi Pensii Ungaria.

    Tudor Marchiş, managing director, Thermo Control Services and Expertise, India, se consideră un ambasador mai eficient decât cei din corpurile diplomatice: „Am adus şi voi aduce oameni în ţara noastră care, până să mă fi cunoscut pe mine şi pe soţia mea, credeau că România e Dracula, orfelinat, ţiganiadă şi sărăcie”.

    Angela Creţu, group vice president Europa de Est şi general manager Rusia al Avon, spune că „mulţi colegi de-ai mei din toate colţurile lumii au venit să ne viziteze ţara datorită poveştilor mele despre locurile şi cultura noastră”. Reputaţia unei persoane sau a unei ţări este indivizibilă: orice percepţie negativă asupra unui detaliu poate induce o generalizare periculoasă asupra întregului, spune şi Andrei Hareţ, managing director al SABMiller Ungaria.

    „Percepţia oamenilor despre mine, despre ceea ce fac şi cum fac, se răsfrânge şi asupra României. Sper să transmit o imagine pozitivă”, spune Silviu Popovici, CEO al PepsiCo Rusia. În ultimii 15 ani de management în afara ţării, Popovici a observat managerii români şi a încercat să traseze un portret al acestora: „Sunt foarte muncitori, se adaptează şi învaţă repede, produc rezultate, nu sunt pretenţioşi„. „Aceste calităţi explică de ce un număr din ce în ce mai mare de români ajung să ocupe poziţii foarte înalte în multe companii în străinătate„, mai spune Silviu Popovici. Conectat fiind la comunitatea de români, managerul spune că în Rusia companii ca Inditex, BAT, IKEA, Western Union, PepsiCo, Coca-Cola Hellenic, General Electric şi multe altele au români în funcţii de conducere.

    La o privire pe harta managementului românesc, vom vedea că cei mai mulţi expaţi români au ajuns în Rusia. Silviu Popovici crede că managerii români rezistă în Rusia pentru că sunt mai apropiaţi de cultura rusă, dar şi pentru că sunt mai maleabili, mai orientaţi către a demonstra ce  pot şi mai dispuşi să respecte tradiţiile locului.

    Din punct de vedere geografic, dar şi al domeniilor în care românii au crescut ca manageri, Rusia şi respectiv FMCG-ul conduc detaşat. Cele două afaceri din băuturi răcoritoare conduse de români, Coca-Cola East Japan şi PepsiCo Rusia, cumulează peste 15 mili-arde de euro.

    Vorbim despre volume de business pe care un manager le-ar fi atins cu greu în România, dat fiind că mai puţin de 30 de companii din numărul afacerilor locale au rulaj de peste un miliard de euro. Ieşirea peste hotare a fost aşadar o şansă ca mai mulţi manageri români să îşi poată demonstra potenţialul. În paginile următoare, vom face cunoştinţă cu 12 dintre cei mai cunoscuţi manageri români (sau de origine română) de peste hotare, cei care au dus limba română în mijlocul a mii de angajaţi din toate colţurile lumii.

  • Renault şi Nissan vor produce în Rusia un motor care va echipa şi modelele Logan, Duster şi Sandero

     Producţia motorului de 1,6 litri pe benzină începe în această săptămână la fabrica AvtoVAZ din Togliatti şi va fi extinsă în curând la un al doilea propulsor, a afirmat Ancelin într-un interviu.

    Alianţa Renault-Nissan vrea să crească producţia de piese din Rusia în pregătirea preluării participaţiei majoritare a companiei ruse, care deţine marca Lada.

    Cu 30% cotă de piaţă, Renault-Nissan încearcă să-şi apere poziţia în Rusia, principalul rival fiind Hyundai-Kia.

    Vânzările auto din Rusia au scăzut cu 7% în acest an, pe fondul încetinirii creşterii economice ca urmare a scăderii veniturilor din petrol şi gaze. Rubla a scăzut la minimul ultimilor patru ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful diplomaţiei ruse: Acordul cu Iranul face ca scutul antirachetă din Europa să nu mai aibă sens

     “În cazul realizării înţelegerilor cu Iranul, motivul invocat pentru justificarea punerii în funcţiune a unui sistem de apărare antirachetă în Europa va înceta să mai existe”, a afirmat Lavrov, potrivit en.ria.ru/.

    Statele Unite au început să instaleze pe continent un sistem de apărare antirachetă format din radare de alertă de înaltă frecvenţă şi rachete interceptoare care vor fi amplasate la sol şi pe mare. Potrivit oficialilor americani, acest sistem are ca scop să protejeze Statele Unite şi aliaţii lor europeni de atacuri balistice şi nucleare ce vin din partea unor ţări precum Coreea de Nord sau Iranul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro