BusinessMagazin

Tag: piata

  • Banca Transilvania cumpără Casa de Investiţii Capital Partners, cea mai mare firmă independentă de consultanţă în fuziuni şi achiziţii şi finanţare corporativă din România

    Banca Transilvania a anunţat astăzi achiziţia Casei de Investiţii Capital Parteners, cea mai mare firmă independentă de fuziuni şi achiziţii şi de finanţări corporative din România, prin compania sa de brokeraj pe bursă BT Securities. Tranzacţia constă în preluarea echipei şi brandului Capital Partners, astfel încât BT Securities va deveni BT Capital Parteners. Tranzacţia urmează să fie finalizată până la sfârşitul lunii martie în acest an.

    BT Capital Partners va asista şi va consilia companiile pentru listarea la bursă şi pentru atragerea de noi investitori, va oferi servicii de brokeraj, consultanţă pentru fuziuni şi achiziţii, finanţare şi structurare de operaţiuni financiare complexe, cercetare de piaţă şi consultanţă pentru management strategic.

    Horia Ciorcilă, preşedintele Banca Transilvania, a declarat: ”Intrarea Banca Transilvania Financial Group pe piaţa Investment Banking-ului este o piatră de hotar pentru evoluţia noastră, în condiţiile în care consolidează gama noastră de produse şi servicii furnizate pentru clienţii mari. BT Capital Partners va oferi servicii financiare specializate de top complementare cu produsele bancare. Intenţia noastră este de a combina platforma şi experienţa BT Securities şi cea a diviziei de corporate din cadrul băncii cu expertiza Capital Partners în investment banking, pentru a profita de oportunităţile de piaţă în creştere de pe plan local”. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ufuk Tandogan, Garanti Bank: “Încearcă să nu devii un om de succes, ci mai degrabă un om de valoare”

    Garanti Bank a urcat pe locul 10 în topul sistemului bancar în funcţie de active, acestea majorându-se anul trecut cu 16%, până la 10,5 miliarde de lei. Planurile băncii pentru 2016 vizează trei direcţii clare: creştere, diversificarea portofoliului şi consolidarea poziţiei, spune Ufuk Tandogan, care de patru ani este CEO Garanti Bank Romania. Cât de folositoare se dovedeşte experienţa celor două crize din Turcia din perioada în care lucra în sistemul bancar turc, care sunt diferenţele dintre cele două pieţe şi care sunt principalele obiective ale mandatului său ne spune chiar liderul Garanti.

    “Încearcă să nu devii un om de succes, ci mai degrabă un om de valoare”, îl citează Ufuk Tandogan pe Albert Einstein atunci când este întrebat despre stilul său de management. Tot el completează: a avea succes nu este întotdeauna un lucru greu de realizat, dar a adăuga valoare la ce faci şi cine eşti este mult mai dificil. Este însă încredinţat că acest lucru e posibil, dacă sunt îndeplinite cinci criterii esenţiale: muncă, viziune, răbdare, ambiţie şi timp.

    „Cred cu tărie în puterea exemplului, iar în cazul meu, cel puţin, a fost nevoie de mulţi ani şi de multă muncă pentru a ajunge să acumulez experienţa pe care o am astăzi.” Motiv pentru care îi sfătuieşte pe membrii echipei sale să acorde timpul necesar construirii unei cariere, să înveţe câte un lucru nou în fiecare zi, să îşi păstreze urechile, ochii şi mai ales minţile deschise, să devină mai înţelepţi şi din ce în ce mai buni în meseria pe care o practică şi să nu sară peste etape. „E nevoie de timp pentru a deveni expert. Nu poţi trişa în carieră, trebuie să o construieşti temeinic, pas după pas”, spune Ufuk Tandogan, care şi-a construit cariera tocmai după acest principiu.

    În urmă cu 30 de ani trecea pentru prima oară pragul grupului din care face parte Garanti Bank şi povesteşte că a ales acest drum la sfârşitul anilor ’80, într-o perioadă care a marcat transformarea Turciei şi care a însemnat că sectorul bancar a făcut faţă multor provocări, dar şi multor oportunităţi. Ţara se îndrepta spre o economie liberală, iar industrii precum comerţul extern, turismul şi domeniul bancar aveau ocazia să crească exponenţial. „În acea perioadă am absolvit Facultatea de Economie din cadrul Universităţii de Economie şi Ştiinţe Administrative din Uludag.” La scurt timp, s-a angajat la Turkiye Garanti Bankasi, care era deja la acea vreme una dintre cele mai puternice instituţii financiare din ţara natală. Acum, instituţia este cea mai mare bancă din Turcia din punctul de vedere al capitalizării bursiere; în 2015, a înregistrat un venit net consolidat de 3,61 miliarde lire turceşti (1,15 miliarde euro), iar volumul de active a ajuns la 279,65 miliarde lire turceşti (88,53 miliarde euro).

    Miza pe o carieră în cadrul acestei bănci s-a dovedit pentru Ufuk Tandogan un veritabil loz norocos. El îşi aminteşte că „încă de la primul interviu am ştiut că trebuie să iau parte la această călătorie şi recunosc că a fost una dintre cele mai bune decizii pe care le-am luat”. La şase ani după angajare, în 1994, a fost promovat branch manager în cadrul Garanti Bank în Turcia, poziţie pe care a ocupat-o timp de aproape opt ani; în 2005 a preluat funcţia de senior vicepresident commercial and corporate credits, fiind responsabil de portofolii importante şi clienţi mari. De asemenea, a fost membru în Consiliul de Administraţie al Biroului de Credit din Turcia şi al Garanti Credite Ipotecare Turcia.

    Pentru Ufuk Tandogan, criza din anii ’90 din Turcia a fost un antrenament mai mult decât util pentru perioada dificilă de criză economică din ultimii ani, cu care s-a confruntat pe ambele pieţe – Turcia şi România. „Turcia a întâmpinat, într-adevăr, diverse provocări în anii ‘90”, spune şeful Garanti Bank. În ultimul deceniu de dinainte de 2000, problemele economice s-au acumulat, treptat, de-a lungul anilor, iar peste acestea s-a suprapus instabilitatea politică ce a caracterizat scena locală din 1990 până în 2002. Însă după criza din 2001 care a zguduit economia ţării autorităţile au făcut reforme structurale: au fost înfiinţate mai multe instituţii şi organisme, printre care Agenţia de Supraveghere şi Reglementare a Băncilor, Autoritatea pentru Concurenţă sau Autoritatea pentru Achiziţii Publice.

    După 2002 ţara s-a stabilizat şi din punct de vedere politic, iar criza financiară mondială declanşată de căderea Lehman Brothers a afectat economia turcă într-o măsură mai mică decât alte pieţe europene. Astfel, bancherul turc a experimentat şi perioadele mai dificile din economia ţării natale, înainte de a prelua mandatul de conducere al filialei româneşti  a Garanti Bank. „Fiecare perioadă vine cu provocări, dar şi cu oportunităţi, iar a gestiona acele vremuri pentru a ajunge la cele mai bune rezultate a adăugat valoare sporită experienţei mele în această industrie. După cum ştiţi, ultimii ani au adus provocări în toate industriile, inclusiv în domeniul bancar.”

    Toamna lui 2012 a fost momentul în care a Ufuk Tandogan a făcut un pas important; a primit aprobarea BNR pentru a prelua funcţia de CEO al Garanti Bank Romania şi a devenit şi preşedinte al Garanti Leasing şi Garanti Credite de Consum. Care a fost prima reacţie atunci când a aflat că va prelua conducerea Garanti Bank România? „Sentimentul nu poate fi exprimat într-un singur cuvânt. A fost un mix de emoţii, entuziasm şi simţ al responsabilităţii.”

    Entuziasmul promovării nu a fost umbrit de adaptarea la piaţa bancară din România, pe care o descrie ca fiind destul de lină: „Nu aş caracteriza adaptarea mea la piaţa locală drept una dificilă. Există într-adevăr câteva diferenţe culturale, dar am reuşit în aproximativ şase luni să mă acomodez”. Una dintre principalele diferenţe dintre cele două sisteme bancare este dimensiunea – sectorul bancar din Turcia este unul dintre cele mai mari din Europa emergentă, cu un volum total al activelor de peste 800 de miliarde de dolari, de aproape nouă ori mai mare decât al pieţei bancare româneşti. Ambele sisteme sunt însă foarte bine reglementate, monitorizate şi guvernate, apreciază Tandogan, încercând să găsească asemănări şi deosebiri între cele două pieţe.

  • Adulţii au dat în mintea copiilor şi caută cărţi de colorat

    Cărţile de colorat au devenit în ultimii ani tot mai populare în rândul adulţilor, iar ca dovadă stă faptul că vânzările de anul trecut au crescut de 12 ori faţă de anii precedenţi.
     
     
    Studiul celor de la Nielsen BookScan, care acoperă 85% din piaţa de cărţi din Statele Unite, arată că numărul volumelor vândute a crescut de 1 milion în 2014 la 12 milioane în 2015. Şi volumul căutărilor pe Google după “cărţi de colorat pentru adulţi” au atins un maxim la finalul anului 2015, rămânând şi în 2016 mult peste media obişnuită, scriu cei de la Quartz.
     
     
     

  • Cele şase evenimente care au marcat săptămâna. Decizie istorică a BCE, care duce pentru prima oară dobânda la 0%; Piaţa salariilor reîncepe să dea în clocot; O bancă dă clienţilor posibilitatea să aleagă: credit standard sau cu ”dare în plată”

    Banca Centrală Europeană a tăiat dobânda de politică monetară de la 0,05% la 0%, cel mai redus nivel din istorie, şi dobânda pentru facilitatea de depozit de la -0,3% la -0,4%, sfidând astfel lamentările marilor bănci europene. Acestea au avertizat că dacă BCE merge şi mai departe cu politica dobânzilor negative, profitabilitatea lor şi rolul lor de motoare de stimulare economică vor avea de suferit.În urma deciziei băncii centrale, euro a luat-o abrupt în jos.
     
    Într-o altă manevră impresionantă, BCE a majorat programul de achiziţii de active cu 20 de miliarde de euro pe lună, la 80 de miliarde de euro pe lună. Aceasta înseamnă că va cumpăra mai multe obligaţiuni cu bani special printaţi în încercarea de a ridica inflaţia peste zero, scrie The Guardian.
     
    Andreas Treichl, directorul executiv al Erste Bank, spunea înainte ca BCE să-şI anunţe decizia că o altă reducere a dobânzilor va facilita apariţia bulelor financiare, va afecta creşterea economică şI va crea “disparitate socială” pedepsindu-I pe cei care economisesc, scrie Financial Times.
     
    José García Cantera, directorul financiar al Santander, a avertizat că durerea cea mai mare o vor simţI băncile pot rezista cel mai puţin.
     
    Săptămâna trecută, CEO-ul UBS Sergio Ermotti a explicat că dobânzile excesiv de mici forţează băncile să extindă prea multe credite riscante pentru pur şI simplu “nu ştiu ce să mai facă cu depozitele”.
     
    “Dacă dobânzile negative se duc şI mai mult sub zero, atunci băncile vor suferi pierderi mari la capitolul depozite. Va trebui să compensezi făcând profit pe partea cealaltă, ceea ce înseamnă să ceri mai mult pentru credite”, a avertizat şI John Cryan, co-CEO al Deutsche Bank.
     
    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • IDC: Serviciile de Cloud vor fi principalul factor de creştere în piaţa de IT&C pentru restul deceniului

    Un studiu IDC realizat împreună cu Microsoft şi Reţeaua de Parteneri Microsoft relevă tendinţe de creştere semnificativă legate de platformele de cloud – atât pentru piaţă cât şi pentru furnizorii de servicii IT&C.

    Conform cercetărilor, peste 80% dintre clienţi utilizează sau adoptă tehnologia cloud. Iar cea mai mare piaţă de cloud —incluzând hardware, software şi serviciile profesionale şi gestionate din aria tehnologiei cloud —va depăşi 500 de miliarde de dolari până în 2020.

    Dacă vorbim de serviciile cloud disponibile public (spre deosebire de cele private, implementate intern de companii sau organizaţii) IDC estimează că venitul global din servicii IT aferente (de ex. SaaS, PaaS şi IaaS) va atinge 141,2 miliarde USD până în 2019, cu o rată compusă a creşterii anuale (RCCA) de 19,4%: de aproape 6 ori mai mult decât rata creşterii generale a cheltuielilor IT.

    IDC prezice creşteri seminificative ale pieţei serviciilor de cloud în toate regiunile. SUA au contabilizat 64% din venituri în 2015, însă se prefigurează să scadă la 60% până în 2019. America Latină (RCCA 31,4%) şi Asia Pacific, excluzând Japonia (RCCA 24,1%), vor înregistra cele mai mari rate de creştere pentru cloud-ul public în următorii 5 ani.

    Din punctul de vedere al prestatorilor de servicii IT, partenerii Microsoft ale căror venituri provin în proporţie de  50% sau mai mult din servicii de cloud au o dezvoltare de 2 ori mai mare, un profit brut de 1,5 ori mai mare şi venituri recurente de 1,8 mai mari decât cele ale partenerilor similari – în creştere faţă de cifrele rezultate în studiul similar realizat în anul 2014.

    Veniturile recurente sunt un obiectiv dezirabil pentru  orice afacere. Cercetări suplimentare ale IDC au arătat că veniturile recurente asigură cotări mai ridicate ale companiei, care pot aduce beneficii precum condiţii mai bune de împrumut şi o valoare mai mare pentru investitori.

    În ceea ce priveşte serviciile de tip SaaS (Software as a Service), PaaS (Platform as a Service), IaaS (Infrastructure as a Service), alături de toate serviciile profesionale şi gestionate din aria tehnologiei cloud (atât publice, cât şi private), precum şi software-ul şi hardware-ul adecvate pentru implementarea serviciilor cloud – se estimează să ajungă la o utilizare totală de trei ori mai mare decât în prezent.

    “Tehnologia joacă un rol din ce în ce mai mare în business, ajutând clienţii să găsească noi zone de creştere şi optimizare, iar partenerii sunt în centrul acestei transformări de business. Soluţiile cloud construite de partenerii Microsoft devin mai flexibile, scalabile şi accesibile unor segmente tot mai largi de clienţi”, a declarat Gabriela Matei, Director Comercial, Microsoft Romania

    Numeroşi furnizori de soluţii aşteaptă momentul în care clienţii sunt pregătiţi, înainte de a investi într-o arie a tehnologiei. Având în vedere că serviciile de cloud prezintă din ce în ce mai mult interes pentru majoritatea clienţilor, este esenţial ca partenerii să se adapteze şi să îşi păstreze relevanţa pentru propria bază de clienţi. Astăzi, cu aproape 80% din companii utilizând sau adoptând complet cloud-ul şi numai 8% care sunt complet opace faţă de această nouă platformă (în scădere de la 21% în 2014),  punctul critic poate fi considerat depăşit, ceea ce ne plasează în etapa de „majoritate timpurie” de pe curba adoptării.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 14 martie 2016

    COVER STORY: Bancher de cursă lungă
     
    De când Ufuk Tandogan, CEO al Garanti Bank, a venit în România, instituţia financiară a avansat trei poziţii în topul băncilor în funcţie de active. Experienţa celor două crize din Turcia, pe care CEO-ul le-a trăit în sistemul bancar din ţara natală, s-a dovedit folositoare şi în România.
     

    STRATEGIE: Criza a fost cea mai bună oportunitate pentru Dragoş Anastasiu

     

     

    COMERŢ: Diavolii se îmbracă de la Prada. Românii preferă online-ul

     

    TENDINŢE: Roboţii devin analişti pe Wall Street. Jumătate din slujbe sunt ameninţate

     

    MACROECONOMIE: Legea dării în plată ţine în continuare capul de afiş al agendei publice

     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Astăzi la ora 14:45 se decide viitorul Europei. În şedinţa istorică a BCE: trebuie să aleagă: sacrifică băncile sau salvează economia anemică a Europei

    Să fie dobânzi duse şi mai adânc în teritoriul negativ, să fie mai mulţi bani aruncaţi pe pieţe, sau doar cuvinte puternice? Toată lumea este nerăbdătoare să vadă ce va scoate astăzi Banca Centrală Europeană (BCE) din arsenalul sau de luptă cu deflaţia şi anemia economică, iar aşteptările sunt mari, pe măsura provocărilor, economice şi financiare, scrie Ziarul Financiar.

    e ce va decide astăzi preşedintele BCE Mario Draghi depinde credibilitatea instituţiei, după ce în decembrie italianul a dezamăgit, iar decizia poate avea ramificaţii asupra politicilor altor bănci centrale, cum sunt Banca Japoniei, Banca Angliei, Banca Elveţiei şi băncile centrale ale statelor nordice.

    Investitorii care au poftă de active riscante, dar cu randamente mari, vor să vadă că Draghi şi alţi şefi de bănci centrale sunt pregătiţi să relaxeze şi mai mult politicile monetare, contrând impactul asupra sentimentului pieţei produs posibilitatea creşterii costurilor de finanţare în SUA, scrie Financial Times.

    Cel mai controversat instrument din arsenalul BCE sunt dobânzile negative. Unii analişti spun că ele fac mai mult rău decât bine, pentru că fac viitorul incert pentru pensionari, atacă depozitele şi ameninţă profitabilitatea băncilor, alţii că sunt o schimbare necesară, care forţează banii să circule în economie. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Pe cine mai cumpără MedLife?

    „În acest moment suntem în discuţii avansate cu şapte companii“, declară Mihai Marcu, preşedinte al consiliului de administraţie al MedLife, liderul pieţei medicale. Întrebat de Business Magazin când ar putea fi anunţată o nouă preluare, Marcu a precizat că va fi vorba de această săptămână. Din 2010 şi până în prezent MedLife a derulat nouă tranzacţii de preluare a unor operatori locali, şase dintre acestea fiind anunţate în ultimele 12 luni.

    Iar bugetul pentru achiziţii este acum mai mare: compania a anunţat săptămâna trecută că are disponibile 25 de milioane de euro pentru achiziţii şi că „ne aflăm în competiţie pentru toate companiile medicale din sectorul privat românesc şi nu numai, iar cu unele dintre acestea suntem deja în discuţii avansate“. Operatorul de servicii medicale a contractat săptămâna trecută un credit de 56 de milioane de euro de la un sindicat de bănci coordonat de Banca Comercială Română, din care mai fac parte ING Bank, Raiffeisen Bank şi BRD-Groupe Société Général. Dintre acestea, 20 milioane de euro sunt destinate exclusiv proiectelor de achiziţii planificate pentru perioada imediat următoare, în vederea extinderii la nivel naţional. Compania va suplimenta cu alte minimum 5 milioane euro, fonduri proprii, valoarea totală a bugetului de achiziţii depăşind 25 milioane euro.

    MedLife a efectuat prima tranzacţie a unui operator local în 2010, când a cumpărat 80% din grupul Policlinica de Diagnostic Rapid din Braşov. Achiziţia a depăşit valoarea de 3 milioane de euro, fiind cea mai importantă operaţiune de cumpărare a unui furnizor medical local din România, derulată de un alt operator local de profil. Avantajul major al extinderii prin achiziţii, spune Marcu, este posibilitatea de a intra rapid pe un nou segment de business sau o nişă nouă, „prin prisma know-how-ului pe care poţi să îl dobândeşti de la noul partener“. Strategia MedLife, care a avut în 2014 afaceri de 80 de milioane de euro, este de a păstra în acţionariat şi vânzătorii firmelor preluate. Există însă şi dezavantaje, admite anterprenorul, legate de acest tip de extindere, cum sunt procesele care urmează tranzacţiei: „partea de integrare pe care trebuie să o parcurgem de ambele părţi, partea de rebranding etc. E nevoie de timp, reguli noi“.

    Pentru a se extinde, MedLife va miza şi pe dezvoltarea de proiecte greenfield; două noi clinici şi un spital de mari dimensiuni vor fi ridicate în oraşe cu peste 200.000 de locuitori. În buget sunt prevăzute şi cheltuieli pentru retehnologizare şi achiziţii de noi echipamente. Deşi nu a dat detalii despre rezultatele financiare din 2015, Mihai Marcu a spus că începutul de an a avut rezultate peste aşteptări, cu o creştere „de peste peste 20% în primele două luni faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care contractele cu CNAS au scăzut cu 15% faţă de ianuarie-februarie 2015“.

    Din grupul MedLife fac parte 16 clinici de mari dimensiuni, 23 de laboratoare proprii de analize, 10 unităţi spitaliceşti, trei maternităţi, 32 de centre medicale generaliste, 14 centre cu specializare unică şi 8 farmacii sub umbrela PharmaLife Med. Pe piaţa serviciilor medicale private, cu o valoare anuală de circa 600 de milioane de euro, principalii concurenţi sunt Regina Maria, Medicover, Medsana, Sanador şi Polisano. Serviciile medicale private şi de stat au o valoare de peste 5,5 miliarde de euro.

  • Orange aduce şi Pebble Time Round, unul dintre cele uşoare şi subţiri smartwatch-uri

    Orange, liderul pieţei locale de telefonie mobilă, a introdus în ofertă şi Pebble Time Round, unul dintre cele mai uşoare şi subţiri smartwatch-uri de pe piaţă, gadgetul având o grosime de 7,5 mm şi cântărind 28 g. Spre comparaţie ceasurile Vector din seria Luna au o greutate de aproximativ două ori mai mare. Pebble susţine că Time Round este cel mai subţire şi uşor smartwatch din lume.

    Pebble este unul dintre cei mai vechi jucători în domeniul ceasurilor inteligente, cu vânzări de peste 1 milion de produse în mai puţin de 3 ani. Compania americană a lansat primul model în anul 2013, cea mai mare parte a finanţării necesare fiind obţinută printr-o companie pe platforma de crowdfunding Kickstarter. Pebble funcţionează atât cu sistemul de operare Apple iOS 8 cât şi cu Google Android 4.0, sau versiunile lor superioare.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Controalele, respectarea noilor norme şi legea antifumat schimbă piaţa restaurantelor

    Acum este o piaţă excepţională pentru investitorii în HoReCa“, sintetizează Dragoş Petrescu, proprietarul grupului City Grill, oportunităţile pe care le oferă acum piaţa ospitalităţii. Restaurantele, cafenelele şi barurile din Bucureşti au trecut cu bine peste criza economică, dar multe nu au reuşit să treacă de anul 2015, când costurile administrative în creştere au dus la închiderea multor afaceri din domeniu. Estimările HORA (Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România) spun că anul trecut s-au închis cu 20% mai multe restaurante decât s-au deschis.

    Schimbările au început cu trecerea la casele de marcat cu rolă electronică, la care au recurs toţi operatorii din domeniu începând cu februarie 2015 şi terminând cu noiembrie 2015, şi au culminat cu tragedia din toamna lui 2015, când incendiul de la Colectiv a atras atenţia asupra nerespectării normelor ISU de către mulţi agenţi economici din domeniu, care au închis imediat afacerile. Dragoş Petrescu admite că problemele legate de respectarea normelor ISU sunt o situaţie generalizată în piaţă şi că a alocat în ultimele două luni din 2015 peste 400.000 de euro pentru a face toate modificările solicitate de normele ISU la nivelul reţelei City Grill. Reţeaua controlată de Dragoş Petrescu are acum 16 localuri, dintre care trei sunt City Grill, trei sunt City Cafe, cinci sunt Trattoria Buongiorno, două sunt Hanu’ Berarilor şi câte un restaurant se află sub brandul Caru’ cu Bere, Pescăruş şi Hanul lui Manuc.

    Regularizarea pieţei are mai multe părţi bune, după cum spune Dragoş Petrescu, care se ocupă în prezent şi de conducerea Asociaţiei Patronatelor din industria HoReCa (HORA). Una dintre ele este regularizarea în sine, iar HORA a cerut de la autorităţi un termen de graţie de şase luni pentru ca toate unităţile să poată aduce la zi investiţiile aferente. Dragoş Petrescu estimează că un restaurant de dimensiuni medii a derulat investiţii de 20.000 euro numai pentru a se alinia cu normele solicitate pentru obţinerea avizului ISU. O altă parte bună este reaşezarea pieţei pe principii corecte: „Faptul că toate unităţile de alimentaţie publică vor respecta normele referitoare la fiscalizare sau siguranţă va curăţa piaţa de concurenţa neloială şi ne vom putea raporta la cifrele adevărate din această piaţă, aşa cum este corect pentru toată lumea“. În consecinţă, o altă parte bună este „curăţarea pieţei“: „Cei care nu aveau intenţii serioase în HoReCa au închis primii şi s-au retras, astfel că cei care am rămas avem gânduri mari“.

    De aici derivă însă şi faptul că nu toate restaurantele cu intenţii bune mai au şi forţa să reziste pe piaţă, iar multe dintre reţelele mici existente au ieşit deja la vânzare, ceea ce creează o zonă de oportunitate pentru reţelele mai mari sau pentru potenţialii investitori instituţionali.
    Peste toate solicitările cu care s-a confruntat piaţa anul trecut, 2016 începe cu o nouă schimbare importantă: intrarea în vigoare a legii antifumat. Dragoş Petrescu estimează că vânzările din restaurante, cafenele şi baruri vor scădea cu 10% în primele trei luni de la intrarea în vigoare a legii antifumat şi vor reveni în trimestrele III şi IV ale anului. „Va fi un şoc pentru piaţă, dar nu atât de mare încât lumea să nu mai iasă să mănânce în oraş. Este adevărat că, pe lângă că nu se mai fuma, toată regularizarea pieţei se va regăsi în preţul mesei la restaurant, dar, în timp, clienţii vor înţelege că odată ce intră în restaurant siguranţa lor depinde de agentul economic şi vor accepta mai uşor schimbările“, crede Dragoş Petrescu, care se bucură însă că aceste schimbări ale pieţei au venit cumva simultan: „Faptul că în restaurante nu se va mai fuma, că totul va fi fiscalizat, că sunt controale susţinute şi că trebuie respectate nrome va ridica bariera de intrare în HoReCa şi vor intra în piaţă numai jucătorii interesaţi de business. Este cu atât mai bine, deoarece în acest moment avem o piaţă cu cerere în creştere (pe fondul scăderii TVA) şi cu ofertă în scădere“. Cea mai bună parte este însă, după cum concluzionează Dragoş Petrescu, că restaurantele sale vor avea o concurenţă loială.

    În contextul în care se uită la achiziţii, Dragoş Petrescu nu a bugetat multe deschideri pentru acest an. Doar două: vrea să deschidă un nou restaurant Buongiorno în Centrul Vechi, în locul celui închis imediat după incendiul de la Colectiv, şi, de asemenea, a bugetat şi deschiderea unui restaurant City Grill în zona Pipera sau Barbu Văcărescu. Se mai uită şi la Piaţa Cosmonauţilor-Amzei (care a preluat mult business din închiderea Centrului Vechi), dar încă nu a planificat nimic în acea zonă. Nu ştie încă unde va mai deschide, dar ştie ce anume vrea neapărat să deschidă: prima berărie Pilsner Urquell, aflată în portofoliul gigantului SABMiller. Pilsner Urquell este singura bere din lume care se produce în acelaşi loc, la Plzen, în Republica Cehă, din 1842 – loc care a dat şi numele celui mai băut tip de bere din lume, pilsner.

    De la Plzen berea se transportă proaspătă, în containere, la toate berăriile Pilsner Urquell din lume şi are un termen de garanţie de două săptămâni. „Este un business un pic riscant, cu costuri cam mari, dar care va aduce o experienţă cu totul diferită iubitorilor de bere, iar pentru mine este un proiect de suflet“, spune Dragoş Petrescu. Crede că piaţa va accepta modelul, mai ales modul cum vrea să îl marketeze – ca un muzeu al berii.