Tag: rusia

  • Edward Snowden consideră că misiunea sa a fost deja îndeplinită

     “Din punctul meu de vedere, misiunea a fost deja îndeplinită. Am câştigat deja”, a declarat Snowden într-un interviu acordat ziarului The Washington Post. Transfugul a exprimat satisfacţie pentru faptul că presa a putut dezvălui informaţii despre modul în care agenţiile de spionaj americane interceptează telefoanele şi datele online.

    “Imediat ce am văzut că jurnaliştii pot munci, tot ceea ce am încercat să fac s-a confirmat. Obiectivul meu nu este schimbarea societăţii. Ci vreau să ofer societăţii şansa de a stabili dacă se poate schimba singură”, a spus Snowden.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Analist german: Mihail Hodorkovski ar putea deveni un nou Soljeniţîn

     Rahr, un membru al Clubului Valdai apropiat Kremlinului, care reuneşte foşti lideri, jurnalişti şi experţi străini şi ruşi din Rusia, a fost implicat în transferul în Germania al lui Hodorkovski.

    “Nu cred că va face politică, şi aş putea chiar să exclud acest lucru”, a declarat Rahr într-un interviu pentru RTVi, difuzat vineri seara.

    “Voi exagera poate un pic, dar ar putea lua calea lui Soljeniţîn”, a apreciat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Putin: Serviciile secrete ruse nu l-au interogat pe Edward Snowden

     “Nu colaborăm cu el şi nu am făcut-o niciodată. Nu îi punem întrebări în legătură cu ceea ce au făcut serviciile pentru care a lucrat în ceea ce priveşte Rusia”, a adăugat Putin.

    Preşedintele rus a declarat că nu a avut nicio întâlnire cu Snowden. “Nu îl cunosc personal, nu l-am întâlnit niciodată. Nu ascund că este o persoană interesantă”, a afirmat liderul rus.

    Sosit la sfârşitul lui iunie în Rusia, unde a obţinut azil provizoriu începând cu 1 august, fostul angajat al CIA şi consultant al NSA, a oferit presei zeci de mii de documente care detaliază amploarea interceptării comunicaţiilor, telefonice sau pe internet, desfăşurate de NSA, declanşând un scandal internaţional.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iulia Timoşenko: Un acord cu Rusia poate însemna începutul sfârşitului independenţei Ucrainei

    La sfârşitul săptămânii trecute, înaintea vizitei de marţi la Moscova a preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici, Iulia Timoşenko a oferit un interviu pentru publicaţia germană Stern în care a atenţionat în privinţa unui acord între Ucraina şi Rusia.

    “Acesta poate fi începutul sfârşitului independenţei Ucrainei. Cu Rusia vom pierde tot ceea ce avem”, a declarat premierul.

    “Ianukovici speră că îşi va păstra puterea cu ajutorul cadourilor politice al Rusiei. Dacă le acceptă, Ucraina se va afla din nou în plasa Rusiei, care va solicita supunerea în schimbul ajutorului economic”, a declarat Timoşenko în acest interviu publicat miercuri de serviciul de presă al partidului de opoziţie Batkivşcina.

    Timoşenko a îndemnat din nou Uniunea Europeană să adopte sancţiuni împotriva regimului preşedintelui ucrainean.

    “Europa trebuie să facă o alegere între aspiraţiile europene ale poporului ucrainean şi bunăstarea unui dictator corupt”, a declarat ea.

    Iulia Timoşenko a fost încarcerată în august 2011 şi ispăşeşte o pedeapsă de şapte ani de închisoare pentru abuz de putere.

    Procesul său a fost denunţat de opoziţie, care îl consideră o răzbunare politică a lui Ianukovici împotriva contracandidatei sale la alegerile prezidenţiale din 2010.

  • Statele Unite denunţă acordul economic semnat de Rusia şi Ucraina

     “Niciun acord între Moscova şi Kiev nu va răspunde preocupărilor exprimate în stradă, în Ucraina”, a reacţionat Jay Carney, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei SUA, îndemnând liderii ucraineni să înceapă un dialog cu opoziţia proeuropeană.

    Ucraina şi Rusia au semnat marţi un acord bilateral, în cursul vizitei la Moscova a preşedintelui ucrainean, Viktor Ianukovici. În virtutea acordului, Rusia va împrumuta Ucrainei 15 miliarde de dolari prin achiziţii de obligaţiuni emise de Ministerul Finanţelor de la Kiev, în 2013 şi 2014, şi va reduce preţul gazelor cu o treime, a anunţat preşedintele rus, Vladimir Putin. Rusia a acceptat să micşoreze cu o treime preţul gazelor pe care le exportă în Ucraina. Acestea vor costa 268,5 dolari/1.000 de metri cubi faţă de peste 400 de dolari în prezent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pluşenko revine în competiţie la finalul acestei luni

     Numele lui Pluşenko, 31 de ani, triplu campion mondial şi campion olimpic în 2006, la Torino, figurează pe lista oficială de participanţi la competiţia de patinaj artistic din 24-27 decembrie, programată în staţiunea rusă care anul viitor va găzdui Jocurile Olimpice de iarnă.

    Sportivul s-a accidentat la genunchi în luna noiembrie, în timpul unui concurs de la Riga, în care realizase cea mai bună performanţă personală în programul liber (180,91 de puncte).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BM a redus estimarea privind creşterea economiei Rusiei în 2013 cu 0,5 puncte, la 1,3%

     Pentru 2014, Banca Mondială anticipează un avans al PIB de 2,2%, urmat de o creştere de 2,7% în 2015.

    Ministrul rus al Economiei, Alexei Uliukaiev, a declarat în noiembrie că anticipează pentru 2013 o creştere economică de 1,5%, care ar fi cea mai redusă pe parcursul mandatelor de preşedinte ale lui Vladimir Putin.

    “Banca anticipează că activităţile de investiţii vor creşte uşor, odată cu sfârşitul ciclului de reducere a stocurilor”, consideră Birgit Hansl, economist al Băncii Mondiale pentru Rusia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raport al Băncii Naţionale a Austriei: atenţie la riscurile din Est

    Banca centrală este însă optimistă în privinţa modului cum cele şase bănci austriece incluse în testul UE de soliditate financiară din 2014 (BAWAG, Erste, Volksbanken, Raiffeisen Zentralbank cu cei doi acţionari ai săi – Raiffeisenlandesbank Niederoesterreich-Wien şi Raiffeisenlandesbank Oberoesterreich) vor face faţă cerinţelor calitative şi cantitative de capital ale testului.

    Rata capitalului de rang 1 la nivelul sistemului bancar austriac era în iunie de 11,5%, în creştere cu 0,5% faţă de finele lui 2012. Guvernatorul OeNB, Ewald Nowotny, atrage atenţia însă că băncile au nevoie în continuare de consolidarea bazei de capital, având în vedere profilul de risc generat de expunerea lor în Europa Centrală şi de Sud-Est şi aşteptările pieţelor financiare ca băncile să performeze mai bine decât le-o impun autorităţile europene de reglementare.

    În prima jumătate a anului, conform raportului OeNB, profitabilitatea băncilor austriece a fost influenţată negativ de condiţiile dificile de piaţă – dobânzi mici, venituri mai mici din dobânzi şi înrăutăţirea calităţii creditului, în special în Europa Centrală şi de Sud-Est, ceea ce a menţinut ridicat costul creditării. În acelaşi timp, băncile a trebuit să facă faţă unor cheltuieli operaţionale mai mari, a căror reducere va necesita renunţarea la activităţi neesenţiale şi axarea pe zonele esenţiale de activitate, respectiv un efort de reanalizare a structurii costurilor.

  • OMV a încheiat un contract cu Gazprom pentru cumpărarea de gaze

    Noua înţelegere reflectă parteneriatul durabil pe care îl avem cu furnizorii noştri de gaze consacraţi”, a declarat directorul general al OMV, Gerhard Roiss. Termenii contractului pentru furnizarea de gaze pe termen lung au fost ajustaţi astfel încât să reflecte îndeaproape condiţiile de pe piaţa gazelor din Europa.

    De asemenea, există posibilitatea de revizuire a clauzelor contractuale stabilite pentru viitorul apropiat. OMV este acţionarul majoritar al OMV Petrom, singurul producător important de petrol din România şi al doilea mare producător de gaze naturale, după Romgaz Mediaş.

  • Ucraina, perla coroanei euroasiatice a ţarului Putin, prinsă între est şi vest

    Visul preşedintelui Vladimir Putin de a recrea un imperiu sovietic este pus la încercare pe străzile din Kiev. Sute de mii de manifestanţi protestează împotriva încălcării drepturilor omului şi a deciziei guvernului ucrainean de renunţa în ultimul moment la semnarea unui acord de asociere cu UE, care ar fi întărit legăturile cu spaţiul european, în detrimentul celor cu Rusia.

    Demonstraţiile din Ucraina sunt o umilinţă pentru Putin, dar şi o ameninţare, scrie Bloomberg. Pre-şedintele rus a lăudat în mod repetat legăturile culturale şi istorice profunde dintre Ucraina şi Rusia, dar descoperă din nou zeci de mii de ucraineni care preferă să înfrunte cu încăpăţânare gerul şi bastoanele poliţiştilor pentru a nu lăsa ţara să alunece şi mai mult în sfera de influenţă rusească.

    Revolta proeuropeană a populaţiei din Ucraina ameninţă viziunea lui Putin pentru rolul Rusiei în lume. Principalul obiectiv al politicii sale externe este crearea unei sfere de influenţă pentru Rusia, acoperind cea mai mare parte a fostei Uniuni Sovietice. Ucraina – cu o populaţie de circa 45 de milioane de locuitori, teritoriu întins, resurse econmice şi legături istorice cu Rusia – ar trebui să fie perla acestei coroane. Contează mult mai mult comparativ cu Republica Moldova sau Belarus, scrie cotidianul Financial Times. Dacă ucrainenii lasă Rusia pentru Occident, visul de politică externă al lui Putin se prăbuşeşte.

    Bătălia reală pentru Ucraina este încercarea lui Putin de a-şi întinde dominaţia economică asupra vecinului său de la vest, afirmă Timothy Ash, economist-şef pentru pieţe emergente la Standard Bank Group. Putin, care a descris prăbuşirea din 1991 a Uniunii Sovietice drept „cea mai mare catastrofă geopolitică“ a secolului al 
XX-lea, se foloseşte de arma energiei pentru a ancora Ucraina, Armenia, Kazahstan şi Belarus într-un bloc condus de Rusia, după două decenii de avans al Vestului. Ucraina, ruta a jumătate din exporturile de gaze natural ruseşti către Europa, se confruntă cu o alegere – gaze mai ieftine şi acces în continuare la pieţele tradiţionale sau legături mai strânse cu economia uriaşă a UE, proiect mai dificil pe termen scurt, dar cu perspective mai bune pe termen lung.

    Protestele ucrainenilor au început după ce preşedintele ţării, Viktor Ianukovici, a revenit de la o întâlnire cu Putin, desfăşurată la 20 noiembrie, la Moscova. Guvernul anunţa a doua zi că nu va mai semna un acord cu UE prin care s-ar fi renunţat la aproape toate tarifele de import pentru Ucraina. Rusia ameninţase, anterior, că va răspunde cu taxe de import sporite dacă Ucraina semnează pac-tul cu UE.