Tag: turism

  • Turismul balnear din România, aproape de colaps

    60% dintre companiile balneo şi SPA din ţară riscă falimentul: în fiecare zi în care staţiunile balneare nu funcţionează pierderile sunt de un milion de euro. Anul trecut, turiştii au cheltuit peste 367 de milioane de euro în staţiunile balneare din ţară.

    România continuă să fie singură ţară din Europa ale cărei restricţii impuse industriei balneare nu au fost ridicate în totalitate.

    Reprezentanţii industriei balneare din România se plâng că în timp ce aşteaptă o reacţie din partea autorităţilor şi un răspuns la apelurile făcute către stat, România pierde circa 1 milion de euro pe zi, bani generaţi de zona balneo şi SPA.

    În 2019, de exemplu, mai mult de 2,27 milioane de turişti au cheltuit peste 367,5 milioane de euro în staţiunile balneare din România.

    Numărul turiştilor care au vizitat Tuşnad, Vatra Dornei, Sovata, Băile Herculane a fost mai mic în 2020 cu 60% decât anul trecut.

    Avem 25.000 de angajaţi în balneologie şi SPA, iar 60% din companiile cu profil balneo şi SPA riscă falimentul până la finalul anului.

    „Este departe de a fi situaţia cea mai îmbucurătoare în contextul în care tratamentele balneare sunt ceea ce ne definesc bussines-ul. Pentru asta vin oaspeţii la noi şi din asta am construit industria balneară şi spa şi este destul de dificil să ne imaginăm că vom putea să vinde servicii de cazare şi masă care nu ne sunt specifice nouă ca şi industrie. Dacă s-ar vedea studiile ar exista nişte consultări în acest sens s-ar putea găsi măsura optimă de distanţare, măsura optimă de a aduce oaspeţii in serii”, este de părere Laura Pătru, manager marketing al grupului Bacolux Hotels.

    „Este un moment foarte greu pentru antreprenorii şi investitorii din întreaga ţară. Trebuie înţeles urgent că până la sfârşitul anului riscăm să nu mai avem această industrie în România. Investiţiile sunt blocate, iar previziunile sunt absolut dramatice. Nu putem crede că suntem în postura de a ne cere dreptul să lucrăm, după ce am ridicat din praf şi cenuşă această industrie. Nu vrem să ne vedem colegii şi familiile lor fără locuri de muncă şi nici oraşele balneare rămase fără singura lor sursă de venit. Suntem pregătiţi să demarăm mişcări de protest dacă nu se vor lua măsuri urgente. Poate vom avea într-o zi oameni în conducere care să iubească această industrie”, a declarat Nicu Rădulescu, preşedintele Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din România

  • Delta Dunării a sărit în aer: cererea în această vară a fost decel puţin trei ori mai mare faţă de 2019

    Dragoş Cătălinoiu Gociman, proprietarul platformei viziteazadelta.ro, spune că în această vară cererea de rezervări în unităţile de cazare din Delta Dunăriia fost de şase ori mai mare faţă de capacitatea decazare din această zonă a ţării. Totodată,comparativ cu anul trecut, cererea a fost de trei ori mai mare în contextul în care mulţi turişti români au renunţat la vacanţele în afara ţării.

    „În Delta Dunării, în luna septembrie se menţine trendul de anul trecut, adică partea de weekenduri este undeva la 95% ocupată. Capacităţile de cazare din Delta Dunării oricum sunt mici, adică dacă vorbim de Delta Dunării nu putem vorbi de sute de mii de persoane pe care le avem în acelaşi timp, cererea a fost mult mai mare vara aceasta, cerere a existat“, spune pentru ZF Dragoş Cătălinoiu Gociman, proprietarul platformei viziteazadelta.ro.

     

     

  • Nicu Rădulescu, preşedintele patronatelor din turismul balnear: În perioada în care am fost închişi pierdeam circa 1 mil. euro pe zi, iar acum suntem undeva la jumătate

    ♦ Staţiunile balneare din România sunt afectate semnificativ de restricţiile impuse de autorităţi, centrele de tratament şi restaurantele fiind în continuare închise.

    Nicu Rădulescu, preşedintele Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din Ro­mânia, spune că în perioada stării de urgenţă, când hotelurile şi-au suspendat activitatea ca urmare a restricţiilor impuse de autorităţi pentru limitarea răspândirii virusului, afacerile din turismul balnear au pierdut circa 1 milion de euro pe zi, adică aproape 90 milioane euro în total.

    „O să fie dezastru începând cu 1 sep­tembrie pentru că este frig, în zona Harghitei, de exemplu, sunt temperaturi foarte mici. Cum o să facem nu îmi dau seama, poate o să închidem pentru că nu vom mai putea face faţă. Este păcat, pentru că pierderile sunt uriaşe. În perioada în care am fost închişi pierdeam circa 1 mil. euro pe zi, iar acum suntem undeva la jumătate pentru că am mai deschis câte ceva, am deschis o parte din bazele medicale“, spune pentru ZF Nicu Rădulescu, preşedintele Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din România.

    Hotelierii ce se bazează pe turismul balnear au avut de suferit chiar şi după încetarea stării de urgenţă; chiar dacă hotelurile s-au redeschis, centrele spa şi bazele de tratament au rămas închise, la fel şi restaurantele, pierderile fiind mult mai mari în cazul acestora. „Nu putem servi oamenii în restaurante, deşi am putea deschide păs­trând distanţarea fizică, noi nu avem în sta­ţiunile balneare ca­zuri de îmbolnăviri. Sun­tem singura ţară din UE care nu a des­chis centrele spa, în timp ce în ţările euro­pe­ne spaurile şi bazele de tratament sunt des­chise,  trata­mentele cu apă termală sunt un front împotriva luptei cu COVID-ul, iar noi stăm închişi“, pre­ci­zează Nicu Rădu­lescu.

    Restaurantele se vor redeschide din 1 sep­tembrie şi ar putea aduce o gură de oxigen pentru hote­lierii din staţiunile bal­neare, multe dintre acestea fiind mon­tane, unde odată cu luna septembrie tem­pera­turile scad. „Noi am trimis scrisori guver­nului pentru că nu ne vom putea descurca deloc în situaţia asta, vine frigul şi pe oamenii care fac tratament, dacă îi ţinem mult pe terase, îi îmbolnăvim. Este un nonsens. Noi ne-am făcut norme anti- COVID, dar unde să le aplicăm dacă toate sunt închise?“

    „Sunt mulţi bani pierduţi şi avem circa 300-350.000 de pensionari pe care îi avem pe contract în fiecare an în staţiunile balneare, oameni peste 70 de ani, oameni care vin chiar şi de câte 2 ori“, precizează Nicu Rădulescu.

    Preşedintele OPTBR spune că în acest sezon de vară veniturile au înre­gis­trat scăderi undeva între 50% şi 70% pentru hotelurile din sta­ţiunile balneare, iar cheltuielile au crescut cu circa 30% în con­textul în care struc­turile de cazare au avut nevoie de diferite consumabile în ceea ce priveşte prevenirea infectării cu coronavirus.

    „În această vară, au fost în staţiunile balneare câteva mii de turişti, foarte puţin comparativ cu anii trecuţi. Noi nu am avut o discuţie cu nişte oameni de la conducere cărora să le spunem clar ce facem noi, ei nu ştiu şi dacă ştiu e şi mai grav că ne ţin închişi, situaţia este disperată, daca în toată Europa sunt deschise centrele spa şi restaurantele, noi suntem închişi, eu nu văd sensul“, adaugă Nicu Rădulescu.

     

     

  • Turismul elen se zbate sub povara pandemiei, dar nu se dă învins

    Pandemia de COVID-19, care a venit la pachet cu oprirea călătoriilor la nivel mondial, s-a dovedit devastatoare pentru o ţară precum Grecia, unde turismul reprezintă 30% din producţia economică şi comandă până la unul din cinci locuri de muncă. Anul trecut, Grecia a avut un număr record de 33 de milioane de vizitatori, astfel că nu este de mirare că pentru multe dintre insule turismul este principala sursă de angajare în sectorul privat. Conform estimărilor Ministerului Turismului din Grecia, în cel mai optimist scenariu sectorul turistic elen va putea să se menţină la o valoare de doar 8 miliarde de euro anul acesta, comparativ cu 18,2 miliarde de euro anul trecut.
    Anul acesta, Grecia munceşte din greu pentru a-şi adapta oferta turistică la vremurile dominate de pandemia de COVID-19. La prima vedere, Grecia arată ca o ţară în care pandemia nu a pus piciorul niciodată. Republica Elenă a avut doar 110 cazuri de noi îmbolnăviri cu COVID-19 pe 2 august (înainte de publicarea acestui material – n.red.) şi 4.662 de cazuri în total, de la începutul pandemiei globale.
    Grecia este şi una dintre destinaţiile turistice preferate de români. Astfel, circa 1,4 milioane de turişti români au vizitat această ţară anul trecut, conform reprezentanţilor Organizaţiei Naţionale a Turismului din Grecia.
    Anul acesta, turiştii români au început din nou să meargă în Grecia cu avionul începând cu 1 iulie, odată cu redeschiderea aeroporturilor pentru zborurilor internaţionale. Primele zboruri charter au plecat chiar pe 1 iulie, din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi, spre insulele Rodos şi Creta. Alin Burcea, CEO-ul agenţiei de turism Paralela 45, crede că dorinţa românilor de a călători este mai mare decât frica de testare sau de complicaţiile care ar putea să apară în călătorie. „Din fericire, turiştii mai sunt tentaţi să plece în vacanţe în străinătate. Dorinţa aceasta de a călători şi de a merge în vacanţe este atât de mare încât oamenii nu au neapărat probleme cu testarea. Este foarte bine că ei se testează şi sunt foarte atenţi pentru ca Grecia să fie destinaţie turistică sigură”, spunea Alin Burcea. Vacanţele în Grecia sunt la fel de accesibile precum în anii trecuţi, tarifele nu au crescut din cauza măsurilor de precauţie pe care hotelierii trebuie să le ia acum, afirmă CEO-ul Paralela 45. „Grecii nu îşi permiteau să crească tarifele. Având în vedere că ei aveau costuri mai mari din cauza acestor măsuri, este un lucru pozitiv că nu au crescut tarifele. Nu am primit până în acest moment oferte speciale pentru că hotelierii sunt realmente speriaţi de costuri şi nu îşi permit să ofere tarife speciale. Tarifele şi preţurile sunt la fel ca în anii trecuţi, nu au crescut preţurile la niciun hotel, din câte ştiu eu”, explică Burcea. Pentru Grecia, Paralela 45 are curse spre Creta, Rhodos, Corfu, Zakynthos şi Mykonos. 
    Pentru turismul elen, anul 2020 se anunţă a fi o luptă pentru supravieţuire. Cea mai mare insulă din Grecia, a cincea cea mai mare din Marea Mediterană, locul de origine al zeilor olimpici, cât şi al civilizaţiei europene moderne, Creta, este o bijuterie mediteraneană – una care aduce încasări de circa 3 miliarde de de euro anual.
    „Avem circa 4 milioane de turişti aici în fiecare an, 50 de milioane de şederi pe noapte anual ce aduc capital de circa 3 miliarde de euro. Anul acesta ne aşteptăm să realizăm o treime din aceste cifre. Nu ştim cum vor fi anii 2020 şi 2021, sperăm să depăşim această perioadă. Este posibil să avem nevoie de doi sau trei ani pentru a ne reveni. Trebuie să fim optimişti în ceea ce priveşte anul viitor, însă nu ştim cu siguranţă ce se va întâmpla”, spune Kotsoglou Kyriakos, comisar pentru turism şi e-guvernare al regiunii Creta.
    Anul acesta ar putea fi dezastruos pentru Creta, având în considerare că 50% din veniturile insulei vin din turism, însă grecii nu se dau bătuţi şi spun că turismul îşi va reveni până la finalul anului.
    „Cu toate acestea, vom primi şi anul acesta turiştii la fel de bine precum am făcut-o şi în ceilalţi ani. Trebuie să ne simţim bine, să avem o vară frumoasă şi să tragem linie şi să facem socoteala la sfârşitul anului. Ne vom petrece vara ca în fiecare an. Dacă vom vedea că numărul cazurilor va creşte, vom lua măsuri. Trebuie să rămânem calmi şi să respectăm măsurile de prevenţie. Veţi găsi Grecia însorită, cu preţuri mici, mai bună decât în oricare alt an”, adaugă Kotsoglou Kyriakos.
    Stavros Arnaoutakis, guvernatorul insulei Creta, afirmă că anul trecut au fost 33.000 de turişti români pe insulă, iar anul acesta aşteaptă un număr similar, în ciuda pandemiei de COVID-19. De la începutul lunii iulie, când au fost deschise zborurile, 15.000 de turişti din toată lumea au venit în regiune.
    „Suntem optimişti şi sperăm să avem un an bun în turism. Sperăm ca totul să iasă bine pentru această insulă şi aşteptăm turişti din toată lumea, chiar şi din ţări care au avut cazuri de COVID-19, pentru a-şi petrece vacanţa aici, chiar şi din România, de unde aşteptăm chiar mai mulţi turişti decât anul trecut, când s-au aflat pe locul 17 în topul turiştilor din Creta. Este o bună poziţie comparativ cu alte pieţe est-europene şi est- mediteraneene. Anul trecut au fost 33.000 de turişti români în Creta doar la sosirile pe aeroporturi, fără cei care ajung aici cu feribotul”,
    afirmă Stavros Arnaoutakis.

    Peste 80.000 de angajaţi din turism şi din sectoarele adiacente au urmat cursuri de prevenţie pentru a se comporta adecvat în timpul pandemiei de COVID-19, o măsură pe care guvernatorul grec o consideră esenţială, având în vedere că turismul reprezintă circa 50% din PIB-ul Cretei.
    „Este esenţial să urmăm sfaturile specialiştilor în ceea ce priveşte siguranţa şi sănătatea şi făcând asta sperăm ca totul să fie bine în viitor. Turismul generează jumătate din veniturile de pe insula Creta. Mai mult de 80.000 de oameni au fost instruiţi în ceea ce priveşte măsurile de protecţie, de la angajaţii hotelurilor, ai aeroporturilor, restaurante, taximetrişti, şi toţi au obţinut certificarea privind această instruire, şi din datele pe care le avem acum majoritatea hotelurilor din estul insulei sunt deja deschise”, explică Arnaoutakis.
    Hotelierii şi proprietarii de baruri şi cafenele sunt conştienţi de efectele pandemiei asupra businessurilor lor şi fac tot posibilul pentru ca oaspeţii lor să se simtă în siguranţă. Recepţiile au fost ascunse în spatele unor paravane despărţitoare, personalul poartă măşti şi, acolo unde este cazul, mănuşi.
    În hoteluri, dezinfectantul este peste tot – la recepţie, în cameră, pe terasele hotelurilor şi chiar şi în  baie, lângă gelul de duş şi şamponul din partea casei. Telecomenzile sunt învelite în plastic, învelitoare care se schimbă odată cu fiecare client.
    Restaurantele iau şi ele măsuri de precauţie. Mesele sunt şterse cu dezinfectant după fiecare client, iar sticlele de dezinfectant pentru mâini stau ocazional lângă sare şi piper. De asemenea, personalul este, în mare parte, echipat cu măşti sau cu o mini vizieră din plastic.
    Manolis Angelakis, preşedintele Asociaţiei Magazinelor, Restaurantelor şi Centrelor de Divertisment din Sitia, Creta, spune şi el că perioada pandemiei este una dificilă pentru Grecia şi pentru întreaga Europă. Sitia nu are niciun caz de COVID-19, însă cetăţenii, turiştii şi proprietarii de locari iau  toate măsurile de prevenţie recomandate de autorităţi.
    „Pentru noi, această perioadă a fost una dificilă pentru că în luna martie a trebuit să închidem toate restaurantele, toate cafenelele, totul. A fost foarte dificil pentru economie. Suntem foarte fericiţi că după lockdown am reuşit să păstrăm toate localurile deschise. În Sitia sunt 127 de restaurante, cafenele şi baruri, cu mai mult de 1.000 de angajaţi. Anul acesta sperăm să păstrăm un procent de 70% de activitate comparativ cu anul precedent. Este o activitate dificilă pentru că suntem un comitet restrâns, însă încercăm să facem tot ce putem astfel încât să fie bine pentru zona noastră”,
    spune Manolis Angelakis.

    Angelakis spune că industria HoReCa din Sitia s-a trezit la viaţă imediat după perioada de lockdown, chiar dinainte ca turiştii străini să revină. „Noi, grecii, ţinem la tradiţii. Este în cultura noastră să ieşim, să ne întâlnim cu prietenii, aşa că industria cafenelelor şi a restaurantelor s-a trezit la viaţă. Într-adevăr, este dificil. Anul trecut aveam zboruri directe din Danemarca, Suedia şi alte ţări, acum nu mai este de muncă precum în anii precedenţi, dar reuşim să avem acum circa 60% – 70% din volumul de muncă pe care îl aveam anul trecut”, explică el.
    Preşedintele Asociaţiei Magazinelor, Restaurantelor şi Centrelor de Divertisment din Sitia nu ştie exact câţi români vin anual în oraşul lui, însă anul acesta vrea să afle câţi români aleg Sitia, unde stau, ce le place şi cum poate să îi facă să se întoarcă şi în anii următori.
    „Nu am o statistică referitoare la câţi români vin anual în Sitia, însă eu deţin şi o microberărie şi anul trecut cred că veneau acolo circa 30-40 de români pe săptămână. Din păcate, nu veneau să stea aici, în Sitia, mergeau spre Heraklion sau alte oraşe şi rămâneau o zi sau două în Sitia sau veneau doar în trecere, aflau de pe Airbnb că avem microberării şi se opreau aici pentru bere sau pentru specialităţi din cafea. Sperăm ca în anii viitori să deschidem piaţa de noi destinaţii, precum România, Spania, Israel”, adaugă Manolis Angelakis.
    Stelios Bagkeris, general manager al Theartemis Palace Hotel, un hotel de patru stele din oraşul Rethymno din Creta, afirmă că rata de ocupare a hotelului este foarte scăzută în acest moment, de 25%, însă se aşteaptă ca lunile următoare să fie mai bune din acest punct de vedere.
    „Sunt multe motive pentru
    care se întâmplă acest lucru, unul dintre ele este că marile pieţe sunt încă închise, de exemplu Rusia, Suedia, Ucraina şi Marea Britanie nu operează zboruri în Grecia. Până la sfârşitul lunii ne aşteptăm să se deschidă toate pieţele, iar lunile august, septembrie şi octombrie să fie mai bune”,
    spune Stelios Bagkeris.
    Preţurile sunt mai mici decât anul trecut, spune el, şi este o ocazie bună pentru toată lumea să vină în vacanţă în Grecia acum. „Cred că toate hotelurile au promoţii, într-o măsură mai mare sau mai mică. În acest moment, sunt preţuri bune, este un moment bun de venit aici. Ne simţim în siguranţă, angajaţii sunt instruiţi bine, vrem să rămânem în siguranţă, însă, în acelaşi timp, vrem să fim ospitalieri şi vrem să le oferim turiştilor vacanţe plăcute, precum se aşteaptă de la noi. Cred că guvernul, hotelierii şi toate afacerile serioase au luat toate măsurile necesare pentru a depista cazurile de COVID-19 de la început, aceasta a fost cheia succesului în Grecia, nu am lăsat oamenii să umble fără să ştim despre ei”, explică reprezentantul Theartemis Palace Hotel.
    Manolis Vlachakis, reservations and sales manager în cadrul Elia Hotels Group din Chania, Creta, un grup cu 16 hoteluri şi 10 apartamente, afirmă că hotelierii se află acum în o situaţie dificilă din cauza pandemiei de COVID-19, iar turiştii sunt mai puţini decât în anul precedent.
    „Ne confruntăm cu o situaţie foarte dificilă din cauza coronavirusului, care este un fenomen global, însă ne-am luat toate măsurile necesare şi suntem pregătiţi să primim pe toată lumea. Avem mai puţini turişti decât anul trecut şi este normal pentru că oamenilor le este frică, însă Grecia a fost printre puţinele ţări din lume cu cazuri puţine, ţara a luat toate măsurile potrivite, sunt foarte puţine cazuri în Creta”, a spus Manolis Vlachakis.
    Preţurile pentru un sejur la hotelurile Elia sunt şi ele mai mici decât cele de anul trecut. „Preţurile noastre sunt mai mici decât anul trecut pentru că a fost carantină în toate ţările din lume, deci mulţi oameni au rămas fără un loc de muncă. De aceea am redus preţurile pentru a arăta respect faţă de oaspeţii noştri şi pentru a le oferi oportunitatea să ne viziteze anul acesta”, adaugă Vlachakis.

    SURSA foto / jason blackeye / unsplash

  • Unele dintre cele mai mari companii de turism din Europa refuză să le înapoieze banii clienţilor care şi-au amânat planurile de călătorie din cauza coronavirusului

    Unele dintre cele mai mari companii de turism din Europa refuză să le înapoieze banii clienţilor care şi-au amânat planurile de călătorie din cauza crizei generate de coronavirus, potrivit MarketWatch.

    Faptul că firmele refuză să înapoieze banii reprezintă o încălcare directă a indicaţiilor lansate de autorităţile europene. De exemplu, operatorul Sunweb le-a spus clienţilor că o astfel de mişcare „nu este fezabilă din punct de vedere financiar”. Totodată, compania de turism premium Scott Dunn a declarat că a reuşit să gestioneze majoritatea cererilor restante din timpul crizei, adăugând că a restituit până acum milioane de lire în cash.

    Nici firma franceză Club Med nu a reuşit să înapoieze banii tuturor clienţilor, un purtător de cuvânt declarând că operatorul este pus în dificultate de o serie de probleme administrative.

    Autorităţile europene au decis la începutul anului că operatorii din domeniul turistic trebuie le înapoieze banii clienţilor în numerar, nu în vouchere, pentru călătoriile anulate din cauza coronavirusului. De asemenea, Comisia Europeană a decis în luna mai că turiştii au 14 zile la dispoziţie să îşi ceară banii înapoi în cazul în care le-a fost anulat sejurul.

    În Marea Britanie, Autoritatea pentru Concurenţă şi Pieţe a primit 17.500 de plângeri cu privire la companiile de turism din luna martie până în prezent.

     

  • Pe cărări nebătătorite: pandemia a adus în prim-plan turismul intern, trecut cu vederea în anii anteriori în favoarea Occidentului

    City-break-urile în Occident, vacanţele exotice şi vacanţele la plajă în Grecia sau Turcia au fost înlocuite – cel puţin parţial – în 2020 de escapade în România în contextul în care libertatea de mişcare e limitată, iar regulile de călătorie se schimbă de la o săptămână la alta ca urmare a pandemiei de Covid-19.

    Sunt puţini oameni care să fi ajuns pe unde au călcat ei. Unii se tem să meargă şi doar cu gândul la peste 8.000 de metri altitudine. Alţii visează să ajungă o dată în viaţă acolo unde muntele se apropie ameninţător de cer. Ei au făcut-o, chiar de mai multe ori, s-au aventurat pe „drumuri“ nebătătorite, au escaladat culmile cele mai înalte ale lumii şi şi-au dat întâlnire acolo sus cu ei înşişi.

    Vlad Căpuşan, Horia Colibăşanu şi Alex Găvan sunt trei alpinişti români pentru care muntele nu e o destinaţie de bifat sau de cucerit, ci e mai degrabă o experienţă umană, o oportunitate de dezvoltare personală. Fiecare expediţie e o poveste despre întâlnire şi regăsire.

    Acum, pandemia de Covid-19 i-a ţinut luni de zile pe toţi trei acasă. Le-a dat unele planuri peste cap, le-a redesenat altele şi i-a îndemnat să găsească noi surse de inspiraţie la mai mică altitudine. Dar au găsit-o, fie în propria grădină, fie în satele din România, fie în munţii pe care i-au descoperit în copilărie şi la care se întorc mereu cu drag, Carpaţii.

    Tocmai pentru că sunt acasă şi tocmai pentru că vara e sezonul vacanţelor, i-am provocat pe cei trei să ne poarte fiecare în parte printr-o călătorie prin România lor de suflet, prin locuri mai puţin bătătorite, pe culmi mai puţin cunoscute şi spre destinaţii de suflet. Ce a ieşit? Trei hărţi pur subiective, nu foarte turistice, dar extrem de pitoreşti!

    „Deşi nu e foarte mare, cred că puţini români îşi cunosc cu adevărat ţara, fiindcă multe dintre cele mai frumoase locuri nu se află în circuitul turistic şi sunt în general greu accesibile“, spune Vlad Căpuşan. El este alpinist profesionist, însă e totodată şi development manager în cadrul Trust Invest Holding, un grup ce se axează pe investiţii în turism, imobiliare şi industrie. Businessul dezvoltat de Nicolae Căpuşan, tatăl lui Vlad, are în portofoliu printre altele hotelurile SunGarden din Turda, SunGarden Therme din Dej şi complexul hotelier SunGarden Resort din Cluj.

    Alpinistul Alex Găvan îi îndeamnă pe oameni să uite de orice recomandare de călătorie şi să vadă unde sunt în momentul respectiv. La o distanţă foarte mică de ei – cu bicicleta, pe jos sau după un drum scurt cu maşina – sigur sunt locuri extraordinare ce ţin de patrimoniul natural, istoric.

    „I-aş sfătui să nu mai meargă a zecea oară în Santorini sau la castelul Bran, ci mai degrabă să caute ceva în proximitate. În jurul casei mele, am ajuns să ştiu fiecare potecă din pădure şi fiecare sit arheologic.“

    Citiţi cele trei interviuri şi idei de vacanţă în România mai puţin cunoscută în ediţia actuală a revistei După Afaceri Premium, apărută vineri 7 august pe piaţă, şi pe www.da.zf.ro.

     

  • Efectele dezastruoase ale închiderii teraselor de pe litoraldupă ora 23.00

    Decizia ca terasele să fie închise la ora 23:00 a dus la o diminuare bruscă a numărului rezervărilor făcute de tineri pentru staţiunile de la mare, în timp ce în cazul familiilor cu copii, numărul rezervărilor a crescut în ultima săptămână.

    Conform datelor centralizate de Litoralulromanesc.ro, la doar o săptămână de la decizia ca terasele să fie închise la ora 23:00, efectele pe litoral se văd deja.

    Vânzările restaurantelor, afectate oricum de distanţarea socială (mese mai puţine pe terase) şi de faptul că interioarele sunt încă închise, au scăzut şi mai mult de la începutul lunii august, cu 40% în medie, reiese din discuţiile purtate cu operatorii din domeniu.

    Pe de altă parte, din datele centralizate de Litoralulromanesc.ro, numărul rezervărilor făcute de tineri cu vârste de până la 22-24 de ani, care veneau la mare în special pentru distracţie, a scăzut şi el.

    „Este vorba despre tineri care veneau pe tot litoralul, dar în special în Mamaia şi Vama Veche, şi care ajungeau pe plajă doar ca să se odihnească după petrecerile de seara”, a declarat Ionuţ Nedea, directorul general al Litoralulromanesc.ro.

    Pe de altă parte, închiderea teraselor la ora 23:00 le-a dat încredere turiştilor familişti cu copii că se respectă măsurile de distanţare pe litoral, iar numărul rezervărilor făcute de aceştia a crescut în ultima săptămână. În acest sezon s-a propagat, în mod fals, ideea că pe litoral se fac petreceri şi că nu se respectă legea, iar în media au fost prezentate cazuri de turişti din Vama Veche sau Costineşti, tineri, care nu respectau regulile, se adunau în faţa barurilor şi dansau până dimineaţa, în grupuri foarte mari. Acest lucru a creat o stare de nelinişte printre românii care vor să se protejeze şi să stea departe de aglomeraţie. Imaginea care se propaga, chiar dacă nu era una reală pentru că era vorba de excepţii, a indus o stare de panică printre anumiţi turişti.

    „Eu, personal, cred că măsura de închidere a teraselor la ora 23:00 nu e una bună şi potrivită, pentru că e ca şi cum i-ai face tratament pentru cancer unui bolnav de pojar. Iei măsuri prea drastice pentru o problemă care se putea rezolva punctual. În acest moment e afectată o industrie întreagă pentru că, din cauza faptului că terasele se închid la ora 23:00, proprietarii nu pot introduce 2-3 serii de clienţi pe seară. Autorităţile ştiau unde erau locurile în care se adunau tinerii şi, mai degrabă, ar fi putut interzice accesul punctual în respectivele spaţii după ora 23:00, nu pe terasele unde se serveşte mâncarea”, a mai spus Ionuţ Nedea.

    Pentru proprietarii de terase, scăderea numărului de clienţi este estimată, în medie, la 40% după apliarea măsurii de închidere la ora 23:00, pentru că, în majoritatea cazurilor, consumul se temperează începând cu ora 22:00.

    „Pe litoral, în general, se face plajă până la ora 19:00, apoi oamenii se duc în cameră şi se pregătesc, ies la plimbare până la ora 21:00 şi abia după aceea iau cina. Ceea ce înseamnă că până la ora 23:00 nu mai rămâne timp pentru încă o serie de clienţi la terasă”, a adăugat Ionuţ Nedea.

  • Ghilotina pandemiei stă deasupra agenţiilor de turism: 14 agenţii care au intermediat vacanţe de 2 mld. lei în 2019 văd scăderi între 20% şi 70%

    ♦ Pentru Christian Tour (Cristian Pandel), agenţie cu vacanţe de peste 500 mil. lei intermediate anul trecut, 2020 este cel mai greu an din istoria de 23 de ani ♦ Sorin Stoica, proprietar al Eturia, se aşteaptă la un declin între 25 şi 40% pentru întreaga industrie ♦ Travel Brands, care grupează agenţiile preluate de germanii de la Der Tour, se află în iulie la 10% din bugetul estimat pentru această lună.

    Restricţiile drastice de că­lă­torie impuse în martie, une­le dintre ele pre­lun­gite până astăzi, au golit buzunarele agenţiilor de tu­rism din România, care au ajuns în situaţia în care înre­gis­trea­ză încasări modice de luni întregi, însă au volu­me de mun­că mult mai mari decât în mod normal, fi­ind ne­voi­te să re­pro­grameze va­can­ţele eşuate.

    Circa 15 din cele mai mari agenţii de turism din România au răs­puns solicitării ZF refe­ritoare la evoluţia busi­nessurilor lor în 2019 şi în prima parte a anului 2020, când ghilotina pandemiei a şters mare par­te din progresul ultimilor ani şi din pri­mele două luni din 2020. Niciuna nu raportează scăderi mai mici de 5-10% pentru primele şase luni ale acestui an şi nici nu vede declinuri mai mici de câteva zeci de pro­cente la nivelul între­gu­lui an 2020. Agenţiile care au răspuns so­lici­tărilor ZF au in­ter­mediat în 2019 va­can­ţe cu o valoare cu­mu­lată ce depăşeşte 2 mi­liarde de lei, potrivit calculelor ZF.

    Pentru Christian Tour de pildă, agenţie deţinută de Cristian Pandel, cu vacanţe de peste 500 mil. lei inter­me­diate anul trecut, 2020 este cel mai greu an din istoria de peste 23 de ani de activitate.

    „Pandemia de Covid-19, ale că­rei repercusiuni am început să le resimţim încă din a doua parte a lunii fe­brua­rie, a avut şi con­tinuă să aibă un impact de­vasta­tor la nivelul industriei turis­mu­lui“, spune Diana Di­ma, marketing director la Christian Tour.

    De la debutul pandemiei, agenţia are venituri aproape inexistente, la un vo­lum de muncă incomparabil mai mare faţă de o perioadă normală.

    Situaţia este similară şi la J’Info Tours, agenţie fondată de fa­milia Pavel, care a ra­portat pentru pri­mul semestru din 2020 prima pierdere din cei 30 de ani de activitate, perioa­dă în care a trecut şi prin criza valutară din ‘97-’98, şi prin cea financiară din 2009-2010.

    Sorin Stoica, proprietar şi CEO al agenţiei Eturia, spune că se aşteaptă anul acesta la un declin între 25 şi 40% faţă de 2019 pentru întreaga industrie. Agenţia a marcat o scădere de 70% a businessului în perioada martie-iulie 2020 faţă de acelaşi interval al anului trecut, mai ales în contextul în care vacanţele pe care le propune sunt exotice şi au fost printre primele tăiate de pe listă în acest an.

    „Noi suntem pre­gătiţi să relansăm va­can­ţele exotice a aces­tui an, dar încă ur­mă­rim dinamica evo­luţiei virusului Sars-CoV-2“, spu­ne Sorin Stoica.

    Nici pentru Travel Brands, agenţiile preluate anul trecut de germanii de la Der Tour, situaţia nu este mai bună, businessul fiind, în iulie, la 10% din bugetul estimat pentru această lună.

    „Activitatea de rezervare şi vânzare din agenţiile de turism s-a oprit brusc. Ne-am pomenit în plină activitate de reprogramare a concediilor turiştilor, de modificare a pachetelor turistice. Practic, am refăcut fiecare rezervare cel puţin o dată. A fost ca şi cum ne-am lovit de un zid. Deodată, destinaţiile s-au închis. Toate“, spun reprezentanţii Travel Brands, cu vânzări de aproape 700 mil. lei în 2019.

    Reacţii similare din piaţă vin şi de la alte agenţii mari, ca Paralela 45, Cocktail Holidays sau Happy Tour, dar şi din partea unor jucători cu businessuri mai mici, ca Danco Pro, Romania Travel Plus sau Wens Tour.

    Criza economică de acum mai bine de un deceniu a făcut ca industria agenţiilor să treacă, de la o valoare de 3,5 miliarde de lei în 2008, la 2,8 miliarde de lei în 2009, potrivit datelor agregate de la Registrul Comerţului, ceea ce înseamnă o scădere de 700 mil. lei, echivalentul a 20%, într-un singur an.

    Datele din 2018, cel mai recent an pentru care toate companiile şi-au depus bilanţurile la Ministerul de Finanţe, arată că agenţiile de turism aveau un număr cumulat de peste 10.200 de angajaţi. Cu zece ani în urmă, în 2008, domeniul număra 11.700 de salariaţi, urmând ca în 2009 să scadă sub 10.700.

  • Cum se desfăşoară o călătorie în Grecia în vremuri de pandemie?

    În alţi ani, călătoriile mele începeau în momentul în care ajungeam la poarta de îmbarcare şi îmi pregăteam biletul şi paşaportul pentru control. Nu dădeam prea multă atenţie drumului până la aeroport, celorlalţi pasageri sau cozilor de la punctele de check-in. Anul acesta însă lucrurile stau diferit. Până şi pregătirea bagajului a fost neobişnuită. Punga cu lichide a fost supraîncărcată de sticle cu dezinfectant şi spirt, iar buzunarele genţii, ticsite cu măşti şi şerveţele dezinfectante.

    După două concedii anulate şi o lungă perioadă de călătorit doar cu maşina, am ajuns pentru prima dată anul acesta în aeroportul Henri Coandă pentru a pleca într-o deplasare cu presa spre Grecia, unde am mers pentru a lua pulsul turismului şi a vedea ce măsuri de siguranţă sunt aplicate la faţa locului în vremuri de pandemie.

    Ziua plecării a fost joi, într-o dimineaţă cu trafic nu foarte aglomerat. Am ajuns la aeroport cu 3 ore înainte ca avionul nostru să decoleze, deoarece în prezent pentru a ajunge de la intrare la poarta de îmbarcare există o serie nouă de proceduri. Dacă plecaţi încărcaţi de bagaje, trebuie să ţineţi cont că, mai nou, maşinilor, fie personale, fie taxiuri sau alte servicii de ride-sharing, nu le mai este permis accesul chiar în faţa intrărilor de la secţiunea Plecări, ci va trebui să coborâţi la o distanţă de circa 100 de metri şi să parcurgeţi pe jos drumul până la pavilioanele de triaj, în număr de patru (pavilioanele A, B, C şi D), aplasate în faţa intrării aeroportului. De altfel, aici am avut cel mai mult de aşteptat – în jur de 20 minute până am fost strigaţi.

    Se permite accesul simultan unui număr de maximum zece persoane, care pot intra în incinta aeroportului după ce li se măsoară temperatura de către un angajat. Dacă afară o parte dintre călători nu îşi puseseră încă mască, în interior toată lumea o poartă, cu foarte rare excepţii. La ghişeele de check-in există, din 1,5 metri în 1,5 metri, marcaje roşii pe podea, care indică distanţa de siguranţă dintre călători, deşi în cazul grupurilor sau al familiilor mai numeroase nu este respectată întocmai. Sunt, de asemenea, şi mai multe puncte de self check-in, care nu erau folosite însă de nimeni. O dată la câteva minute, se aude în boxe un mesaj prin care călătorii sunt rugaţi să păstreze distanţa de un metru şi jumătate faţă de celelalte persoane.

    De punctul de securitate şi de cel de control al actelor am trecut imediat, urmând să străbat zona de dutty-free. Lucrurile stau acum diferit în magazinele de cosmetice, unde înainte de pandemie puteai să testezi fără probleme creme, produse de make-up sau parfumuri. Una dintre angajate mi-a spus că în prezent sticlele de parfum sunt dezinfectate o dată la două ore, produsele precum rujurile lichide, mascara sau fondurile de ten pot fi testate doar cu ajutorul consultantelor din magazin, care le vor oferi clienţilor periuţe sau spatule de unică folosinţă, iar rujurile solide pot fi testate pe piele (nu direct pe buze) doar pe propria răspundere. Spaţiul de fumat şi zonele de luat masa sunt închise, însă restaurantele funcţionează în regim take-away, iar tonomate cu snackuri şi băuturi găsiţi în continuare la tot pasul.

    Am urcat în avion cu masca pe faţă şi ceva emoţii. La intrare ne-au întâmpinat două însoţitoare de zbor pe care, în alt loc, le-aş fi confundat cu doi patiseri sau cofetari: „blindate” din cap până-n picioare cu combinezoane albastre, bonete şi măşti. Călătorii aveau la rândul lor măşti, lucru de altfel obligatoriu. Nu au purtat-o toţi corespunzător, însă acestora li s-a atras atenţia de către însoţitorii de zbor. În prezent, deşi este o companie de linie, pe cursele Tarom veţi primi doar o sticlă de apă sigilată, însoţită de un şerveţel dezinfectant. S-au înlocuit aşadar băuturile servite în pahare sau căni, dintr-o singură sticlă. Faţă de forfota obişnuită, printre pasageri a fost multă linişte, dar la aterizare nu au lipsit obişnuitele ropote de aplauze, de care, în timpul autoizolării la domiciliu, aproape că îmi era dor.

    Zborul care ne-a adus în Creta, pe aeroportul din Chania, a fost una dintre primele curse charter ale agenţiei de turism Cocktail Holidays de anul acesta, Grecia fiind în prezent singura destinaţie pe care compania operează, ca urmare a restricţiilor aplicate în dreptul altor ţări, fie din partea statului român, de pildă obligativitatea ca turiştii întorşi din Turcia să rămână 14 zile în carantină, fie din partea altor state incluse în oferta touroperatorului, dar şi din pricina scăderii majore a numărului de turişti, pe fondul răspândirii pandemiei de COVID-19.

    Astfel, dacă într-o perioadă obişnuită compania opera săptămânal, în Grecia, în jur de 12-13 zboruri, cu un total de circa 2.300 de turişti, acum are doar cinci curse, cu un număr de aproximativ 600-650 de turişti, potrivit lui Dan Goicea, CEO şi fondator al agenţiei. Una dintre măsurile luate de companie pentru a impulsiona revenirea turiştilor a fost introducerea în poliţele de asigurare incluse în pachetele sejururilor a unei prevederi suplimentare, prin care este acoperită şi situaţia îmbolnăvirii cu virusul SARS-CoV-2 ori plasarea în carantină în România din cauza suspiciunii de îmbolnăvire, caz în care turistul poate anula călătoria şi poate primi banii înapoi.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, măsura se aplică şi în cazul în care soţul, soţia sau o rudă de gradul I, care nu însoţeşte clientul companiei în călătorie, se îmbolnăveşte de COVID-19 şi necesită internarea la terapie intensivă ori „viaţa îi este pusă în pericol”, iar turiştii care au achiziţionat un sejur prin intermediul agenţiei şi au plecat deja în vacanţă trebuie să se întoarcă acasă. De asemenea, în situaţia în care asiguratul se îmbolnăveşte în timp ce se află în concediu, cheltuielile medicale vor fi suportate prin intermediul „protecţiei medicale, conform asigurării medicale internaţionale incluse în pachetul achiziţionat”. Măsura se aplică şi celor care au încheiat o poliţă de asigurare pentru un sejur înainte de anunţul includerii noului produs, dar exclude situaţiile precum „alertele de călătorie, teama de a călători sau neglijenţa gravă”.
    Ajunşi la destinaţie, după un zbor de circa o oră şi jumătate, am intrat în aeroport, unde am fost opriţi pentru a ni se verifica codul QR primit pe e-mail cu o seară înainte, în urma unei declaraţii obligatorii care se completează cu minimum
    24 de ore înainte de decolare şi în care vi se cere să precizaţi data plecării/întoarcerii, destinaţia, adresa la care veţi fi cazaţi şi alte date personale. De acolo am trecut printr-un punct de triaj, unde s-au efectuat pentru toţi pasagerii, cu două excepţii, teste de coronavirus. Procedura este simplă şi rapidă: ţi se cere numele, care este notat pe o etichetă lipită ulterior pe o eprubetă înmânată unui alt angajat şi eşti direcţionat spre un separeu unde ţi se recoltează proba cu un băţ asemănător scobitorilor de urechi. La final ţi se spune să rămâi în ziua respectivă la hotel, urmând ca în maximum 24 de ore să fii contactat doar în cazul în care testul a ieşit pozitiv. În caz contrar îţi poţi continua liniştit sejurul. La momentul scrierii articolului, călătorii care sosesc în Grecia pe cale aeriană nu trebuie să aibă un test de coronavirus efectuat, însă cei care ajung pe cale terestră sunt obligaţi să prezinte dovada efecturării testului COVID cu maximum 72 de ore înainte.
    Prima staţiune în care am fost cazaţi a fost Almiryda, situată la aproximativ 20 de minute de Chania, una dintre cele patru mari provincii ale Cretei. În camerele din complexul la care am fost cazaţi aici am găsit telecomenzile televizorului şi ale aparatului de aer condiţionat învelite în folii de plastic, iar restaurantul hotelului dispunea, în dreptul bufetului suedez, de panouri de plexiglas, dincolo de care accesul era permis doar angajaţilor, care purtau mănuşi şi măşti şi îţi explicau de la distanţă în ce constă fiecare fel de mâncare. Dacă doreai aprovizionarea farfuriei, primeai una curată, nu puteai merge cu cea din care serviseşi deja masa. Plaja din apropierea complexului era liberă, doar o mică parte dintre şezlonguri fiind ocupate. La fel de goale erau şi tavernele din staţiune, care îşi aşteptau puţinii clienţi de anul acesta cu preţuri mici şi muzică bună, fie în acorduri de bouzouki, fie cântată de valurile mării.
    În cazul unui al doilea hotel la care am stat, lucrurile se desfăşurau la fel – în piscină era permis accesul unui număr limitat de persoane simultan, personalul poartă măşti şi mănuşi, iar curăţenia în cameră se face, de la o zi la alta, la cerere.
    A doua zi după sosirea în Creta am avut un interviu cu Kyriakos Kotsologu, comisar pentru turism al regiunii Creta. De la el am aflat că pe toată insula există trei hoteluri COVID, două în Heraklion şi unul în Chania, unde nu există un spital COVID, însă există secţii speciale, inclusiv una de naşteri, pentru mamele infectate cu SARS-CoV-2. Pe tot teritoriul Cretei există 320 de paturi pentru primirea persoanelor cu COVID, la care se mai adaugă alte 120 de paturi pentru terapie intensivă. Strict la nivelul provinciei Chania sunt 80 de paturi pentru primirea persoanelor infectate cu coronavirus, alături de alte 30 de paturi pentru terapie intensivă. „Dacă o persoană nu se simte bine, dar în urma testării rezultatul este negativ, îşi va continua vacanţa. Dacă are simptome uşoare şi medii este transportat la spital, unde va sta în unul dintre cele 80 de paturi în care va primi îngrijirile necesare.”
    În Creta se efectuează aproape 1.200 de teste pe zi, fiecare test costând autorităţile 100 de euro. Astfel, doar pentru teste sunt cheltuiţi zilnic 120.000 de euro, iar până la sfârşitul sezonului autorităţile cretane se aşteaptă să ajungă la cheltuieli totale, doar pentru teste, de circa 15 milioane de euro. În ceea ce priveşte persoanele infectate cu coronavirus, cheltuielile pentru tratarea bolnavilor care nu sunt la terapie intensivă se ridică la 120 de euro. „Sunt găzduiţi, hrăniţi, controlaţi de medici.” Până la data interviului (10 iulie) în Creta fuseseră înregistrate doar 19 cazuri de coronavirus, la o populaţie de circa 650.000 de persoane, necalculând şi turiştii, ce-i drept mult mai puţini decât în alte sezoane. 
    În anii precedenţi, Creta înregistra peste 5 milioane de turişti, dintre care 300.000 erau români, şi un număr de 50 de milioane de înnoptări, calculate la un sejur mediu de zece zile pe insulă. Anul acesta însă există trei scenarii posibile, dar niciunul nu este foarte optimist: primul vizează atingerea unui nivel de 30% din totalul de turişti primiţi în alţi ani, un altul, sub 30%, iar în cel mai bun scenariu autorităţile cretane estimează că vor înregistra o maximă de 40% din volumul altor ani. „Dacă ar fi 40%, am fi chiar mulţumiţi”, spune Kotsologu. Scăderea este dramatică, deoarece jumătate (circa 3,2 miliarde de euro) din veniturile anuale ale Cretei, care acoperă 15% din încasările totale din turism ale Greciei, se bazează pe industria turismului, 10% din încasări fiind reinvestite. Anul acesta însă pierderile vor ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro. Potrivit lui Kotsologu, 2020 va fi un an de consolidare, cu lucrări de amenajare, de pregătire a terenului pentru anul următor, când speră să ajungă la capacitatea normală, dacă va fi găsit un vaccin care să stopeze răspândirea pandemiei. În ceea ce priveşte angajaţii din turism, de la un număr obişnuit de aproximativ 100.000 de persoane, industria funcţionează acum cu doar 30% dintre angajaţi, iar cei care nu lucrează primesc în prezent un ajutor de stat lunar de 500 de euro până la sfârşitul lunii septembrie. Mulţi dintre angajaţii care lucrează în industria turismului au însă şi mici producţii proprii care le mai amortizează pierderile – ulei, măsline, portocale. Hotelurile sunt deschise tot în procent de 30% şi au reguli stricte de funcţionare. De pildă, dacă nu au medic specializat pe COVID-19, amenda ajunge la 4.000 de euro. Pentru persoanele fizice, deopotrivă cetăţeni şi turişti, care nu poartă mască în spaţii închise, cum ar fi magazine sau autobuze, amenda este de 150 de euro. La taverne nu am văzut personalul fără mască, dar am observat că în magazinele de suveniruri sau diverse buticuri unii vânzători nu o purtau sau o puneau când intra un client. Dar existau numeroase alte locuri în care regulile erau respectate ca la carte. În privinţa preţurilor, Kotsologu spune că acestea au rămas cam ca anul trecut. „Sunt preţuri logice, corecte.”
    În opinia sa, pandemia  de COVID-19 nu a atras după sine doar o criză sanitară şi economică, ci şi una socială, fiecare influenţând-o pe cealaltă şi apărând astfel riscul unei rupturi între oameni. „Pe vremuri, dacă treceai pe lângă cineva, zâmbeai, te salutai cu acea persoană. Acum lumea se înstrăinează. Ni se vor schimba obiceiurile şi modul de a reacţiona. Unul dintre principiile de bază ale ospitalităţii greceşti e ca aceasta să fie izvorâtă din suflet. Nu vrem să se altereze acest lucru. Dacă coronavirusul va reuşi să distrugă asta, Creta îşi va pierde unul dintre principiile sale de bază, după care a funcţionat de-a lungul timpului.”
    Mesajul său pentru români este să profite de aceste momente, când există atât de puţini turişti pe insulă. „Veţi cunoaşte o altă Creta, în alt fel, iar faptul că nu este multă lume vă va crea o altfel de senzaţie.”
    Într-adevăr, deşi probabil că mulţi cunoaşteţi deja insula Creta, marele plus al acestori vremuri este aerul relaxant pe care vi-l va oferi, faptul că nu va trebui să vă înghesuiţi şi să daţi din coate pe străduţele din fosta cetate veneţiană Chania, să aşteptaţi înfometaţi după nenumărate comenzi la taverne sau să împărţiţi spectaculoasele plaje Balos şi Elafonissi cu alte mii de turişti. Obligatoriu trebuie pusă pe lista de obiective plaja Preveli, mărginită de o pădure exotică de palmieri, spre care veţi avea o privelişte captivantă dacă vă veţi încumeta să urcaţi treptele abrupte până la punctul de belvedere. Ca şi pe plajele Balos şi Elafonissi, la Preveli se ajunge cu feribotul, însă spre deosebire de primele două, aici veţi găsi o terasă şi veţi avea şi opţiunea de a veni cu autocarul sau cu maşina, luând însă în considerare drumul dus-întors până la plajă, destul de anevoios. Aceste trei plaje sunt însă doar un exemplu din numeroasele obiective pe care Creta le pune la dispoziţia turiştilor.

    INSULA FĂRĂ CORONAVIRUS
    De aici am plecat spre Santorini, una dintre cele mai luxoase insule elene, care anul acesta se mândreşte şi cu faptul că nu a înregistrat niciun caz de coronavirus. Dacă în Creta mai vedeai, din loc în loc, o încălcare a măsurilor de protecţie impuse de autorităţi, în Santorini am avut senzaţia că locuitorii au primit o educaţie spartană. Încă de la îmbarcarea pe feribot am fost uimită de stricteţea cu care am fost controlaţi atât la urcare, când ni s-a măsurat temperatura şi ni s-au verificat declaraţiile pe propria răspundere, completate în prealabil, în care sunt prezentate o serie de scenarii legate de posibilitatea de a fi intrat în contact cu o persoană infectată cu coronavirus şi care trebuie bifate corespunzător, cât şi în timpul călătoriei, când personalul a patrulat în permanenţă pentru a verifica dacă şi purtăm masca corespunzător. În boxe sunt oferite instrucţiuni legate de protecţia împotriva coronavirusului, mesajele fiind însoţite totodată şi de video-uri informative pe ecranele disponibile. Vasul funcţionează acum la jumătate din capacitate, deoarece unul din două scaune este marcat cu o bandă prin care e indicată interdicţia de a te aşeza. Drumul din portul Heraklion, de unde ne-am îmbarcat, spre Santorini durează în jur de două ore şi un sfert pe sens şi are un cost de aproximativ 70 de euro/ sens.
    Ajunşi la destinaţie, am urcat în autocar pentru transfer, care nu a plecat însă de pe loc până nu ne-am pus toţi măştile corespunzător. De asemenea, deşi legea permite accesul unui număr de şase persoane la aceeaşi masă, unele restaurante locale impun turiştilor să servească masa doar în număr de patru, iar mesele sunt distanţate corespunzător. În plus, la unele terase sunt folosite în loc de oliviere sticle în miniatură, de unică folosinţă, cu ulei şi oţet, iar mesele sunt acoperite cu şervete de hârtie, pentru o singură utilizare. Iar la obiectivele   turistice, cum ar fi cramele, personalul poartă, de asemenea, viziere sau măşti şi mănuşi. A doua zi aveam să aflu şi motivul exigenţei tuturor: 95% din veniturile insulei vulcanice provin din turism şi transporturi, insula acoperind cu aceste două industrii 3% din PIB-ul total al Greciei. Antonis Sigalas, primarul insulei, spune că într-un an obişnuit ajungeau în Santorini în jur de 3 milioane de turişti, din care o treime veniţi de pe vasele de croazieră, în tranzit, media înnoptărilor fiind de 2-3 nopţi, iar principalele naţionalităţi: asiaticii şi americanii, urmaţi de turiştii europeni din Marea Britanie, Germania, Italia, Franţa şi Spania. Anul acesta însă croazierele au fost interzise, iar aşteptările sale sunt ca numărul vizitatorilor să scadă la circa 500.000 de turişti, care, spune el, vor opta însă pentru un sejur mai lung, de circa şapte nopţi, astfel că „veniturile nu vor înregistra o scădere foarte mare“. Anul acesta, numărul angajaţilor din turism din Santorini a scăzut la jumătate, de la 24.000 la circa 12.000.
    În prezent, insula este vizitată de aproximativ 1.500 de turişti, din care circa 10% sunt şi testaţi. În cazul în care vor fi înregistrate cazuri, autorităţile au pregătite un spital local şi un hotel destinat pacienţilor infectaţi. Prin prisma numărului mic de turişti aflaţi în prezent pe insulă, Sigalas spune că este un moment propice pentru a o vizita pe îndelete. „Nu am înregistrat niciun caz de coronavirus. (…) Este o ocazie unică să vă bucuraţi de o insulă frumoasă în linişte şi în siguranţă, pentru că până acum a fost foarte aglomerat.“ Într-adevăr, după cum mi-a spus şi reprezentantul unei agenţii de turism locale, în general Santorini e atât de aglomerată încât abia ai loc să intri pe insulă. Acum poţi să o admiri în linişte – fie că decizi să porneşti la pas pentru a vizita celebrele Oia şi Fira sau alte sate în care arhitectura caselor albe cu acoperişurile în nuanţe intense de albastru îţi va fura privirile şi îţi va încărca memoria telefonului, sau că alegi o degustare de vin în cea mai veche cramă industrială de pe insulă, urmată, la finalul zilei, de un apus spectaculos cu privelişte spre vulcanul încă activ, înconjurat de apele Mării Egee.
    De asemenea, deşi nu veţi găsi nisip fin şi apă în nuanţe de smarald, plajele din Santorini alcătuiesc în schimb peisaje dramatice – cum este, de pildă, Plaja Roşie, întinsă la baza unui perete stâncos de culoare stacojie. Plajele cu nisip negru, întâlnite în majoritatea staţiunilor de pe insulă, au la rândul lor un aer exotic şi te gonesc spre mare din cauza temperaturilor ridicate care îţi ard tălpile.
    O altă experienţă pe care o puteţi încerca este urcarea cu telecabina din port spre Fira sau, pentru o notă tradiţională, cu catârul, fiecare având un cost de 6 euro. Listei i se poate adăuga şi o zi de cumpărături, deoarece Santorini abundă în buticuri pline de produse hand-made sau suveniruri pentru toate gusturile. Preţurile sunt foarte diferite în funcţie de staţiune. Dacă în Oia, renumită pentru celebrităţile şi miliardarii pe care îi găzduieşte în fiecare an, acestea sunt mai piperate, în staţiunea Perisa, de pildă, veţi întâlni preţuri mult mai accesibile.
    În ceea ce priveşte numărul de hoteluri deschise, în momentul de faţă în Santorini funcţionează doar circa 50-60% dintre unităţile hoteliere, dar Sigalas estimează o creştere de până la 80% în luna august, cu un grad de ocupare de 70%. El spune că pe insulă măsurile de siguranţă la unităţile de cazare sunt mai uşor de respectat deoarece majoritatea unităţilor de cazare au un singur etaj, nefiind structurate pe mai multe niveluri, cu sute de camere, ca în alte destinaţii. Hotelul Imperial Med Resort & Spa, la care am fost cazaţi, era structurat după acest model – fiecare oaspete era cazat într-o căsuţă individuală, iar pentru a respecta rigorile locului, înainte de a intra în zona de servire a mesei ţi se cerea să îţi dezinfectezi mâinile, urmând ca mai apoi să îţi aştepţi rândul la o distanţă de siguranţă, marcată pe podea.
    În prezent, spre insula Santorini se poate ajunge fără escale, pe cale aeriană, prin cursele charter ale agenţiei de turism Cocktail Holidays, operate de Tarom. Compania Wizz Air va opera, de asemenea, curse spre insulă începând cu luna august, iar pe cale maritimă există opţiunea folosirii feribotului dinspre alte insule.
    Întoarcerea în Bucureşti a fost oarecum diferită – în aeroportul din Chania am fost lăsaţi să ne îmbarcăm fără să ni se mai măsoare temperatura, iar aeroportul Otopeni a fost mai aglomerat decât la plecare, unii călători uitând cu desăvârşire să respecte distanţarea socială în dreptul benzilor de ridicare a bagajelor de cală sau pe culoare. Însă aceste aspecte nu merită probabil să vă răpească plăcerea de a călători. Dacă vă faceţi curaj să urcaţi în avion, nu uitaţi să respectaţi întocmai măsurile de siguranţă sanitară şi nu numai. Iar gelul şi şerveţelele dezinfectante, spirtul şi măştile de protecţie sunt de nelipsit din bagaj. Concedii însorite!

  • Cea mai proastă vara din istoria turismului spaniol: Pandemia de coronavirus şterge aproape 40 de miliarde de euro din a patra economie a zonei euro

    Ibiza este una dintre cele mai populare destinaţii din Mediterană, însă a devenit cum nu se poate de liniştită anul acesta, scrie Euronews.

    Precum alte locuri de pe întreg teritoriul planetei, Insulele Baleare au fost puternic afectate de criza creată de pandemie. Mii de apartamente şi camere de hotel rămân nefolosite, iar celebrele cluburi sunt închise. Pentru multe business-uri, sezonul festival este deja pierdut.

    Este cea mai proastă vară din istoria turismului spaniol, sector ce reprezintă aproape 13% din PIB-ul ţării. Ultimele măsuri impuse de starea de carantină şi avertismentele lansate de Marea Britanie, Franţa şi Germania reprezintă o lovitură fatală, înţeleasă cu greu de turiştii şi rezidenţii din Ibiza.

    „Sunt înregistrate mai puţine cazuri în Ibiza şi Insulele Baleare comparativ cu un cartier al Londrei, aşa că este un loc mai sigur decât Marea Britanie”, a declarat un turist britanic din Ibiza. PIB-ul Insulelor Baleare se bazează în proporţie de 45% pe turism.

    În ultimele săptămâni, infecţiile au început să crească în Insulele Baleare, însă sunt ţinute sub control de autorităţi. Spania a numărat în 2019 aproape 84 de milioane de turişti, urmând să înregistreze anul acesta pierderi ce pot depăşi 40 de miliarde de euro. În cel mai rău caz, industria turismului spaniol poate pierde 70 de miliarde de euro până la sfârşitul lunii septembrie.