BusinessMagazin

Tag: serviciu

  • (P) Platforma de creditare de la persoană la persoană iuvo intră pe piaţa românească

    De ani buni, creditarea de la persoană la persoană (P2P) este un serviciu activ pe piaţa europeană. Acum este disponibilă şi în România datorită sosirii iuvo. Platforma este înregistrată în Estonia, care este una dintre cele mai avansate pieţe europene de creditare şi investiţii P2P. Experienţele trecute indică faptul că investiţiile P2P sunt semnificativ mai rentabile decât profitul din alte instrumente financiare.

    Ca piaţă de creditare P2P, iuvo pune în legătură investitori care urmăresc rate ridicate de rentabilitate cu creditori din sectorul financiar nebancar, denumiţi de obicei ‘iniţiatorii’. Cu iuvo, investitorii pot investi în diferite tipuri de împrumuturi de la diverşi iniţiatori şi ţări. Investitorii îşi pot defini ei înşişi portofoliul, rata de rentabilitate preferată şi nivelul de risc.

    Platforma oferă un portofoliu bogat datorită iniţiatorilor de încredere cu care lucrează iuvo. Toţi iniţiatorii iuvo actuali şi viitori sunt instituţii financiare nebancare înregistrare care operează pe teritoriul Uniunii Europene. Fiecare instituţie este supusă unei analize amănunţite a portofoliului şi proceselor pentru a le oferi împrumuturi demne de încredere şi diverse investitorilor iuvo.

    În plus, marea majoritate a împrumuturilor iuvo este acoperită de aşa-numita ‘garanţie de răscumpărare’ care este furnizată de către iniţiator. Iniţiatorul creditului va răscumpăra 100% din fiecare împrumut care este nerambursat de 60 de zile. Acest instrument serveşte ca garanţie pentru fondurile fiecărui potenţial investitor.

    Mecanismul de investiţii alternative le permite investitorilor să cumpere părţi de împrumuturi acordate de instituţii financiare nebancare (iniţiatori). Procesul de investire este extrem de uşor datorită celei mai recente caracteristici integrate în platforma iuvo. Opţiunea ‘autoinvest’ vă distribuie rapid şi uşor capitalul între oricât de multe poziţii doriţi. Este o caracteristică convenabilă pentru investitorii care nu au suficient timp liber sau sunt nesiguri cu privire la deciziile lor de investiţii manuale.

    Caracteristica ‘autoinvest’ asigură distribuţia precisă a fondurilor investite, iar portofoliul poate fi activat oricând investitorii fac o depunere în conturile lor. Opţiunea este, de asemenea, potrivită pentru utilizatorii mai conservatori. Ea se bazează pe criterii predefinite, cum ar fi nivelurile de risc, termenul, tipul şi numărul de rate ale împrumutului şi alte condiţii pe care utilizatorii le pot stabili.

    Investitorii iuvo pot fi atât persoane fizice cât şi juridice. Nu este nevoie decât să aibă un cont bancar UE activ înregistrat pe numele lor.

    Potenţialii investitori trebuie să aibă în vedere faptul că iuvo nu este un serviciu bancar şi fondurile investite prin intermediul platformei nu sunt garantate de lege. Serviciile oferte de iuvo nu sunt supravegheate de legislaţia care reglementează activitatea firmelor de investiţii.

  • Restaurantele cu cele mai uimitoare privelişti din lume – GALERIE FOTO

    Restaurant Le 3842, Aiguille du Midi, Franţa

    Situat la 3.842 de metri deasupra nivelului mării, pe vârful Mont Blanc (Chamonix) se află Restaurant Le 3842, un restaurant cu specific franţuzesc ce oferă o privelişte incomparabilă a munţilor din împrejurimi. Locul izolat poate fi accesat doar cu o telecabină, iar în jurul său nu mai există nimic altceva. 

    El Diablo, Timanfaya National Park, Spania

    La restaurantul cu specific barbecue El Diablo, situat în Parcul Naţional Timanfaya, Lanzarote, vizitatorii au oportunitatea de a se bucura de o masă lângă un vulcan. Înainte de a mânca, aceştia pot face şi turul vulcanului, care a devenit inactiv din 1824. 

    The Green Dragon Inn, Matamata, Noua Zeelandă

    Restaurantul este situat în imediata vecinătate a spaţiului unde a fost filmată seria Hobbitul. În jur nu întâlneşti nimic altceva decât terenuri agricole, până când ajungi la locul cu pricina. Acolo eşti brusc transferat în alt peisaj, în lumea hobbiţilor, unde iarba de un verde luxuriant se reflectă uşor în largul apelor.

    Suhail, Abu Dhabi, UAE

    Restaurantul în aer liber, care oferă o privelişte asupra pantelor blânde ale deşertului arab, serveşte mâncare la cea mai bună calitate, inclusiv carne provenind din întreaga lume. Experienţa este una completă doar atunci când prinzi aici şi apusul soarelui.

    Piz Gloria, Lauterbrunnen, Elveţia

    Acest restaurant a devenit cunoscut datorită apariţiei sale în filmul James Bond, în 1969. După filmări, locaţia s-a transformat într-un restaurant şi acum reprezintă un punct de atracţie pentru turişti, în principal pentru pasionaţii sporturilor de iarnă.

    Ithaa Undersea Restaurant, Rangali Island, Maldive

    Ithaa Undersea Restaurant aflat în resortul Conrad din Maldive este, probabil, cel mai cunoscut restaurant subacvatic din lume. A primit nominalizarea de „cel mai frumos restaurant din lume” din partea ziarului New York Daily. Punctul de atracţie constă în faptul că oaspeţii au posibilitatea de a-şi lua masa înconjuraţi de creaturile oceanului, fără a-i atinge nicio picătură de apă.

    Faviken, Jarpen, Suedia

    După părerea unora, acesta este cel mai bun restaurant din lume. Situat în Jarpen, la o oră de zbor de Stockhom, acesta este total înconjurat de natură. În apropiere există un lac şi, în rest, pădure fără sfârşit. Din fericire, dacă vrei să înnoptezi aici, există şi camere unde poţi rămâne.

    Stratosfare, Queenstown, Noua Zeelandă

    Restaurantul Stratosfare oferă o privelişte incredibilă asupra oraşului Queenstown şi asupra lacului Wakatipu. Cu toate că priveliştea este spectaculoasă în timpul zilei, este cu mult mai frumoasă la apus de soare. Şi, datorită designului restaurantului, fiecare masă are se bucură de peisajul deosebit.

     

  • Cât câştigă un spion şi ce face după ce se retrage

    Potrivit publicaţiei americane, salariile de spion încep de la 30,490 de lire sterline pe an. De aceea, după câţiva ani de muncă, mulţi agenţi părăsesc munca în serviciul Majestăţii pentru sectorul privat. Renunţă să vâneze terorişti şi stă la pândă să prindă soţul sau soţia înşelând sau previne furtul intelectual.

    În jur de 12,000 de oameni lucrează în agenţiile de spionaj MI5, MI6 şi GCHQ, iar headhunterii susţin că mulţi spioni nu lucrează mai mult de 10 ani.

    Foştii spioni care intră în sectorul privat pot câştiga bani frumoşi investingând pentru corporaţii foşti angajaţi, colaboratori sau chiar actuali angajaţi. Aceştia pot câştiga până la 1200 de dolari pe oră. Potrivit firmei de cercetare Gartner, la nivel global, spionii, experţii în securitate au avut venituri de 19,4 miliarde de dolari.

    Spionii sunt la mare căutare şi sunt plătiţi mult mai bine decât lucrând pentru MI5 sau MI6. Chris Meager, care le caută spionilor un loc la companii private, a mărturisit că un fost spion a obţinut un job la o companie şi salariu s-a majorat încă din prima zi cu 20.000 de lire. Pentru unii nu contează chiar atât de mulţi banii şi “vor să aibă o viaţă normală”.

  • Proiect: Abuzul în serviciu, investigat în urma unei plângeri şi doar cu un prejudiciu de peste 200.000 lei. Denunţul, la cel mult şase luni de la comiterea faptelor

    Potrivit proiectului de ordonanţă de urgenţă, articolul 297 din Codul Penal, care reglementează abuzul în serviciu, prevede că infracţiunea se va investigha la plângerea persoanei vătămate, dacă fapta cauzează o pagubă mai mare de 200.000 de lei. Astfel, dacă paguba este mai mică de 200.000 de lei nu se consideră a fi abuz în serviciu. Mai mult, pedepasa maximă pe care o riscă orice persoană care săvârşeşte acesta infracţiune se reduce de la şapte la trei ani.

    “Fapta funcţionarului public care, în exercitarea serviciului, nu îndeplineşte un act sau îndeplineşte un act contrar legii şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 lei unei persoane fizice sau unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate”, arată articolul modificat.

    De asemenea, articolul care reglementa neglijenţa în serviciu, 298 va fi abrogat, ceea ce înseamnă că acesta infracţiune nu va mai fi investigată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi bani poţi câştiga ca să te joci la serviciu?

    Ubisoft, unul dintre cei mai mari dezvoltatori de jocuri AAA din România, anunţă majorarea salariului pentru poziţiile de entry-level game tester. Începând din luna decembrie 2016, salariul pentru această poziţie ajunge la 1.750 lei.  Ubisoft este unul dintre cei mai vechi angajatori din industria locală a jocurilor video, având acum peste 1.500 de angajaţi.

    “Industria IT este una foarte competitivă şi dorim să rămânem aliniaţi la piaţă, din punct de vedere salarial, pe toate nivelurile de senioritate. De aceea, începând cu luna decembrie 2016, am majorat salariul pentru poziţiile de entry-level din departamentul Quality Control,” declară Grigoriada Stroe, HR & Operations director în cadrul Ubisoft România. “Avem 1.000 de oameni angajaţi în departamentul Quality Control. În lipsa unei specializări dedicate dezvoltării jocurilor video în facultăţi, un job în acest departament reprezintă o rampă de lansare pentru cei care îşi doresc o carieră în industrie. Iar noi vrem să le oferim tot suportul de care au nevoie pentru a se dezvolta.

    Pe lângă remuneraţia salarială şi bonuri de masă, Ubisoft oferă un pachet extins de beneficii şi facilităţi şi asigură o cultură organizaţională centrată pe ideea de work-life balance”. În funcţie de vechimea în companie, angajaţii beneficiază de asigurări de viaţă şi sănătate şi un fond de pensie facultativă. În plus, toţi angajaţii au acces la servicii medicale, sală de fitness la sediul companiei, biciclete, bibliotecă de jocuri şi cărţi şi diferite activităţi lunare menite să asigure o atmosferă de lucru cât mai relaxantă. 

    Ubisoft este unul dintre cei mai vechi angajatori din industria IT şi primul din domeniul jocurilor video, având o vechime de 25 de ani în România şi peste 1.500 de angajaţi în departamentele Producţie, Quality Control şi IT.

    Compania are în portofoliu produse ca Silent Hunter, Blazing Angels sau H.A.W.X, iar apoi a migrat catre co-development si si-a lasat amprenta pe block bustere ca Just Dance, Assassin’s Creed, Ghost Recon si Watch Dogs.

     

  • Proiectul de buget – serviciul datoriei publice 10 miliarde de lei, fonduri europene 21 de miliarde

    Ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, a declarat că proiectul de buget prevede un serviciu al datoriei publice de 10 miliarde de lei şi fonduri europene de 21-22 de miliarde de lei.

    “În proiectul de buget avem prevăzut un serviciu al datoriei publice de circa 10 miliarde de lei. Deocamdată dobânzile sunt pe un trend descrescător, însă vom vedea ce se întâmplă după deciziile SUA. Trebuie însă să ne mutăm împrumuturile pe piaţă internă”, a declarat luni Viorel Ştefan, ministrul Finanţelor.

    Acesta a spus că în proiectul de buget sunt prevăzute fonduri europene de circa 21-22 de miliarde de lei şi cheltuieli de 25-26 de miliarde de lei. “Un leu care se înregistrează că venit din fonduri europene se reflectă în cheltuieli 1,2-1,3 lei”, a explicat acesta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi bani poţi câştiga ca să te joci la serviciu?

    Ubisoft, unul dintre cei mai mari dezvoltatori de jocuri AAA din România, anunţă majorarea salariului pentru poziţiile de entry-level game tester. Începând din luna decembrie 2016, salariul pentru această poziţie ajunge la 1.750 lei.  Ubisoft este unul dintre cei mai vechi angajatori din industria locală a jocurilor video, având acum peste 1.500 de angajaţi.

    “Industria IT este una foarte competitivă şi dorim să rămânem aliniaţi la piaţă, din punct de vedere salarial, pe toate nivelurile de senioritate. De aceea, începând cu luna decembrie 2016, am majorat salariul pentru poziţiile de entry-level din departamentul Quality Control,” declară Grigoriada Stroe, HR & Operations director în cadrul Ubisoft România. “Avem 1.000 de oameni angajaţi în departamentul Quality Control. În lipsa unei specializări dedicate dezvoltării jocurilor video în facultăţi, un job în acest departament reprezintă o rampă de lansare pentru cei care îşi doresc o carieră în industrie. Iar noi vrem să le oferim tot suportul de care au nevoie pentru a se dezvolta.

    Pe lângă remuneraţia salarială şi bonuri de masă, Ubisoft oferă un pachet extins de beneficii şi facilităţi şi asigură o cultură organizaţională centrată pe ideea de work-life balance”. În funcţie de vechimea în companie, angajaţii beneficiază de asigurări de viaţă şi sănătate şi un fond de pensie facultativă. În plus, toţi angajaţii au acces la servicii medicale, sală de fitness la sediul companiei, biciclete, bibliotecă de jocuri şi cărţi şi diferite activităţi lunare menite să asigure o atmosferă de lucru cât mai relaxantă. 

    Ubisoft este unul dintre cei mai vechi angajatori din industria IT şi primul din domeniul jocurilor video, având o vechime de 25 de ani în România şi peste 1.500 de angajaţi în departamentele Producţie, Quality Control şi IT.

    Compania are în portofoliu produse ca Silent Hunter, Blazing Angels sau H.A.W.X, iar apoi a migrat catre co-development si si-a lasat amprenta pe block bustere ca Just Dance, Assassin’s Creed, Ghost Recon si Watch Dogs.

     

  • De ce tot mai multe companii îşi încurajează angajaţii să doarmă la birou

    În anii ‘90, Bhim Suwastoyo, un reporter al Agence France Presse, cu biroul în Indonezia, avea un program de muncă cel puţin ciudat. El a devenit cunoscut în companie prin prisma faptului că dormea la serviciu, în spatele biroului. „Când îl vizita cineva de la birourile centrale prima întrebare era: <<Unde îţi este patul?>> Aşa da reputaţie!”,  spune un jurnalist BBC. Fiind într-o perioadă destul de agitată, acesta trebuia să lucreze ore în şir, peste program, pentru a acoperi ştirile în exclusivitate. Iar pentru că în acele momente telefoanele mobile nu erau folosite ca astăzi, acesta dormea la birou pentru a auzi telefonul de serviciu.

    A descoperit, însă, că şi în zilele mai liniştite o jumătate de oră de somn în timpul zilei este foarte utilă: „Îţi conferă mai multă energie pentru restul zilei. E ca şi cum ai începe ziua în acel moment”, spunea acesta. Şi nu este singurul care consideră acest lucru. În sudul Europei, pauza de prânz sau „siesta” este reglemenată legal. Pe de altă parte, în Japonia, să aţipeşti în timpul întâlnirilor este, aparent, simbolul unui status, care demonstrează că eşti um om foarte ocupat şi munceşti din greu.

    „Somnul reprezintă menajera creierului, care ajută la îndepărtarea deşeurilor metabolice şi a toxinelor din creier, explică Natalie Dautovich, specialist în domeniu. De aceea, fiecare ar trebui să aibă un somn regulat de şapte-nouă ore în fiecare noapte. Dar, deşi suntem conştienţi de acest lucru, de cele mai multe ori nu respectăm îndurmările specialiştilor şi moţăim la birou. Iată, aşadar, câteva sfaturi ale publicaţiei BBC, asamblate sub forma „Cea mai bună strategie de a dormi la birou”:

    Cere permisiunea şefului;

    Dormi după masa de prânz, de obicei între 2-4 pm;

    Găseşte un loc liniştit şi sigur;

    Scurtează perioada de somn cu 20 de minute, pentru a evita somnul profund şi cu încă 10 minute pentru a te recupera;

    Dacă ai nevoie de o perioadă mai mare de somn, negociază pentru 90 de minute;

    Deşi pare neobişnuit există firme care acceptă şi chiar încurajează acest lucru, cum ar fi Nats, serviciul de control al traficului aerian al Marii Britanii. Personalul lucrează în echipe de doi oameni, nu doar pentru a se verifca unul pe celălalt, ci şi pentru a interacţiona, cu scopul de a-şi ţine mintea şi atenţia „trează”. Mai mult, la fiecare două ore sunt obligaţi să îşi ia o pauză de 30 de minute, în care le este recomandat să doarmă. 

  • De ce tot mai multe companii îşi încurajează angajaţii să doarmă la birou

    În anii ‘90, Bhim Suwastoyo, un reporter al Agence France Presse, cu biroul în Indonezia, avea un program de muncă cel puţin ciudat. El a devenit cunoscut în companie prin prisma faptului că dormea la serviciu, în spatele biroului. „Când îl vizita cineva de la birourile centrale prima întrebare era: <<Unde îţi este patul?>> Aşa da reputaţie!”,  spune un jurnalist BBC. Fiind într-o perioadă destul de agitată, acesta trebuia să lucreze ore în şir, peste program, pentru a acoperi ştirile în exclusivitate. Iar pentru că în acele momente telefoanele mobile nu erau folosite ca astăzi, acesta dormea la birou pentru a auzi telefonul de serviciu.

    A descoperit, însă, că şi în zilele mai liniştite o jumătate de oră de somn în timpul zilei este foarte utilă: „Îţi conferă mai multă energie pentru restul zilei. E ca şi cum ai începe ziua în acel moment”, spunea acesta. Şi nu este singurul care consideră acest lucru. În sudul Europei, pauza de prânz sau „siesta” este reglemenată legal. Pe de altă parte, în Japonia, să aţipeşti în timpul întâlnirilor este, aparent, simbolul unui status, care demonstrează că eşti um om foarte ocupat şi munceşti din greu.

    „Somnul reprezintă menajera creierului, care ajută la îndepărtarea deşeurilor metabolice şi a toxinelor din creier, explică Natalie Dautovich, specialist în domeniu. De aceea, fiecare ar trebui să aibă un somn regulat de şapte-nouă ore în fiecare noapte. Dar, deşi suntem conştienţi de acest lucru, de cele mai multe ori nu respectăm îndurmările specialiştilor şi moţăim la birou. Iată, aşadar, câteva sfaturi ale publicaţiei BBC, asamblate sub forma „Cea mai bună strategie de a dormi la birou”:

    Cere permisiunea şefului;

    Dormi după masa de prânz, de obicei între 2-4 pm;

    Găseşte un loc liniştit şi sigur;

    Scurtează perioada de somn cu 20 de minute, pentru a evita somnul profund şi cu încă 10 minute pentru a te recupera;

    Dacă ai nevoie de o perioadă mai mare de somn, negociază pentru 90 de minute;

    Deşi pare neobişnuit există firme care acceptă şi chiar încurajează acest lucru, cum ar fi Nats, serviciul de control al traficului aerian al Marii Britanii. Personalul lucrează în echipe de doi oameni, nu doar pentru a se verifca unul pe celălalt, ci şi pentru a interacţiona, cu scopul de a-şi ţine mintea şi atenţia „trează”. Mai mult, la fiecare două ore sunt obligaţi să îşi ia o pauză de 30 de minute, în care le este recomandat să doarmă. 

  • „Cea mai bună strategie de a dormi la birou”. Deşi pare neobişnuit există firme care acceptă şi chiar încurajează acest obicei

    În anii ‘90, Bhim Suwastoyo, un reporter al Agence France Presse, cu biroul în Indonezia, avea un program de muncă cel puţin ciudat. El a devenit cunoscut în companie prin prisma faptului că dormea la serviciu, în spatele biroului. „Când îl vizita cineva de la birourile centrale prima întrebare era: <<Unde îţi este patul?>> Aşa da reputaţie!”,  spune un jurnalist BBC. Fiind într-o perioadă destul de agitată, acesta trebuia să lucreze ore în şir, peste program, pentru a acoperi ştirile în exclusivitate. Iar pentru că în acele momente telefoanele mobile nu erau folosite ca astăzi, acesta dormea la birou pentru a auzi telefonul de serviciu.

    A descoperit, însă, că şi în zilele mai liniştite o jumătate de oră de somn în timpul zilei este foarte utilă: „Îţi conferă mai multă energie pentru restul zilei. E ca şi cum ai începe ziua în acel moment”, spunea acesta. Şi nu este singurul care consideră acest lucru. În sudul Europei, pauza de prânz sau „siesta” este reglemenată legal. Pe de altă parte, în Japonia, să aţipeşti în timpul întâlnirilor este, aparent, simbolul unui status, care demonstrează că eşti um om foarte ocupat şi munceşti din greu.

    „Somnul reprezintă menajera creierului, care ajută la îndepărtarea deşeurilor metabolice şi a toxinelor din creier, explică Natalie Dautovich, specialist în domeniu. De aceea, fiecare ar trebui să aibă un somn regulat de şapte-nouă ore în fiecare noapte. Dar, deşi suntem conştienţi de acest lucru, de cele mai multe ori nu respectăm îndurmările specialiştilor şi moţăim la birou. Iată, aşadar, câteva sfaturi ale publicaţiei BBC, asamblate sub forma „Cea mai bună strategie de a dormi la birou”:

    Cere permisiunea şefului;

    Dormi după masa de prânz, de obicei între 2-4 pm;

    Găseşte un loc liniştit şi sigur;

    Scurtează perioada de somn cu 20 de minute, pentru a evita somnul profund şi cu încă 10 minute pentru a te recupera;

    Dacă ai nevoie de o perioadă mai mare de somn, negociază pentru 90 de minute;

    Deşi pare neobişnuit există firme care acceptă şi chiar încurajează acest lucru, cum ar fi Nats, serviciul de control al traficului aerian al Marii Britanii. Personalul lucrează în echipe de doi oameni, nu doar pentru a se verifca unul pe celălalt, ci şi pentru a interacţiona, cu scopul de a-şi ţine mintea şi atenţia „trează”. Mai mult, la fiecare două ore sunt obligaţi să îşi ia o pauză de 30 de minute, în care le este recomandat să doarmă.