BusinessMagazin

Tag: sector

  • Cristian Popescu Piedone, trimis în judecată pentru dosarul Colectiv

    Cristian Popescu Piedone a fost trimis în judecată de procurorii DNA în dosarul incendiului din clubul Colectiv., potrivit Digi24. În acest dosar, fostul primar al sectorului 4 este acuzat de abuz în serviciu.

    În cauză vor mai fi jduecate trei persoane – Aurelia Iofciu, fost şef al Serviciului autorizări comerciale din Sectorul 4 Bucureşti, Luminiţa Ganea, fost consilier superior în cadrul Serviciului autorizări comerciale din Sectorul 4 Bucureşti şi ramona Moţoc, fost consilier superior în cadrul Serviciului autorizări comerciale din Sectorul 4 Bucureşti.

    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro

  • Oraşul din România unde primăria plăteşte 310 lei pe o crizantemă sau 2800 de lei pe un coş de gunoi

    În metropole spaţiile verzi se micşorează, apar din ce în ce mai multe betoane, iar unii primari includ pădurile limitrofe în intravilan pentru a atinge norma impusă de comisia europeană de 26 mp/cap de locuitor. Dintre cele şapte oraşe reşedinţă de judeţ analizate de noi, doar Clujul este aproape de ţintă.

    În capitala ţării situaţia ar părea aproape de normalitate cu 21,3 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor, însă se pare că nu este chiar aşa. Un raport de audit realizat de Curtea de Conturi dezvăluie că numărul a fost umflat artificial.

    În Bucureşti indicele privind spaţiile verzi a crescut de la 12,39 mp/locuitor în anul 2009 (conform Raportului anual privind starea mediului în România pe anul 2009 publicat de Agenţia privind Protecţia Mediului Bucureşti) la 23,21 mp/locuitor în anul 2012 (conform Cadastrului Verde), numai că „această creştere este pur conjuncturală, bazată numai pe includerea unor suprafeţe aparţinând domeniului privat sau cu regim juridic incert, care nu au fost evaluate, inventariate şi raportate“ conform prevederilor Legii nr. 213 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.

    Conform Cadastrului Verde, sectorul cu cea mai mare suprafaţă verde este sectorul 1, cu 1.757 hectare, urmat de sectorul 6 (657 ha), sectorul 3 (649 ha), sectorul 4 (634 ha), sectorul 2 (444 ha) şi sectorul 5 (369 ha). Sectorul 1 deţine 39% din totalul spaţiului verde din Bucureşti, însă acest lucru se datorează şi celor 668 de hectare din pădurea Băneasa.

    Astfel, potrivit raportului Curţii de Conturi, la nivelul anului 2014, raportat la o populaţie de 2,1 milioane de persoane şi un total de 2.081 ha spaţiu verde administrat de sectoarele Capitalei şi ALPAB, indicele de spaţiu verde public era de 9,86 mp/locuitor.

    O altă dezvăluire a Curţii de Conturi arată că, în perioada 2007-2014, primăriile de sector au cheltuit aproape 600 milioane de euro doar pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi şi s-au cumpărat produse cu sume absurde. Astfel s-a ajuns ca o primărie de sector să plătească 310 lei pe o crizantemă, deşi furnizorul primăriei le cumpărase cu 12 lei/bucata, sau să dea 2.800 de lei pe un coş de gunoi.

    Dacă nu se fură, se usucă. În 2013, din arbuştii plantaţi pe bd. Theodor Pallady nu a mai rămas niciunul. Ceea ce înseamnă o pagubă de 1,5 milioane de lei pentru primărie. La sectorul 3, Curtea de Conturi a constatat ca în perioada 2007-2010 (primar Liviu Negoiţă), au fost plantaţi 4.506 platani şi tei, din care 2.042 au fost cumpăraţi la un preţ cuprins între 20 şi 30 lei/bucată în anii 2007-2008, iar 2.464 arbori au fost achiziţionaţi la un preţ cuprins între 1.559 şi 2.419 lei/buc, în intervalul 2009-2010, deci la un preţ de 100 de ori mai mare. Şi exemplele pot continua.

  • Oraşul din România unde primăria plăteşte 310 lei pe o crizantemă sau 2800 de lei pe un coş de gunoi

    În metropole spaţiile verzi se micşorează, apar din ce în ce mai multe betoane, iar unii primari includ pădurile limitrofe în intravilan pentru a atinge norma impusă de comisia europeană de 26 mp/cap de locuitor. Dintre cele şapte oraşe reşedinţă de judeţ analizate de noi, doar Clujul este aproape de ţintă.

    În capitala ţării situaţia ar părea aproape de normalitate cu 21,3 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor, însă se pare că nu este chiar aşa. Un raport de audit realizat de Curtea de Conturi dezvăluie că numărul a fost umflat artificial.

    În Bucureşti indicele privind spaţiile verzi a crescut de la 12,39 mp/locuitor în anul 2009 (conform Raportului anual privind starea mediului în România pe anul 2009 publicat de Agenţia privind Protecţia Mediului Bucureşti) la 23,21 mp/locuitor în anul 2012 (conform Cadastrului Verde), numai că „această creştere este pur conjuncturală, bazată numai pe includerea unor suprafeţe aparţinând domeniului privat sau cu regim juridic incert, care nu au fost evaluate, inventariate şi raportate“ conform prevederilor Legii nr. 213 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.

    Conform Cadastrului Verde, sectorul cu cea mai mare suprafaţă verde este sectorul 1, cu 1.757 hectare, urmat de sectorul 6 (657 ha), sectorul 3 (649 ha), sectorul 4 (634 ha), sectorul 2 (444 ha) şi sectorul 5 (369 ha). Sectorul 1 deţine 39% din totalul spaţiului verde din Bucureşti, însă acest lucru se datorează şi celor 668 de hectare din pădurea Băneasa.

    Astfel, potrivit raportului Curţii de Conturi, la nivelul anului 2014, raportat la o populaţie de 2,1 milioane de persoane şi un total de 2.081 ha spaţiu verde administrat de sectoarele Capitalei şi ALPAB, indicele de spaţiu verde public era de 9,86 mp/locuitor.

    O altă dezvăluire a Curţii de Conturi arată că, în perioada 2007-2014, primăriile de sector au cheltuit aproape 600 milioane de euro doar pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi şi s-au cumpărat produse cu sume absurde. Astfel s-a ajuns ca o primărie de sector să plătească 310 lei pe o crizantemă, deşi furnizorul primăriei le cumpărase cu 12 lei/bucata, sau să dea 2.800 de lei pe un coş de gunoi.

    Dacă nu se fură, se usucă. În 2013, din arbuştii plantaţi pe bd. Theodor Pallady nu a mai rămas niciunul. Ceea ce înseamnă o pagubă de 1,5 milioane de lei pentru primărie. La sectorul 3, Curtea de Conturi a constatat ca în perioada 2007-2010 (primar Liviu Negoiţă), au fost plantaţi 4.506 platani şi tei, din care 2.042 au fost cumpăraţi la un preţ cuprins între 20 şi 30 lei/bucată în anii 2007-2008, iar 2.464 arbori au fost achiziţionaţi la un preţ cuprins între 1.559 şi 2.419 lei/buc, în intervalul 2009-2010, deci la un preţ de 100 de ori mai mare. Şi exemplele pot continua.

  • AVERILE candidaţilor PNL la sectoare: Vilă în Florida, ceasuri de 200.000 euro şi garsonieră ANL

    Candidatul PNL la primăria sectorului 1, deputatul Alexandu Nazare, deţine terenuri de peste 63.000 mp, primiţi moştenire, o casă în Focşani şi are în conturi aproximativ 3.956 de lei şi 5000 de euro, potrivit declaraţiei de avere depusă la Camera Deputaţilor, în vara anului trecut.

    Alexandru Nazare mai are şi o maşină Dacia, fabricată în anul 2005 şi, potrivit declaraţiei de avere, nu deţine ceasuri, bijuteriii sau obiecte de artă a căror valoare însumată să depăşească 5000 de euro, potrivit sursei citate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câştigă mai bine decât bancherii. 4.600 lei net pe lună, salariul mediu net din Ministerul Finanţelor

    Venitul salarial mediu al celor 1.268 de angajaţi ai Ministerului de Finanţe a fost de peste 4.600 de lei net pe lună în luna martie a acestui an, arată datele publicate pe site-ul instituţiei.

    Cu o medie de 4.600 de lei net pe lună, angajaţii Finan­ţelor câştigă mai bine decât cei din sectorul extracţiei petrolului şi a gazelor naturale (care au câştiguri medii nete de 4.000 de lei), dar şi faţă de bancheri (având în vedere că venitul mediu net în sectorul interme­dierilor financiare a fost de circa 3.900 de lei în luna februarie, potrivit datelor de la Statistică).

    Cititi continuarea pe www.zf.ro

  • Piedone şi-a depus din nou candidatura pentru Primăria sectorului 4

    Fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu Piedone şi-a depus sâmbătă candidatura pentru Primăria sectorului 4 cu 5.600 de semnături din partea Partidului Puterii Umaniste, a precizat duminică purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral din sectorul 4.

    “Şi-a depus candidatura ieri (sâmbătă – n.r.) cu 5.600 de semnături, dar nu ca independent, ci din partea Partidului Puterii Umaniste”, a declarat purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral din sectorul 4 pentru MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viorel Hrebenciuc, pus sub învinuire pentru mărturie mincinoasă

     “Prin ordonanţa Parchetului de pe lângă judecătoria Sectorului 1Bucureşti s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspectul Hrebenciuc Viorel pentu săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasăîn formă continuată, acestuia fiindu-i aduse la cunoştinţă drepturile şi obligaţiile procesuale”, se mai spune în comunicat.

    Viorel Hrebenciuc a ajuns, joi, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, unde a luat la cunoştinţă faptul că este suspect de mărturie mincinoasă, după ce ar fi fost denunţat de omul de afaceri Ioan Niculae, au declarat surse judiciare pentru MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiectele imobiliare care ar fi trebuit să schimbe faţa Bucureştiului. De la autostrăzi suspendate la zgârie-nori în Dorobanţi

    De-a lungul ultimilor 25 de ani, am citit despre numeroase proiecte care ar fi trebuit să modifice peisajul din Capitală. De la autostrăzi suspendate până la zgârie-nori, aceste proiecte au fost abandonate îaninte de a se pune măcar prima cărămidă.

    Autostrăzile suspendate

    Unul dintre cele mai controversate proiecte din ultimii zece ani a fost, fără îndoială, cel al autostrăzilor suspendate; se vorbea despre traseul inelului median de circulaţie, vestita “autostradă suspendată a lui Oprescu”, pentru zona de Nord a Capitalei între şoseaua Colentina şi strada Virtuţii, până la noua arteră de legătură cu autostrada Bucureşti-Piteşti. Drumul ar fi trebuit să aibă trei benzi pe sens, iar viteza maximă de străbatere a acestuia ar fi fost de 80 km/oră. Cea mai ieftina variantă ar fi costat 603 milioane de euro, iar cea mai scumpă aproape două miliarde de euro. Inelul median ar fi avut în total o lungime de 55 km.

    Muzeul din metrou

    Vestigiile găsite în timpul săpăturilor la parcarea subterană de la Universitate, provenind fie de la temeliile Bisericii Sfântul Sava, refăcută de Constantin Brâncoveanu şi demolată în jurul anului 1870, fie de la zidurile unor pivniţe boltite, deasupra cărora tronau odată case boiereşti, ar fi trebuit expuse în staţiile de metrou de pe Magistrala 5 (Drumul Taberei-Pantelimon). Proiectul depinde, evident, de evoluţia extrem de înceată a lucrărilor la magistrală. “Vestigiile de la Universitate ne afectează puţin pentru că noi trecem cu tunel în zona staţiei. Chiar dacă vor fi nişte întâlniri în zona vestigiilor, vom încerca să realizăm un punct muzeal sau ceva de genul acesta astfel încât vestibulul staţiei să aibă rezervat un loc pentru ceea ce intră la interferenţa dintre vestigiile respective şi staţia de metrou. Le vom conserva pentru a putea fi văzute de public. Costurile de încastrare sunt minime şi nu afectează în niciun fel valoarea proiectului”, a precizat la acel moment pentru B365.ro Gheorghe Udrişte, directorul general al Metrorex SA.

    Proiectul Esplanada

    O altă investiţie de aproape un miliard de euro a fost anunţată în 2004 şi prevedea construirea un mall, a unor clădiri de birouri şi rezidenţiale, în apropiere de Piaţa Unirii, pe un teren de 10,7 ha. Proiectul Esplanada a rămas doar la stadiul de machetă frumoasă, după ce dezvoltatorul TriGranit Development Ro-mânia a anunţat în 2011 că şi-a suspendat activitatea pentru trei ani. „Proiectul este în stand-by pe o perioadă nedeterminată, după ce a rămas să fie avizat de mai multe ministere”, a declarat recent Vlad Vâlcea, director de dezvoltare la compania Trigranit, potrivit politici.weebly.com.

    Dorobanţi Tower

    Biroul de arhitectură al celebrei Zaha Hadid plănuia în 2008 să ridice în Bucureşti o clădire numită Dorobanţi Tower. Construcţia ar fi avut 200 de metri înălţime şi forma unui diamant înclinat. Clădirea a fost anunţată în 2008, iar planul era ca  turnul să aibă o suprafaţă desfăşurată de 100.000 de metri pătraţi, găzduind un hotel de 5 stele, un cazino, apartamente de lux, o zonă comercială, şi ar fi fost amplasat pe strada Mihai Eminescu, la intersecţia cu Calea Dorobantilor. Proiectul a fost abandonat.

    Cea mai mare tranzacţie cu terenuri din Bucureşti

    O companie irlandeză, care a plătit 53 de milioane de euro pe un teren în Titan lui Eduard Ioan Dan Romalo, a depus în 2007 documentaţia la Primăria Sectorului 3 pentru a construi pe acel teren un mall şi circa 1.000 de apartamente. “Când irlandezii au venit la primărie săptămâna trecută, pentru a solicita certificatul de urbanism, în documentele prin care atestă că sunt proprietarii terenului, am văzut că tranzacţia prin care aceştia l-au cumpărat s-a ridicat la 53 de milioane de euro. Este cea mai mare tranzacţie cu un teren din sectorul 3 şi cred că este, totodată, cea mai mare tranzacţie cu un teren din Bucureşti”, a declarat la acea vreme agenţiei Mediafax Ştefan Dumitraşcu, arhitect şef la Primăria Sectorului 3.

    Casa Radio

    Nici aici lucrările nu au fost terminate. Proiectul de peste 700 milioane de euro a intrat în stand-by după ce Primăria Sectorului 1 a atacat în instanţă planul urbanistic zonal (PUZ), potrivit politici.weebly.com.

  • Târgul imobiliar tIMOn la extreme: 21.500 de euro pentru o garsonieră în sectorul 4 sau 1,5 mil. euro pentru o vilă în centrul Bucureştiului

    Peste 100 de companii care activează în domeniul imobiliar şi-au prezentat proiectele rezidenţiale la târgul imobiliar naţional tIMOn, desfăşurat de joi până duminică în Piaţa Constituţiei. Până vineri la prânz, aproximativ 12.000 de vizitatori au consultat ofertele dezvoltatorilor şi ale agenţiilor care au avut standuri la tIMOn, alături de brokeri, companii de consultanţă şi chiar Agenţia Naţională de Locuinţe (ANL), care a venit cu oferte de locuinţe derulate prin programe precum Locuinţe pentru tineri sau Locuinţe prin credit ipotecar. În total, au fost „puse la bătaie” circa 200 de ansambluri rezidenţiale în Bucureşti şi în ţară. Preţurile au fost şi ele pentru toate buzunarele, pornind de la 21.500 de euro pentru o garsonieră în sectorul 4 sau 1,5 mil. euro pentru o vilă în centrul Bucureştiului.

    “Cei mai mulţi vizitatori vor să cumpere de urgenţă prin programul Prima Casă, cât încă mai este valabil. Totuşi, zilnic, au fost şi circa 20-30 de oameni care s-au orientat către segmentul de superlux, căutând locuinţe în zonele centrale, precum Calea Victoriei, Bulevardul Dacia sau zona Unirii. Comparativ cu ediţiile trecute, când oferta predominantă era în regiunea periurbană a Bucureştiului, de data aceasta sunt mai multe locuinţe în zone semi-centrale. Tendinţa generală a cumpărătorilor este să se orienteze mai mult spre calitate”, spune Loredana Albu, PR în cadrul evenimentului tIMOn.

    În prima oră de la deschiderea târgului, doar câteva persoane erau curioase să consulte ofertele de locuinţe, mai ales că vremea nu era foarte prietenoasă. Curând, însă, oamenii au început să se adune. Cel mai mare trafic este aşteptat însă în weekend.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Familia Rockefeller renunţă la industria petrolieră pe baza căreia şi-a clădit averea

    Descendenţii lui John D. Rockefeller şi-au vândut acţiunile deţinute la compania Exxon Mobil şi intenţionează să renunţe la toate celelalte investiţii din sectorul combustibililor fosili, cea mai recentă mişcare împotriva industriei pe baza căreia familia Rockefeller şi-a clădit averea, scrie Bloomberg.

    Citiţi ma multe pe www.zf.ro