Tag: Schimbari

  • SCHIMBĂRI la Microsoft: Compania îl va numi CEO pe şeful diviziei de business şi cloud. Bill Gates ar putea fi înlocuit

     Chiar dacă Gates se va retrage din poziţia de preşedinte, cofondatorul Microsoft s-ar putea implica mai mult în operaţiunile companiei, în special în zone care ţin de dezvoltarea de produse, potrivit surselor citate de Bloomberg.

    Directorul general al Microsoft, Steve Ballmer, a anunţat în luna august că se va retrage în termen de 12 luni.

    Nadella a devenit între timp unul dintre candidaţii cu cele mai mari şanse să preia funcţia de CEO, potrivit informaţiilor apărute în presă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernatorul Mugur Isărescu, despre pericolele din 2014 şi candidatura la Preşedinţie

     Pe lângă detalierea condiţiilor care au dus la deciziile mai agresive, din urmă cu o săptămână, de relaxare a politicii monetare, Mugur Isărescu a adus şi lămuriri în ceea ce priveşte discuţiile legate de posibila sa candidatură la Preşedinţie.

    Şeful băncii centrale s-a pronunţat asupra situaţiei din instituţiile de credit şi a explicat de ce Banca Naţională a României a permis să revină din nou în poziţia de debitor net al sistemului bancar.

    Interviul cuprinde şi opinia guvernatorului BNR privind reluarea creditării, evoluţia inflaţiei şi nivelul creşterii economice din acest an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MODIFICĂRI ale Codului Fiscal care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2014. Ce schimbări apar la TVA, accize, impozitul pe profit şi cel pe venit

     Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Vâlcea a publicat pe pagina de web a instituţiei seria de modificări şi completări aduse Codului Fiscal, pe care le-a prezentat în sinteză.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce se va întâmpla cu televiziunea în viitor

    Există şase tendinţe care vor influenţa viitorul televiziunii, după cum reiese din studiul EY Future of Television – Media & Entertainment realizat de compania de servicii profesionale Ernst&Young.

    Cele şase tendinţe identificate de studiu care vor determina viitorul televiziunii sunt:

    1. Structurile narative (storytelling-ul) vor evolua pentru a valorifica mai bine mediul reprezentat de platformele multiple. Ecranul utilizat cel mai des nu va mai fi cel definit de dimensiune, ci va fi acel ecran care va fi capabil să capteze atenţia. Ecranele multiple care funcţionează perfect împreună vor permite dezvoltarea de noi structuri narative care să ofere producătorilor de conţinut mai multe oportunităţi de a inova împreună cu audienţa. Metadatele care permit sincronizarea între ecrane vor deveni facilitatoare cheie.

    2. Ecranele omniprezente vor solicita o mobilitate mai mare a conţinutului. Pe măsură ce apar tot mai multe ecrane în tot mai multe locuri – de la spaţiile de acasă, până la vehicule sau spaţiile publice – vom asista la o creştere a cererii pentru conţinut care să poată urma telespectatorul oriunde merge acesta. Agenţiile de publicitate vor avea la dispoziţie mai multe ecrane şi un potenţial mai mare de a genera impresii în această nouă paradigmă, multi-ecran.

    3. Dinamica socială şi experienţele sociale colective vor determina o creştere a vizualizărilor asociate evenimentelor. Chiar dacă vizualizarea devine din ce în ce mai fragmentară, consumatorii vor dori, pe mai departe, să facă parte din experienţele sociale colective asociate anumitor evenimente, cum ar fi Cupa Mondială sau Premiile Oscar. În cazul în care creatorii de conţinut vor reuşi să construiască o experienţă socială puternică în jurul unui program, telespectatorii vor dori să fie incluşi în această experienţă şi se vor întoarce în faţa ecranului.

    4. Inovaţia în materie de descoperiri de noi programe şi de noi tipuri de telecomenzi va duce la definirea unor tehnici care să optimizeze căutarea de programe relevante. În pofida evoluţiei televizoarelor, experienţa consumatorului cu telecomanda şi căutarea pe canalele disponibile nu s-a schimbat prea mult în ultimele câteva decenii. Telespectatorii continuă să fie adesea frustraţi atunci când încearcă să găsească la TV ceva ce îi interesează. Cu ajutorul tabletelor şi a altor dispozitive, căutarea şi descoperirea de programe vor fi mult mai intuitive şi mai adaptate la preferinţele fiecărui individ. Furnizorii de conţinut vor fi nevoiţi, în cele din urmă, să-şi optimizeze conţinutul pentru căutare, la fel ca în cazul motoarelor de căutare, pentru a permite conţinutului relevant şi atrăgător să ajungă să fie văzut de telespectator.

    5. Vizionarea într-o singură sesiune a mai multor episoade dintr-un serial sau alt tip de conţinut va atrage după sine inovaţii în zona de măsurare şi personalizare. Odată cu creşterea numărului de platforme de conţinut video la cerere, a crescut şi accesul consumatorilor la conţinut, precum şi frecvenţa fenomenului de bingeing (vizionarea, timp de mai multe ore, de conţinut într-o singură sesiune). Companiile de media şi divertisment vor fi nevoite să dezvolte metode prin care să măsoare şi să înţeleagă mai bine acest tipar unic de vizionare, astfel încât modul în care împachetează conţinutul pe care-l propun să satisfacă mai bine nevoile telespectatorilor, să creeze fani dedicaţi pe toată durata de viaţă a produsului şi să creeze mai multe oportunităţi pentru publicitari.

    6. Cererile tot mai exigente de conţinut unic venind din partea noilor jucători intraţi în segment vor influenţa inovarea dincolo de sistemul studioului tradiţional. Deoarece realizarea de programe este acum asigurată de un număr mai mare de producători, va exista o mai mare libertate de creaţie şi se vor putea asuma mai multe riscuri. În mod similar, posibilitatea telespectatorilor de a vedea la cerere episoadele pilot şi de a le vota pe cele care le plac cel mai mult va atrage după sine o redistribuire a controlului asupra produsului între telespectatori şi cel care le produce, ceea ce va permite dezvoltarea de conţinut şi în afara formatului tradiţional din televiziunile standard. De asemenea, producătorii de conţinut vor putea aloca mai mult timp dezvoltării personajelor şi liniei narative, deoarece nevoia de a rezuma episoadele anterioare va fi eliminată, datorită posibilităţii audienţei de a le viziona şi re-viziona la cerere, oricând doresc.

    Companiile de media şi divertisment vor trebui să dezvolte o relaţie mult mai apropiată cu telespectatorii pentru a crea o interacţiune mai puternică atât prin experienţa de vizionare a conţinutului cât şi prin publicitate.

    ”Nu este vorba doar despre a facilita vizualizarea de conţinut pe mai multe tipuri de platforme”, spune Elena Badea, Director de Marketing, EY România. „Este vorba, mai degrabă, despre a crea experienţe printr-un conţinut puternic personalizat, deoarece relaţia dintre conţinut şi telespectator va fi din ce în ce mai complexă şi are potenţialul de a deveni tot mai profitabilă”.

    Se evidenţiază, de asemenea, necesitatea măsurării mai detaliate de către companiile de media şi divertisment a comportamentului de vizionare, pentru a putea crea experienţe mai interactive, mai multă mobilitate şi o mai bună adaptare a conţinutului la nevoile şi interesele specifice ale telespectatorilor.

    Rezultatele sondajului EY se bazează pe analiza a mii de ore de interviuri realizate cu executivi şi lideri din companii de media şi divertisment din întreaga lume.

     

  • Cum s-a dezgheţat piaţa de cercetare

    Tot el spune că după 2010 s-a produs însă un <dezgheţ> şi au reapărut cererile pentru studiile strategice, de mare anvergură. ”Marketerii ce stau în spatele marilor branduri şi-au dat seama că răspunsul corect la presiunea schimbărilor de pe piaţă este adaptabilitatea şi inovaţia”, declară Panicos Christopoulos.

    Astfel, printre studiile şi metodologiile ”vedeta” apar cele care reuşesc să iasă din abordările clasice, iar şeful 360insights enumeră:

    •           Studiile de ”co-creation”, în care consumatorii devin parte din procesul de inovaţie pe care îl iniţiază mărcile

    •           Studiile etnografice, când cercertătorul intră în universul consumatorului, pentru a înţelege experienţa subiectivă, personală a indivizilor cu categoriile de produse şi mărcile în viaţa de zi cu zi

    •           Studiile cu o abordare holistică a categoriei, privind consumatorul într-un context amplu (abordare multi-categorie, atingerea tuturor elementelor de marketing mix, înţelegerea omului din spatele consumatorului, etc)

    •           Studiile de ”shopper”, dublând atenţia acordată până acum doar consumatorului, şi către cumpărători.

    Firma de cercetare împlineşte anul acesta cinci ani, iar Panicos Christopoulos spune că ”prima cifră ce ne caracterizează este 3”. În 2008, împreună cu Mihaela Alexandru şi Ciprian Zamfirescu au ”schimbat macazul şi am început povestea 360insights, pe atunci o companie de proporţii mici, însă cu viziune la scară largă”. Acum, 360insights are 36 de angajaţi specializaţi, o reţea de peste 300 de colaboratori în întreaga ţară şi coordonarea a mai mult de 900 proiecte realizate din 2008 şi până acum.

    ”În evoluţia sa, 360insights s-a definit pe piaţă ca fiind o companie orientată către client, colaborând de-a lungul timpului cu companii din domenii şi industrii precum FMCG, telecom, auto, financiar, industria farmaceutică, media, resurse umane, marketing social, s.a”, spune Panicos Christopoulos.

    Clienţii 360insights sunt companii multinaţionale şi locale, ”iar proiectele pe care le derulăm împreună cu aceştia acoperă piaţa din România dar şi alte ţări din Europa Centrală şi de Est şi Orientul Apropiat”. Fondatorul 360insights spune însă că nu diversitatea şi extinderea regională a clienţilor îl bucură cel mai mult, ci loialitatea lor. ”Sunt clienţi cu care am pornit la drum în 2008 şi pentru care simţim că suntem mai mult decât o agenţie de cercetare de piaţă; am devenit un partener care le cunoaşte foarte bine consumatorii şi business-ul”.

    Panicos Christopoulos spune că oferta 360insights cuprinde setul complet de metodologii şi soluţii de cercetare, ”privind in urma la proiectele realizate credem că nu e niciun tip de studiu sau de target pe care sa nu le fi abordat, de la studii tactice de testare a mixului de marketing, studii strategice de poziţionare şi aranjare de portofoliu, până la cele de loialitate a consumatorilor”.

    Pe agenda de lucru a 360insights, completează Panicos Christopoulosse află o serie de proiecte între care realizarea unei comunităţi online cu tinerii ”millennials”, numită Trend.Set.Go; o serie de proiecte de identificare a oportunităţilor pe care le au mărcile în aria sustenabilităţii sociale; aplicaţii ale teoriei ‘behavioral economics’ în research şi marketing.

  • Nouă megatendinţe care ne vor marca viaţa în următoarele decenii

    Raportul “Future state 2030”, elaborat de KPMG în colaborare cu Mowat Centre the School of Public Policy and Governance din cadrul Universităţii din Toronto prezintă nouă megatendinţe cu care se confruntă guvernele din întreaga lume şi analizează politicile şi acţiunile strategice care ar trebui adoptate de către autorităţi încă din prezent pentru a asigura un viitor stabil.

    1. Situaţia demografică. Speranţa de viaţă mai mare şi natalitatea în scădere cresc proporţia de persoane vârstnice în întreaga lume, punând sub semnul întrebării solvabilitatea sistemelor de ajutor social, inclusiv a sistemelor de pensii şi serviciilor de asistenţă medicală. Unele regiuni se confruntă cu probleme serioase de integrare a populaţiei tinere în pieţe de muncă saturate.

    2. Rolul crescut al individului. Progresele înregistrate la nivel global în învăţământ, sănătate şi tehnologie au contribuit la creşterea rolului cetăţenilor mai mult ca niciodată, conducând la cereri crescute de transparenţă şi participare la procesul decizional al guvernelor şi autorităţilor publice. Aceste schimbări vor continua, anunţând o nouă eră în istoria omenirii în care, până în anul 2022, vor exista mai mulţi cetăţeni aparţinând clasei mijlocii decât celei sărace.

    3. Tehnologia generică. Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiile au transformat societatea în ultimii 30 de ani. Un nou val de realizări tehnologice creează acum noi oportunităţi, punând în acelaşi timp la încercare capacitatea guvernelor de a exploata beneficiile acestora şi a asigura o supraveghere prudentă.

    4. Interconectare economică. Economia globală interconectată va fi martoră a unei creşteri continue a comerţului internaţional şi fluxurilor de capital, dar în lipsa consolidării convenţiilor internaţionale, progresul şi beneficiile economice optime ar putea să nu se materializeze.

    5. Datoria publică. Este un factor care va limita semnificativ opţiunile politice şi fiscale până în şi chiar dincolo de anul 2030. Abilitatea guvernelor de a ţine datoriile sub control şi de a găsi noi soluţii de furnizare a serviciilor publice le va afecta capacitatea de a răspunde provocărilor majore de ordin social, economic şi de mediu.

    6. Mutaţii în puterea economică. Economiile emergente scot milioane de oameni din sărăcie, exercitând în acelaşi timp mai multă influenţă în economia globală. în condiţiile unei reaşezări a puterilor globale, atât instituţiile internaţionale, cât şi guvernele naţionale si corporatiile multinationale vor trebui să acorde o mai mare atenţie transparenţei şi deschiderii.
    7. Schimbările climatice. Creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră (GHG) cauzează schimbări climatice, conducând la o combinaţie complexă de schimbări imprevizibile ale mediului, punând în acelaşi timp la încercare rezistenţa sistemelor naturale şi a celor construite. Realizarea unei combinaţii corespunzătoare între politicile de adaptare şi politicile de atenuare a efectelor va fi o sarcina dificilă pentru majoritatea guvernelor.

    8. Presiunea asupra resurselor. Presiunea combinată exercitată de creşterea populaţiei, dezvoltarea economică şi schimbările climatice vor exercita o presiune crescută asupra principalelor resurse naturale (ca de exemplu, apa, alimente, teren arabil şi energie). în aceste condiţii, managementul sustenabil al resurselor va ocupa locul central pe agenda guvernelor.

    9. Urbanizarea. Aproape două treimi din populaţia lumii va locui în oraşe până în anul 2030. Urbanizarea creează suficiente oportunităţi de dezvoltare socială şi economică şi un mod de viaţă sustenabilă, dar exercită în acelaşi timp presiune asupra infrastructurii şi resurselor şi în special asupra energiei.

    “Guvernele s-au concentrat asupra obiectivelor pe termen scurt din cauza unei multitudini de factori, inclusiv datorită crizei financiare şi urmărilor acesteia, ceea ce este de înţeles”, spune Nick Chism, Global Head of Government & Infrastructure, KPMG International. “Acum am atins însă un moment critic în care guvernele trebuie să adopte o viziune pe termen mai lung asupra provocărilor sociale şi de mediu tot mai presante. În lipsa unor schimbări majore, impactul acestor nouă megatendinte va depăşi cu mult capacitatea guvernelor de a răspunde nevoilor şi cererilor părţilor interesate în următorii 10-20 de ani.”

    Şerban Toader, Senior Partner KPMG Romania, spune: “Acum este momentul să încurajăm oamenii de afaceri din România să fie întreprinzători. Guvernul şi antreprenorii trebuie să privească spre viitor, să inoveze şi să îşi urmărească obiectivele de creştere. Noi le oferim liderilor în afaceri încrederea necesară să meargă mai departe, într-un mediu economic încă dificil, iar acest studiu zugrăveşte imaginea clară a provocărilor viitoare. Guvernul şi antreprenorii din România pot alege să păstreze direcţia actuală şi să depună eforturi pentru serviciile de bază sau se pot adapta şi îşi pot ajusta operaţiunile pentru a se integra în noua realitate a pieţei, rezultată din cele nouă megatendinţe.”

  • Ce se întâmplă în corpul tău când renunţi la fumat – INFOGRAFIC

     Astfel, în primele 20 de minute în care un fumător nu aprinde o nouă ţigară, presiunea sângelui, temperatura corpului şi pulsul vor scădea la un nivel normal, potrivit infograficului realizat de huffingtonpost.co.uk, pe baza unor informaţii publicate pe stopsmoking.stanford.edu/facts.html.

    În timp de opt ore, respiraţia specifică datorată fumatului dispare, nivelul de monoxid de carbon – aceeaşi substanţă chimică produsă de automobile ca reziduu – din sânge scade, iar nivelul de oxigen creşte până la nivelul normal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce plătim mai puţin la factura de energie electrică

    PENTRU LUNA IUNIE, PROPRIETARUL UNUI APARTAMENT DIN BUCUREŞTI, cu un consum de circa 200 kWh, a plătit pentru energie o factură de circa 122 de lei, din care 22 de lei au reprezentat doar TVA-ul, 4 lei taxa TV şi alţi 2,5 lei taxa radio. Tot în această factură mai intrau 72 de lei pentru energia consumată, circa 5 lei pentru cogenerare şi 10 lei pentru certificatele verzi. Aceste certificate verzi, care cu tot cu TVA ajungeau la nivelul lunii iunie să reprezinte circa 10% din valoarea întregii facturi, reprezintă sprijinul pe care fiecare consumator din România îl dă pentru a-i susţine pe producătorii de energie verde. Paradoxal, până la data de 1 iunie, niciun consumator casnic nu beneficia în coşul de energie primit de vreun kilowatt de energie verde, deşi o sprijinea cu 10% din factură.

    Acest sprijin a fost principalul motor care a contribuit la boomul înregistrat de industria eolienelor sau solarelor, din 2009 încoace domeniul energiei verzi atrăgând ca un magnet investiţii de 4 miliarde de euro în cei mai duri ani de criză prin care a trecut România după căderea Lehman Brothers.

    La finalul lunii iulie, datele Transelectrica, operatorul sistemului naţional de transport, arată că în România se învârteau circa 2.200 MW în parcuri eoliene în contextul în care centrala de la Cernavodă, care funcţionează cu două reactoare nucleare, are o putere de 1.400 MW. Pe lângă „morile de vânt„ au mai apărut şi peste 400 MW în parcuri solare. Cum a funcţionat schema? Statul român s-a decis să-i recompenseze pe producătorii de energie verde printr-un sistem bazat pe certificate verzi şi cote obligatorii.

    Pe scurt, fiecare megawatt de energie injectat în sistem şi preluat cu prioritate era recompensat printr-un număr variabil de certificate verzi în funcţie de tehnologie. Mai departe, furnizorii de energie cumpărau aceste certificate astfel încât să îndeplinească nişte cote obligatorii privind ponderea pe care trebuia să o ocupe energia verde în coşul livrat clienţilor. Normal, pentru furnizori acest lucru reprezenta un cost suplimentar care mai departe a fost transmis în facturi.

    TOT ACEST SISTEM A FOST PUS LA PUNCT PENTRU CA ROMÂNIA SĂ-ŞI ÎNDEPLINEASCĂ OBLIGAŢIILE EUROPENE ÎN CEEA CE PRIVEŞTE PONDEREA ENERGIEI VERZI ÎN TOTALUL CONSUMULUI PÂNĂ ÎN 2020.Problema a fost că acest sprijin pentru energia verde s-a suprapus peste o perioadă în care scăderea cererii a cauzat probleme majore în mai multe sectoare de activitate care se vedeau deodată cu o factură mai mare la electricitate, deşi vânzările lor erau atacate de situaţia de pe plan internaţional. 

    În România, cei mai aprigi oponenţi ai energiei verzi au fost şi sunt Alro Slatina şi Arcelormittal Galaţi, de altfel cei mai mari consumatori de electricitate locali. Deşi ambele companii au avut şi încă au contracte directe de alimentare cu cei mai ieftini producători de energie din România, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, ele au ameninţat cu restrângerea sau chiar cu relocarea activităţii dacă nu se vor lua măsuri pentru limitarea sprijinului pus la dispoziţia investitorilor în regenerabile.
    Având mii de angajaţi, comparativ cu industria verde care a generat puţine efecte pe orizontală în România, pumnul în masă izbit cu greutate de industrie a câştigat în ochii guvernului bătălia cu ameninţările bazate pe regulile UE scoase la înaintare de „verzi„.
     

  • MODIFICĂRI ÎN LEGISLAŢIA RUTIERĂ – Stroe: Neplata amenzilor în 30 de zile ar putea duce la suspendarea permisului. Ce alte schimbări se vor face în lege

     Ministrul de Interne a precizat că instituţia pe care o conduce pregăteşte, pentru această toamnă, o serie de modificări ale legislaţiei privind regimul circulaţiei rutiere în România, acestea vizând câteva aspecte importante care privesc prevenirea abaterilor rutiere grave, cu accent pe reducerea numărului de morţi şi răniţi de pe şoselele României.

    “După cum am constatat cu toţii, accidentele rutiere au loc tot mai frecvent şi, din păcate, cu consecinţe dramatice. Ca ministru, sunt informat zilnic despre accidentele grave în care mor sau sunt răniţi oameni, însă, în spatele cifrelor statistice ale Poliţiei Rutiere, fiecare accident grav înseamnă o tragedie – tineri morţi sau care rămân cu sechele pe viaţă, familii distruse, părinţi îndureraţi.

    Anunţam, încă din primăvară, că faţă de ceea ce se întâmplă pe şosele, actualul regim sancţionator nu îşi atinge scopul de a preveni şi limita încălcarea legii. Prea mulţi conducători auto încalcă legea, considerând fie că amenzile sunt simbolice, fie că pot scăpa de ele fără să le plătească. Vom introduce în lege suspendarea dreptului de a conduce dacă cel care este amendat nu îşi plăteşte amenda într-un termen de o lună”, a declarat Radu Stroe, care a precizat că, dacă cineva primeşte o amendă şi nu a plătit-o în 30 de zile, i se va suspenda permisul până când va face dovada că a dat banii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Greaua moştenire a borcanului cu miere

    Dar a apărut oroarea cu copilul omorât de câini şi ideea mea nu a mai avut niciun rost. Nu te poţi bucura într-o lume bolnavă; poţi, cel mult, să te rogi să nu-ţi pierzi uzul raţiunii, logica, bunul simţ. Şi aş vrea să evidenţiez o latură grotescă a poveştii, cea cu pasatul răspunderii.

    Benjamin Disraeli este o figură ciudată atât în rândul scriitorilor, cât şi al politicienilor – astăzi o să ne ocupăm de politică. Îl socot pe Disraeli cel mai onest politician al tuturor timpurilor, aceasta pentru că în 1868, la auzul veştii că va conduce guvernul britanic, a exclamat, suficient de tare încât istoria să consemneze: „Ura! Ura! Am ajuns la borcanul cu miere!”. Nu am mai auzit sau văzut sau citit despre un politician care să rezume esenţa luptei politice aşa de franc şi nici nu cred că a mai existat vreunul.

    Totuşi, domnul Disraeli a fost un politician adevărat, pentru că peste ceva vreme, când a aflat că va fi înlocuit de eternul său rival Willian Gladstone, a scris ceva texte meditative pe marginea puterii, a responsabilităţii şi a datoriei sacre a politicianului faţă de Dumnezeu şi popor.  La fel de firesc, nu?

    Pasarea răspunderii de care pomeneam nu este o noutate, ci ţine de teme perene precum „greaua moştenire„. De ani de zile, întâmplă-se orice, în secunda trei apare câte un ins care îşi declină responsabilitatea, blindat cu acte normative, decizii, hotărâri sau pur şi simplu tupeu. Dar pasarea răspunderii a devenit acum un spectacol grotesc, pentru că se face mârlăneşte, fără măcar cuvenita eleganţă: disputele între Palatul Victoria şi Cotroceni, legate de privatizarea CFR Marfă, de Roşia Montană sau de gazele de şist, promptitudinea cu care foşti primari ai Capitalei au soluţii deşi nu au făcut mare lucru, graba cu care actualii pilaţi se spală pe mâni, toţi nevinovaţii anchetaţi şi care au răspuns la orice acuzaţie. Se iau sau au fost luate decizii care, în timp, s-ar putea dovedi nefaste pentru naţia aceasta amărâtă, care ne-ar putea costa mult mai mult decât nişte bani. Cine va răspunde atunci şi cu ce măsură? Ştiţi, dacă tot spargeţi şampanii când ajungeţi la borcanul cu miere, obişnuiţi-vă şi cu gustul ţărânii.

    „Anschluss – Alice in Wonderland” este o pictură semnată de Oscar Kokoschka, pictor şi scriitor austriac, reprezentant de seamă al curentului expresionist (şi cred că din punct de vedere economic trăim o perioadă expresionistă, în care emoţiile influenţează şi modifică realitatea). A trăit o poveste de amor cu Alma Mahler, văduva compozitorului Gustav Mahler, poveste intensă şi scurtă, întreruptă de înrolarea artistului în armata austriacă, în primul război mondial. Este rănit în Rusia şi se întoarce acasă, în 1918, cu minţile relativ rătăcite. În acest moment expresionismul din artă capătă viaţă: Kokoschka apelează la serviciile unei creatoare de păpuşi pentru a-i furniza o replică a Almei, cât mai exactă şi cu detalii cât se poate realiste. În şase luni Hermine Moos, maestra păpuşăreasă, îi furnizează rezultatul strădaniei sale, o replică a iubitei.

    Oscar Kokoschka va imortaliza păpuşa în tablouri şi va încerca să-şi regăsească pasiunea, dar Alma cea din cârpe şi lemn îl va dezamăgi pe artist; în scurt timp el realizează tristeţea demersului său şi renunţă la surogatul de femeie: la capătul unei beţii crunte, o duce în grădină, cu alai, şi îi sfărâmă de cap o sticlă de vin roşu.

    „Anschluss – Alice in Wonderland”are un mesaj politic evident, referindu-se la anexarea Austriei de către Germania lui Hitler. În timp ce Viena arde în flăcări, unii nu văd, nu aud sau nu vorbesc. În stânga Fecioara cu un Prunc echipat cu mască de gaze, iar în dreapta o Austrie dezgolită, care îndreaptă un deget către privitor: „…ştii, mâine ai putea fi în locul meu”.