BusinessMagazin

Tag: sanctiuni

  • Sancţiunile occidentale adoptate contra Rusiei începând din martie şi până în prezent

    SANCŢIUNI FINANCIARE ŞI RESTRICŢIONAREA ELIBERĂRII VIZELOR DE CĂLĂTORIE

    Câteva zeci de ruşi şi ucraineni proruşi sunt vizaţi de blocarea averilor şi interdicţia de a primi vize de călătorie pe teritoriul UE.

    Pe lista americană sunt înscrise peste 50 de nume, inclusiv ale unor oficiali ruşi de rang înalt ca al vicepremierului Dmitri Rogozin, preşedintei Consiliului Federaţiei (Camera superioară a Parlamentului) Valentina Matvienko sau directorului gigantului petrolier Rosneft Igor Secin.

    Pe lista UE se află numele a 110 de persoane, inclusiv ale principalilor lideri ai grupărilor separatiste din estul Ucrainei şi patru oligarhi ruşi. Este prima dată când Uniunea Europeană vizează oameni de afaceri apropiaţi puterii din Rusia.

    Canada a înscris pe lista sa numele a 43 de ruşi şi 40 de ucraineni. Japonia a interzis vizele pentru 23 de ruşi.

    SANCŢIUNI VIZAND ENTITĂŢI

    Statele Unite au introdus sancţiuni împotriva unor mari grupuri ruseşti ca gigantul rus în domeniul hidrocarburilor Rosneft, banca gigantului în domeniul gazelor naturale Gazprom – Gazprombank – şi banca publică rusească VEB, în conducerea căreia se află şi premierul Dmitri Medvedev.

    Oficialii americani au adăugat vineri pe lista lor neagră principala bancă a ţării Sberbank, conglomeratul industrial Rostec şi braţul petrolier al gigantului Gazprom (Gazprom Neft), lipsindu-le de finanţări americane cu scadenţa mai mare de 90 de zile.

    UE a decis la rândul ei să vizeze aproximativ 30 de entităţi din sectorul energetic, crucial pentru economia rusă, fiind vizate în special Rosneft, Transneft şi Gazprom Neft.

    De asemenea, accesul la capitalul european a fost blocat pentru trei gupuri din sectorul apărării: fabricantul de tancuri OPK Oboronprom, United Aircraft Corporation şi Uralvagonzavod.

    Sunt vizate, de asemenea, nouă întreprinderi care produc articole cu dublă întrebuinţare – civilă şi militară -, cu care europenii au interdicţia să facă comerţ.

    SANCŢIUNI DIPLOMATICE

    În semn de protest faţă de anexarea Crimeei de către Rusia, liderii occidentali au suspendat, în martie, participarea Rusiei la G8 şi au anulat summitul G8 care era prevăzut în iunie la Soci (Rusia).

    UE a suspendat, de asemenea, negocierile cu privire la o liberalizare a politicii vizelor.

    Japonia a suspendat negocierile în vederea unei relaxări a regimului acordării de vize şi a amânat negocierile cu privire la un nou acord economic de investiţii.

    SANCŢIUNI DE ORDIN ECONOMIC

    Statele Unite au decis să revizuiască anumite condiţii de autorizare a exprturilor în Rusia a anumitor echipamente de înaltă tehnologie care ar fi putut avea o întrebuinţare militară.

    La rândul lor, europenii au decis să blocheze accesul la pieţele sale financiare şi au introdus interdicţii privind vânzarea tehnologiilor sensibile din domeniul energiei.

    SANCŢIUNI MILITARE

    Washingtonul a decis pe 3 martie să-şi suspende cooperarea militară cu Rusia.

    La 1 aprilie, cele 28 de state membre NATO au optat să suspende “cooperarea civilă şi militară cu Rusia”, dar anumite programe, cu privire la Afganistan sau lupta împotriva traficului de droguri, nu sunt vizate.

    UE a decis să interzică vânzarea de armament Rusiei.

  • Reacţiile politicienilor ruşi la noile sancţiuni impuse de Occident

    “În general, Moscova a reacţionat calm la noile sancţiuni”, scrie agenţia, notând totuşi că, în opinia politicienilor ruşi, noile sancţiuni vor agrava situaţia din Ucraina.

    Astfel, presedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Dumei de Stat, Aleksei Puskov, a apreciat că prin aceste măsuri “Uniunea Europeană a făcut o alegere în favoarea unei tensionări a conflictului politic cu Rusia”.

    Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a apreciat la rândul său că decizia Uniunii Europene va submina procesul de pace lansat în Ucraina. El a menţionat că Rusia va reacţiona “calm, adecvat, bazându-se pe necesitatea de a apăra interesele proprii”.

    Liderul partidului Rusia Dreaptă, Serghei Mironov, a insistat că Moscova trebuie să consolideze sancţiunile impuse Occidentului, după ce anterior Rusia a impus un embargo anumitor importuri agricole din UE, Statele Unite, Australia, Canada şi Norvegia.

    “Ce vrea să obţină Uniunea Europeană? Să ne sperie? Să se răzbune pentru revenirea Crimeei la Rusia şi pentru ajutorul acordat estului Ucrainei? Sau se supune unui ordin al Statelor Unite?”, a comentat Mironov măsurile adoptate de Bruxelles.

    În opinia sa, aceste acţiuni, inclusiv introducerea a încă 24 de nume pe lista de sancţiuni, pot provoca doar “un zâmbet de compasiune”.

    “Însă este necesar să răspundem cu noi sancţiuni împotriva occidentalilor. Ei trebuie să înţeleagă că Rusia nu poate fi speriată. Au trecut acele vremuri când se putea acest lucru!”, a declarat liderul partidului Rusia Dreaptă.

    La rândul său, vicepreşedintele Dumei de Stat, Nikolai Levicev, vizat de sancţiuni, a afirmat că politicienii ruşi nu vor avea de suferit din cauza acestor sancţiuni, deoarece majoritatea nu călătoresc în Europa.

    “Aceste sancţiuni nu afectează politicienii, ci relaţiile dintre Rusia şi Uniunea Europeană”, a apreciat el, subliniind că Bruxelles-ul “îşi pierde subiectivitatea politică şi devine o marionetă a Washingtonului”.

    “Îmi este ruşine pentru Europa”, a adăugat Levicev.

    În opinia oficialului rus, “în perioada următoare am putea vorbi de o sclavie a elitei politice europene, controlată de prietenii ei americani”.

    De asemenea, preşedintele Comitetului pentru politică economică din cadrul Dumei de Stat, Igor Rudenski, a apreciat că din cauza acestor sancţiuni suferă, în primul rând, Europa, care ar putea fi afectată de şomaj, agravarea relaţiilor economice internaţionale şi tensionarea climatului de afaceri.

    “Vedem că Rusia reacţionează la aceste sancţiuni cu demnitate şi este pregătită să soluţioneze problemele apărute”, a afirmat Rudenski.

    “Din păcate, politicienii europeni nu au învăţat lecţia privind consecinţele sancţiunilor inpuse de ei înşişi, ei nu observă cum suferă şi dau faliment fermierii şi oamenii lor de afaceri”, a adăugat oficialul rus.

    La rândul său, liderul Partidului Liberal-Democrat (LDPR), Vladimir Jirinovski, vizat de sancţiuni, şi-a exprimat “mulţumirea”.

    “Mulţumesc, Bruxelles! Numele meu figurează pe lista celor vizaţi de sancţiuni. Mă simt de parcă am primit Ordinul «Pentru apărarea ruşilor!»”, a afirmat Jirinovski, într-un mesaj postat pe contul său de Twitter.

    Un alt deputat al LDPR, Leonid Kalaşnikov, a apreciat că “prin astfel de sancţiuni, Uniunea Europeană încearcă să ne reducă la tăcere”.

    “Ei (occidentalii) înşişi ne spuneau: lăsaţi în pace Pussy Riot şi alţi disidenţi, iar acum încearcă să-i reducă la tăcere pe politicienii ruşi”, a declarat Kalaşnikov.

    Uniunea Europeană a decis, joi, aplicarea sancţiunilor economice consolidate împotriva Rusiei, după un acord în acest sens al şefilor de stat şi de guvern din UE, la 30 august, în urma informaţiilor cu privire la intrarea trupelor ruse în Ucraina şi participarea directă la confruntări. Noile sancţiuni europene impuse Moscovei au intrat în vigoare vineri dimineaţa.

    Pe lista de 24 de ruşi şi ucraineni vizaţi de blocarea activelor şi interdicţia de a călători în UE figurează Serghei Şemezov, un apropiat al lui Vladimir Putin, vicepreşedintele Consiliului Federaţiei ruse Iuri Vorobiov şi o serie de vicepreşedinţi ai Dumei de Stat (Camera inferioară a Parlamentului rus), şi anume Vladimir Vasiliev, Ivan Melnikov, Nikolai Levişev şi Igor Lebedev. Pe lista celor 24 de personalităţi vizate de măsurile restrictive ale UE se află, de asemenea, Aleksei Naumets, general rus având legătură cu prezenţa militarilor ruşi în Ucraina, precum şi mai mulţi lideri separatişti ucraineni, printre care Aleksandr Zaharcenko, “premierul” Republicii Doneţk, şi Ghennadi Tsipkalov, “premierul Republicii Lugansk”.

    Statele Unite urmează să adopte de asemenea măsuri împotriva Rusiei, preşedintele Barack Obama anunţând joi seara noi sancţiuni în sectoarele finanţelor, energiei şi apărării, ca răspuns la “actele ilegale” ale Moscovei în Ucraina.

  • Ponta: România este afectată de sancţiunile impuse Rusiei, dar e un preţ care merită plătit

    “România este afectată, asemenea întregii Europe, dar cred că trebuie să ne demonstrăm angajamentul şi să ne asumăm responsabilitatea de a arăta că nimeni nu poate schimba legea internaţională, nimeni nu poate abuza de altă naţiune europeană. Aşadar, este un preţ care merită plătit de către comunitatea europeană”, a declarat, vineri, prim-ministrul Victor Ponta, întrebat de presa străină cum e România afectată de sancţiunile impuse Rusiei.

    Noile sancţiuni europene impuse Moscovei cu scopul de a limita finanţarea economiei ruse au intrat în vigoare vineri dimineaţa, odată cu publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (UE), relatează AFP.

    Ele prevăd, de asemenea, măsuri specifice împotriva unor ruşi şi ucraineni acuzaţi că sunt implicaţi în conflictul din Ucraina.

  • Noile sancţiuni împotriva Rusiei vor fi aplicate mâine. REACŢIA Kremlinului: Am pregătit noi măsuri de retorsiune

    Rusia a pregătit noi măsuri de retorsiune faţă de sancţiunile adoptate de UE

    “Ministerul Economiei a pregătit deja, din câte ştiu, lista produselor” care vor fi vizate de noile măsuri, pe lângă produsele alimentare aflate deja sub embargo, a declarat acest consilier, Andrei Belousov, pentru agenţia de presă RIA Novosti.

    “Dar sper că bunul simţ va prevala şi nu vom fi constrânşi să adoptăm aceste măsuri”, a adăugat el.

    Surse europene au declarat antreior că statele membre ale Uniunii Europene au ajuns joi la un acord pentru ca noile sancţiuni economice împotriva Rusiei să intre în vigoare de vineri.

    Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, urmează să explice în cursul zilei această decizie, adoptată pentru a menţine presiunea asupra Moscovei, în pofida unei detensionări a situaţiei în Ucraina, a adăugat una dintre sursele citate.

    Comisia Europeană anunţa marţi că UE trebuie să decidă dacă va aplica sau va suspenda noile sancţiuni economice adoptate împotriva Rusiei.

    În acelaşi timp însă era invocată posibilitatea ca statele membre, dintre care multe se tem de o repercusiune a sancţiunilor asupra economiilor lor sau le consideră inoportune după acordul de încetare a focului, să îşi acorde mai mult timp.

    Pachetul de noi sancţiuni asupra căruia s-a convenit luni prevede în special restrângerea accesului la pieţele de capital pentru marile companii petroliere şi de apărare ruseşti.

    Autorităţile ucrainene şi separatiştii au semnat vineri la Minsk un acord care prevede în primul rând o încetare a focului, respectat în general, în pofida acuzaţiilor reciproce de încălcare.

    Kievul şi separatiştii se acuză reciproc de încălcarea armistiţiului în estul Ucrainei. Autorităţile ucrainene au anunţat marţi că patru militari ucraineni au fost ucişi în estul Ucrainei de la intrarea în vigoare a încetării focului.

     

     

  • Ajutoare pentru fermierii afectaţi de embargoul rusesc

    Aceste fonduri ar însemna un plan total de acţiune în valoare de 120 mil. euro, întrucât organizaţiile naţionale de fermieri trebuie să contribuie cu cofinanţare. Potrivit comisarului european pentru agricultură, Dacian Cioloş, Rusia este destinaţia a 10% din exporturile agroalimentare europene, în valoare de 5 mld. euro anual.

    Noile fonduri se adaugă ajutoarelor de urgenţă acordate în august – 33 mil. euro pentru producătorii de piersici şi nectarine din Franţa, Grecia, Italia sau Spania şi 125 mil. euro pentu producătorii de fructe şi legume din Belgia, Olanda, Polonia şi alte ţări. New York Times citează oficiali CE care afirmă că embargoul rusesc i-a afectat până acum cel mai mult pe producătorii polonezi de mere şi pe furnizorii finlandezi de lactate.

  • Noile sancţiuni prevăzute contra Rusiei ar putea fi anulate în cazul unui armistiţiu

    “Cel mai rezonabil este să mergem înainte cu planul nostru de a impune noi sancţiuni. Dacă ulterior va exista un armistiţiu, dacă este semnat şi va intra în vigoare, vom putea atunci să luăm în considerare anularea sancţiunilor”, a declarat Philip Hammond pentru BBC.

    “Există mult scepticism în ceea ce priveşte materializarea, implementarea armistiţiului. Noi putem oricând să anulăm sancţiunile, la o dată ulterioară. Pentru moment, nu vrem să fim distraşi de la hotărârea noastră de a impune noi sancţiuni pentru a răspunde la incursiunea de anvergură a forţelor ruse în Ucraina”, a adăugat el.

    Ministrul s-a exprimat în condiţiile în care Statele Unite pregătesc, în strânsă coordonare cu Uniunea Europeană, noi sancţiuni economice împotriva Rusiei, pentru a accentua presiunea asupra Moscovei.

    În paralel, noi negocieri au loc vineri la Minsk în vederea unui armistiţiu în estul Ucrainei, teatrul confruntărilor violente între forţele ucrainene şi rebelii separatişti susţinuţi de Rusia.

    Anunţul de miercuri privind un armistiţiu a fost întâmpinat cu prudenţă de aliaţi, obişnuiţi cu acţiunile contradictorii ale Moscovei privind criza ucraineană.

     

  • Cum a ajuns oficial Ucraina în pragul destrămării teritoriale

    Dacă înainte şi imediat după alegerile prezidenţiale din mai din Ucraina, efortul diplomaţiei ruse urmărea să-i convingă pe liderii noii puteri de la Kiev că soluţia cea mai bună este federalizarea ţării, iar în presa rusească separatiştii rusofoni din est erau denumiţi “federalişti”, situaţia s-a schimbat pe măsură ce noul regim de la Kiev a refuzat negocierile cu separatiştii şi a continuat acţiunile militare în Doneţk şi Luhansk, iar de partea cealaltă, separatiştii n-au renunţat la ideea de a-şi impune prin forţă controlul total asupra regiunilor respective. În presa rusească, separatiştii au început să fie numiţi “forţe de autoapărare”, iar liderii lor au ieşit cu interviuri unde au afirmat că nu doresc autonomie, ci separare teritorială, cu crearea unui stat nou – faimoasa “Novorossia” la care în ultimele zile s-a referit pasager şi liderul de la Kremlin.

    În ultima săptămână, diplomaţia nemţească a părut că începe să producă surprize. Cancelarul german Angela Merkel a vizitat Kievul şi i-a spus preşedintelui Petro Poroşenko că Ucraina este liberă să se integreze în Uniunea Eurasiatică, a subliniat că Germania vrea să aibă relaţii bune cu Rusia şi a vorbit despre premisele unei detensionări a conflictului ruso-ucrainean, bazată inclusiv pe acceptul Kievului de a lua anumite măsuri de “descentralizare” a puterii în beneficiul etnicilor ruşi. Evenimentul urma semnării de către firma germană RWE a contractului de vânzare a unei subsidiare de petrol şi gaze, Dea, către compania rusească LetterOne, într-o tranzacţie în valoare de 5,1 mld. euro.

    A venit apoi reuniunea Belarus-Kazahstan-Rusia-Ucraina de la Minsk, la care au participat oficiali de la Bruxelles în frunte cu şefa diplomaţiei UE, Catherine Ashton. Poroşenko s-a întâlnit în premieră cu liderul rus Vladimir Putin, după care a promis o “foaie de parcurs” către o încetare bilaterală a focului de către Kiev şi separatişti. La rândul lui, Putin a afişat o atitudine conciliantă şi a declarat că au fost încheiate “unele acorduri” cu liderul ucrainean. Ulterior, preşedintele Poroşenko a anunţat şi că negocierile UE-Rusia-Ucraina pe tema plăţii gazelor ruseşti de către Kiev ar urma să se reia, după ce au eşuat în iunie, şi că a convenit cu Angela Merkel să-şi coordoneze demersurile la Consiliul European din 30 august.

    După numai o zi însă, situaţia s-a deteriorat radical, odată cu extinderea bruscă a luptelor pe un nou front la sud de Doneţk. Un lider al separatiştilor a recunoscut, în premieră, la o televiziune rusă de stat că între 3.000 şi 4.000 de voluntari din Rusia, mulţi dintre ei rezervişti sau militari activi aflaţi în concediu, luptă deja de mult de partea lor, în virtutea frăţiei slave exprimate ca în anii ’90 în conflictul din fosta Iugoslavie. Acelaşi lider a afirmat, iarăşi în premieră, că scopul separatiştilor nu este federalizarea, ci desprinderea de Ucraina a teritoriilor cu populaţie rusofonă semnificativă.

    Ambasadorul SUA la Kiev a acuzat imediat Rusia că a trimis în Ucraina trupe militare regulate şi sisteme antiaeriene noi ca să combată armata guvernamentală, Departamentul de Stat al SUA a vorbit despre o “contraofensivă condusă de Rusia”, preşedintele Poroşenko despre o “invazie”, iar premierul ucrainean în exerciţiu Arseni Iaţeniuk a cerut convocarea Consiliului de Securitate al ONU, a cerut ajutorul militar al UE, a cerut îngheţarea tuturor activelor ruseşti de către SUA, UE şi G7 şi a dat ca sigură intenţia Moscovei de a întrerupe la iarnă livrările de gaze către Europa.

    Toate acestea au loc cu câteva zile înainte de reuniunea NATO din Ţara Galilor din 4 septembrie, de la care Polonia, ţările baltice şi România aşteaptă unda verde pentru instituirea unei prezenţe militare permanente a organizaţiei pe teritoriile lor, spre a contracara ameninţarea rusească. Marea Britanie susţine ideea, pe care Germania, Franţa, Italia şi Spania au dezavuat-o.

    Deocamdată, Europa a amânat o reacţie la problema ucraineană: la Consiliul European de sâmbătă de la Bruxelles, liderii UE au dat un termen de o săptămână Rusiei să înceteze acţiunile în Ucraina, în caz contrar urmând să adopte noi sancţiuni pe linia celor adoptate până acum (vizând sectorul energetic, bancar şi de apărare). Soluţia înarmării Ucrainei de către statele UE, susţinută de preşedintele Traian Băsescu sau de preşedinta lituaniană Dalia Grybauskaite, a fost însă respinsă de cancelarul Angela Merkel, care a explicat că furnizarea de armament european către Kiev ar crea impresia falsă că există o soluţie militară la conflictul din estul Ucrainei.

     

  • Peste 52.000 de amenzi, aplicate într-o săptămână în controalele poliţiştilor la frontiere

    În perioada 22 – 28 august, Poliţia Română, pe lângă activităţile curente, a organizat 3.463 de acţiuni suplimentare pentru asigurarea ordinii şi liniştii publice, precum şi pentru o deplasare în condiţii de siguranţă înspre frontierele României.

    Poliţiştii au efectuat 139 de percheziţii, au instituit 2.653 de filtre rutiere şi au identificat 28 de autoturisme care figurau ca fiind sustrase. Au fost confiscate 80 de arme, dintre care 18 letale şi 62 neletale şi 1.228 de bucăţi de muniţie.

    Pe parcursul celor şapte zile, poliţiştii au constatat 1.579 de infracţiuni, dintre care 970 în flagrant. Dintre acestea, 654 de infracţiuni au fost la regimul circulaţiei rutiere şi 92 la regimul armelor şi muniţiilor.

    Pentru infracţiunile comise, 101 persoane au fost reţinute, iar faţă de 51 persoane a fost dispusă măsura arestării preventive.

    În această perioadă, au fost depistate 82 persoane urmărite, dintre care opt aveau emise pe numele lor mandat de arestare preventivă, 32 aveau mandat de executare a pedepsei închisorii, iar 14 aveau pe numele lor mandate europene de arestare.

    De asemenea, poliţiştii au aplicat 52.712 sancţiuni contravenţionale, în valoare totală 11.021.413 lei, dintre care 42.785 au fost aplicate pentru abateri prevăzute de OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Dintre acestea, 207 au fost pentru consum de alcool şi 15.714, pentru încălcarea vitezei regulamentare.

    Ca măsură complementară, poliţiştii au reţinut 2.150 de permise de conducere şi 999 de certificate de înmatriculare.

    În luna august, din dispoziţia chestorului general de poliţie Petre Tobă, Poliţia Română organizează acţiunea “Blocada” la frontierele de vest şi sud ale României, cu participarea poliţiştilor din cadrul inspectoratelor de poliţie ale judeţelor de la graniţă, ale judeţelor limitrofe acestora, precum şi de la secţiile regionale de poliţie transporturi. De asemenea, din dispoziţia şefului Poliţiei Române, acţiunile pentru prevenirea faptelor antisociale au fost intensificate în toată ţara.

    În perioada 28 – 31 august, 9.250 de poliţişti acţionează la nivel naţional. O atenţie deosebită este acordată magistralelor CFR care fac legătura cu intrările-ieşirile din ţară, precum şi aeroporturilor internaţionale.

  • Inspectorii care nu sancţionează folosirea frauduloasă a termenilor “eco” şi “bio” vor fi amendaţi

    Organismele de inspecţie şi certificare vor fi sancţionate pentru netransmiterea la timp către autoritatea competentă (MADR) a informaţiilor privind neregulile care afectează statutul ecologic al produselor, nesolicitarea opririi temporare de la comercializare a produselor care încalcă în mod grav regulile specifice sectorului agricultură ecologică, nedeţinerea de către organismul de inspecţie şi certificare a documentelor care fac parte din dosarul de control şi neefectuarea corectă a controalelor pe teren.

    Ministerul Agriculturii a constatat pe piaţă folosirea frauduloasă a termenilor de “ecologic”, “biologic”, “organic” sau a abrevierilor acestora, precum “bio” sau “eco”, ca mărci comerciale sau practici de utilizare, inclusiv pe eticheta produsului, materialele publicitare şi documentele comerciale, care pot induce în eroare consumatorul, nefiind obţinute în conformitate cu regulile de producţie ecologică.

    În urma verificărilor, au fost constatate cazuri frecvente de nerespectare de către organismele de inspecţie şi certificare pentru domeniul agriculurii ecologice. S-a constatat că pe lângă sancţionarea operatorilor care nu respectă regulile specifice sistemului de agricultură ecologică trebuie aplicate sancţiuni şi organismelor de inspecţie şi certificare care nu respectă legea.

    Astfel, Guvernul a aprobat joi ordonanţa de modificare şi completare a OUG 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, prin care se creează cadrul instituţional pentru stabilirea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor organismelor de inspecţie şi certificare.

    “Ţinând cont de faptul că în producţia ecologică, dar mai ales pe piaţa produselor agroalimentare au fost constatate încălcări ale prevederilor legale pentru care nu există măsuri coercitive reglementate la nivel naţional, se impune ca pe lângă sancţiunile contravenţionale, deja aplicabile, împotriva operatorilor economici care încalcă în mod grav, regulile specifice producţiei ecologice, să se stabilească şi un sistem de sancţiuni contravenţionale împotriva organismelor de inspecţie şi certificare certificare din domeniul agriculturii ecologice, care nu respectă obligaţiile prevăzute de legislaţia specifică”, se arată în nota de fundamentare a actului normativ.

  • Ministrul rus al Economiei cere creşterea deficitului pentru a evita riscul intrării în recesiune

    Nivelul cheltuielilor guvernamentale depinde în mod direct de preţul petrolului pe termen lung, iar împrumuturile sunt limitate la 1% din Produsul Intern Brut, potrivit legii fiscale din Rusia.

    “Este evident acum că acest mecanism nu mai satisface pe deplin nevoile economiei noastre”, a explicat Uliukaiev pentru cotidianul rus Vedomosti.

    Astfel, Uliukaiev susţine că este necesar ca legea fiscală să devină mai permisivă, pentru a sprijini creşterea economiei ruse. Acesta a afirmat că, dacă deficitul bugetar ar urca la 2% din PIB, banca centrală ar putea să-l finanţeze prin creşterea volumului de operaţiuni pe piaţă, cum ar fi cumpărarea de obligaţiuni de stat de la bănci.

    “Noi înşine am respins anumite posibilităţi pentru stimularea economiei cu ajutorul politicii fiscale, într-un moment în care ne apropiem de recesiune. Este necesar să implementăm măsuri menite să atenueze consecinţele negative ale accentuării tensiunilor geopolitice”, a explicat Uliukaiev.

    Propunerea lui Uliukaiev va fi, cel mai probabil, contracarată de către ministrul de Finanţe Anton Siluanov, care consideră că limitele impuse pentru cheltuielile bugetare şi împrumuturi trebuie menţinute, date fiind posibilităţile reduse de finanţare a bugetului şi riscurile scăderii preţurilor la petrol.

    Analiştii afirmă că încetinirea creşterii economice a Rusiei din iunie şi iulie, precum şi reducerea investiţiilor sunt cauzate de criza din Ucraina şi de impactul pe care sancţiunile impuse de ţările din UE şi Statele Unite îl are asupra economiei ruse.