BusinessMagazin

Tag: realizare

  • Şefi nemiloşi cu angajaţii români. “Lucrezi şi din vacanţă sau zbori!”

    Alţi 37% susţin că lucrează ocazional din concediu, doar atunci când este neapărat nevoie, în timp ce restul de 27% dintre respondenţi spun că delimitează foarte bine perioadele de lucru cu cele de vacanţă şi nu muncesc niciodată atunci când sunt în concediu. Antreprenorii sunt cel mai adesea nevoiţi să lucreze în vacanţă, 88% dintre aceştia dedicând timp business-ului şi în perioadele de odihnă.

    În acelaşi timp, 80% dintre respondenţi recunosc că citesc mailurile de serviciu pe perioada concediului, 66% verificând mesajele cel puţin o dată pe zi, astfel încât să rămână informaţi şi să poată relua mai uşor activitatea la întoarcerea din concediu.

    În ceea ce priveşte timpul dedicat job-ului în vacanţă, 31% dintre angajaţii care lucrează în concediu spun că alocă mai mult de două ore pe zi în acest sens. Antreprenorii au cea mai mare pondere în rândul celor care lucrează peste două ore zilnic în vacanţă, reprezentând 26%. În acelaşi timp, 18% muncesc aproximativ o oră pe zi atunci când sunt plecaţi, iar 23% spun că rezolvă treburile de serviciu în mai puţin de o oră, conform sondajului eJobs.

    Telefonul este de departe cel mai folosit dispozitiv pentru lucrul în concediu, fiind prima opţiune pentru 68% dintre cei care spun că muncesc în vacanţă, în timp ce laptopul este utilizat de doar 9%, iar aproape un sfert spun că folosesc în egală măsură cele două dispozitive, mai arată sondajul eJobs.
     

  • Antreprenoarea care a construit o aplicaţie fără să ştie programare, iar acum este milionară în dolari

    ”Pentru mâncare, muzică, fashion, filme era suficient să butonez o aplicaţie şi să găsesc o recomandare potrivită. Dar lumea artei nu avea aşa ceva”. Reed a umplut astfel golul sesizat şi a lansat Kollecto.

    Reed a lucrat anterior în marketing, la Microsoft şi Foursquare. Nu ştia să scrie nici măcar o linie de cod, dar a folosit un tipar al unei tehnologii existente pentru a crea un mod mai facil de a cumpăra obiecte de artă. Aceasta îi trece pe utilizatori printr-un sondaj şi oferă obiecte de artă alese în baza gusturilor lor.

    Succesul Kollecto a adus-o pe Reed în lumina reflectoarelor.Ea i-a învăţat pe alţi antreprenori cum să construiască aplicaţii fără să cunoască programare în discuţii TEDx, dar şi printr-o platformă de consultanţă care i-a adus venituri de peste 1 milion de dolari. ”Când oamenii îmi cer sfatul le spun: începeţi. Există posibilitatea să faceţi ceva greşit, dar nu veţi şti acest lucru până când nu veţi testa acele presupuneri cu acţiuni.”

  • Afişe pentru modă

    Se ştie doar că artişti ca Henri de Toulouse-Lautrec ori Pablo Picasso, dar nu numai, au pictat şi ei afişe, devenite între timp piese râvnite de colecţionari. Diverse branduri din industria modei, printre care Loewe sau Raf Simons, au ajuns să trimită afişe pe post de invitaţii la prezentările lor, apelând pentru realizarea acestora la firme de design sau artişti.

    Altele folosesc afişele ca decor menit să dea o notă de distincţie prezentărilor lor, aşa cum a procedat Prada, care a tapetat pereţii sălii unde a prezentat colecţia toamnă-iarnă 2017 cu afişe cu imagini de femei.

  • Ţara care vrea să scape de TOATE maşinile diesel. Ce sume vor primi şoferii care sunt dispuşi să-şi vândă vehiculele

    Prim-ministrul britanic urmează să anunţe, pe 24 aprilie, o serie de subvenţii acordate celor care sunt de acord să renunţe la maşinile diesel. Aceştia ar urma să primească între 1.000 şi 2.000 de lire sterline, scriu cei de la Financial Times.
     
    În februarie, Comisia Europeană a trimis guvernului britanic o ultimă avertizare cu privire la lipsa de reacţie faţă de depăşirea limitei de poluare în Londra şi alte 15 oraşe. Marea Britanie a fost una dintre cele 5 ţări ce au primit, în 2013, o astfel de avertizare; celelalte au fost Germania, Franţa, Italia şi Spania.
     
    Ca urmare, guvernul a anunţat acordarea de subvenţii în valoare totală de 290 milioane de lire sterline pentru cei care vor să achiziţioneze maşini electrice sau hibrid.
     
    O altă măsură a fost deja propusă de Sadiq Khan, primarul Londrei, care a cerut impunerea unei taxe de 10 lire pentru orice maşină cu standarde euro mai vechi de 5 ani care tranzitează centrul oraşului.
     
    Germania ar putea chiar interzice, începând din anul 2030, vehiculele cu motoare diesel şi benzină, iniţiativa fiind susţinută de reprezentanţii landurilor şi recomandată inclusiv Uniunii Europene, în contextul ratificării Acordului de la Paris privind limitarea poluării, relatează revista Der Spiegel.
     
    O rezoluţie adoptată de Bundesrat (Camera superioară a Parlamentului german) exprimă susţinere pentru interzicerea, începând din anul 2030, a vehiculelor cu propulsie diesel şi benzină în toate landurile din Germania. Rezoluţia este rezultatul unei înţelegeri a reprezentanţilor landurilor conduse de formaţiunile Partidul Social-Democrat (SPD, centru-stânga) şi Uniunea Creştin-Democrată/Uniunea Creştin-Socială (CDU/CSU, centru-dreapta). CDU şi SPD formează alianţa politică aflată la guvernare şi la nivel central în Germania.

     

  • Cea mai importantă realizare a Gabrielei Firea ca primar

    Gabriela Firea a precizat că administraţia Capitalei a avut, în primul an de mandat, două direcţii principale de acţiune, respectiv deblocarea proiectelor importante pentru Bucureşti şi reformarea structurii administrative a Primăriei.

    Astfel, au fost puse bazele Holdingului Municipal „Bucuresti – capitală europeană”, alcătuit din 21 de societăţi comerciale pe acţiuni, deţinute integral de municipalitate, care vor presta servicii de calitate mai bună, la preţuri mai mici.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Cea mai importantă realizare a Gabrielei Firea ca primar

    Gabriela Firea a precizat că administraţia Capitalei a avut, în primul an de mandat, două direcţii principale de acţiune, respectiv deblocarea proiectelor importante pentru Bucureşti şi reformarea structurii administrative a Primăriei.

    Astfel, au fost puse bazele Holdingului Municipal „Bucuresti – capitală europeană”, alcătuit din 21 de societăţi comerciale pe acţiuni, deţinute integral de municipalitate, care vor presta servicii de calitate mai bună, la preţuri mai mici.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Acesta este CEL MAI SCUMP apartament din România! Ce dotări are

    Astfel, dacă în Capitală cel mai scump apartament disponibil spre vânzare se apropie de suma de patru milioane de euro, în celelalte centre regionale cele mai ridicate pretenţii ale proprietarilor se situează sub un milion de euro – şi, adesea, chiar sub pragul de 500.000 de euro. Majoritatea proprietăţilor incluse în clasament sunt penthouse-uri în ansambluri de lux, ridicate în ultimii ani, însă în ofertă se regăsesc şi exemple de apartamente în clădiri istorice.

    În Capitală, cel mai scump apartament listat pe Imobiliare.ro – care este şi cel mai scump din România – are un preţ cerut de 3,8 milioane de euro. Este vorba despre un penthouse din zona Primăverii, structurat pe două nivele şi compartimentat în şapte camere (plus dependinţe). Locuinţa are o suprafaţă utilă de 450 de metri pătraţi, dar ajunge la 650 de metri pătraţi construiţi (incluzând terasele). Imobilul dispune de trei locuri de parcare în subteran şi o boxă de depozitare.

    Pe locul al doilea în clasament se situează un alt penthouse, amplasat de data aceasta în zona Şoseaua Nordului – Herăstrău, ce poate fi achiziţionat la un preţ de 3,15 milioane de euro. Locuinţa are cinci camere, o suprafaţă utilă de 410 metri pătraţi şi este amplasată la ultimul etaj (din şase) al unui bloc finalizat în anul 2008. Proprietatea are vedere asupra parcului Herăstrău, este dotată cu home-cinema, bar, jacuzzi, terasă interioară (amplasată în mijlocul apartamentului) etc.

    Tot în zona de nord  Capitalei, în apropiere de parcul Herăstrău, un penthouse nou-construit, parte dintr-un bloc finalizat în anul 2015, are un preţ 2,49 milioane de euro (+TVA). Locuinţa este structurată pe două etaje, are cinci camere (plus dependinţe) şi dispune de o suprafaţă utilă de aproximativ 340 de metri pătraţi (la care se adaugă două terase de 90 de metri pătraţi la ultimul etaj). Proprietatea dispune şi de două locuri de parcare în subteran.

    În oraşul de la poalele Tâmpei, cel mai scump apartament scos la vânzare pe Imobiliare.ro are un preţ cerut de 650.000 de euro. Este vorba despre un penthouse din zona Drumul Poienii, finalizat în anul 2008. Compartimentat în patru camere (plus dependinţe), acesta are o suprafaţă utilă de 180 de metri pătraţi şi oferă vedere asupra centrului oraşului.

    Tot în centrul (istoric al) Braşovului, un penthouse tip triplex, finalizat în anul 2010, are o valoare de listare de 600.000 de euro. Locuinţa face parte dintr-un imobil tip vilă, are şase camere şi o suprafaţă utilă de 290 de metri pătraţi. Proprietatea se vinde complet mobilată şi utilată şi dispune de parcare subterană încălzită, precum şi de spaţiu de depozitare.

    În zona Drumul Poienii, un penthouse cu şase camere, în suprafaţă de 175 de metri pătraţi utili, poate fi achiziţionat cu 505.000 euro (+TVA). Locuinţa are şase camere, terasă de 133 de metri pătraţi şi se vinde mobilată şi utilată. Viitorii locatari vor beneficia, în acelaşi preţ, şi de loc de parcare în subteran şi de boxă de depozitare.

    În oraşul de pe Someş, cel mai scump apartament disponibil momentan spre vânzare are un preţ cerut de 430.000 de euro. Locuinţa are trei camere (plus dependinţe) şi este amplasată la etajul întâi al unei clădiri istorice (construcţie 1941) din zona centrală a oraşului. Imobilul este renovat şi dispune de o suprafaţă utilă de 160 de metri pătraţi.
     

  • Cel mai scump apartament din Bucureşti este 3,8 milioane de euro. Cât credeţi că este cea mai scumpă locuinţă din Braşov, Iaşi sau Cluj

    Astfel, dacă în Capitală cel mai scump apartament disponibil spre vânzare se apropie de suma de patru milioane de euro, în celelalte centre regionale cele mai ridicate pretenţii ale proprietarilor se situează sub un milion de euro – şi, adesea, chiar sub pragul de 500.000 de euro. Majoritatea proprietăţilor incluse în clasament sunt penthouse-uri în ansambluri de lux, ridicate în ultimii ani, însă în ofertă se regăsesc şi exemple de apartamente în clădiri istorice.

    În Capitală, cel mai scump apartament listat pe Imobiliare.ro – care este şi cel mai scump din România – are un preţ cerut de 3,8 milioane de euro. Este vorba despre un penthouse din zona Primăverii, structurat pe două nivele şi compartimentat în şapte camere (plus dependinţe). Locuinţa are o suprafaţă utilă de 450 de metri pătraţi, dar ajunge la 650 de metri pătraţi construiţi (incluzând terasele). Imobilul dispune de trei locuri de parcare în subteran şi o boxă de depozitare.

    Pe locul al doilea în clasament se situează un alt penthouse, amplasat de data aceasta în zona Şoseaua Nordului – Herăstrău, ce poate fi achiziţionat la un preţ de 3,15 milioane de euro. Locuinţa are cinci camere, o suprafaţă utilă de 410 metri pătraţi şi este amplasată la ultimul etaj (din şase) al unui bloc finalizat în anul 2008. Proprietatea are vedere asupra parcului Herăstrău, este dotată cu home-cinema, bar, jacuzzi, terasă interioară (amplasată în mijlocul apartamentului) etc.

    Tot în zona de nord  Capitalei, în apropiere de parcul Herăstrău, un penthouse nou-construit, parte dintr-un bloc finalizat în anul 2015, are un preţ 2,49 milioane de euro (+TVA). Locuinţa este structurată pe două etaje, are cinci camere (plus dependinţe) şi dispune de o suprafaţă utilă de aproximativ 340 de metri pătraţi (la care se adaugă două terase de 90 de metri pătraţi la ultimul etaj). Proprietatea dispune şi de două locuri de parcare în subteran.

    În oraşul de la poalele Tâmpei, cel mai scump apartament scos la vânzare pe Imobiliare.ro are un preţ cerut de 650.000 de euro. Este vorba despre un penthouse din zona Drumul Poienii, finalizat în anul 2008. Compartimentat în patru camere (plus dependinţe), acesta are o suprafaţă utilă de 180 de metri pătraţi şi oferă vedere asupra centrului oraşului.

    Tot în centrul (istoric al) Braşovului, un penthouse tip triplex, finalizat în anul 2010, are o valoare de listare de 600.000 de euro. Locuinţa face parte dintr-un imobil tip vilă, are şase camere şi o suprafaţă utilă de 290 de metri pătraţi. Proprietatea se vinde complet mobilată şi utilată şi dispune de parcare subterană încălzită, precum şi de spaţiu de depozitare.

    În zona Drumul Poienii, un penthouse cu şase camere, în suprafaţă de 175 de metri pătraţi utili, poate fi achiziţionat cu 505.000 euro (+TVA). Locuinţa are şase camere, terasă de 133 de metri pătraţi şi se vinde mobilată şi utilată. Viitorii locatari vor beneficia, în acelaşi preţ, şi de loc de parcare în subteran şi de boxă de depozitare.

    În oraşul de pe Someş, cel mai scump apartament disponibil momentan spre vânzare are un preţ cerut de 430.000 de euro. Locuinţa are trei camere (plus dependinţe) şi este amplasată la etajul întâi al unei clădiri istorice (construcţie 1941) din zona centrală a oraşului. Imobilul este renovat şi dispune de o suprafaţă utilă de 160 de metri pătraţi.
     

  • Studiu Storia.ro: Patru cartiere din Bucureşti, în top 10 al zonelor cu cel mai bun acces la facilităţi de recreere

    Astfel, cartierele desemnate de români ca având cel mai bun acces la spaţii de recreere sunt Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan şi Vatra Luminoasă. Între primele zece poziţii mai figurează şi cartierele Noua şi Răcădău din Braşov, Grigorescu şi Gheorghieni din Cluj-Napoca şi Valea Aurie din Sibiu.

    La polul opus, cartierul cu cele mai puţine facilităţi de recreere este Guşteriţa din Sibiu. Topul continuă cu zonele Independeţei şi Brăilei din Focşani, Ciucului din Sfântul Gheorghe şi Mircea cel Bătrân din Iaşi.  Cartiere din oraşe precum Buzău, Brăila, Ploieşti şi Suceava completează clasamentul.

    La nivel de oraşe, primele locuri sunt ocupate de Oradea, Braşov şi Miercurea Ciuc. În clasament mai urmează Slobozia, Piteşti, Cluj-Napoca, Deva şi Târgu Mureş. Ultimele poziţii aparţin oraşelor Brăila, Focşani, Constanţa, Giurgiu, Suceava, Galaţi, Alexandria şi Satu Mare.

    La nivel de regiuni istorice, zona Bucureşti şi Ilfov conduce în clasament cu o medie de 58,75% şi 41.857 de respondenţi. Transilvania, Crişana şi Banat urmează în clasament cu medii de 58,67%, 57,39% şi repectiv 56,25%. Dobrogea, Moldova şi Muntenia ocupă ultimele poziţii.

    ”Accesul la spaţii verzi, săli de sport şi agrement, cinematografe, teatre, muzee sau biblioteci cu siguranţă joacă un rol foarte important în autopercepţia românilor asupra calităţii vieţii în oraşul sau cartierul în care locuiesc. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în judeţele din România sunt peste 25.000 de hectare de parcuri, grădini sau scuaruri publice, însă nu toate municipiile îndeplinesc cerinţa europeană de minimum 26 de metri pătraţi de spaţii verzi per cap de locuitor. În ceea ce priveşte oferta de locuinţe noi la nivel naţional, facilităţi precum acces gratuit la piscină, parcuri, locuri de joacă, zone de agrement sau relaxare fac parte din oferta dezvoltatorilor imobiliari din ce în ce mai des şi, cu siguranţă, influenţează preţul şi decizia de achiziţie a unei locuinţe în dauna alteia.” menţionează Sorin Bălan,  Head of Storia.ro şi OLX Imobiliare.

    Bucureşti, pe poziţia numărul 7

    Cu 4.506 hectare de parcuri şi spaţii verzi, peste 20 de cinematografe şi sute de săli de sport,  Capitala ocupă poziţia a şaptea în clasamentul oraşelor cu cel mai bun acces la facilităţi de recreere.

    Peste 40.000 de bucureşteni au votat zonele Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan, Vatra Luminoasă şi Balta Albă ca fiind cele care se bucură de cele mai avantajoase facilităţi de recreere. Floreasca, Aviaţiei şi Basarabia completează primele zece locuri. Cartierele evaluate de localnici ca fiind mai puţin avantajoase sunt Militari, Alexandriei, Rahova, Fundeni şi Lujerului. Zonele Unirii, Vitan, Timpuri Noi şi Cotroceni se regăsesc la mijlocul clasamentului.

    În Oradea, cartierele fruntaşe sunt Ioşia-Nord, Rogerius şi Centru Civic. Zonele cele mai neavantajoase sunt Episcopia Bihorului, Centura şi Oancea.

    Pentru braşoveni, cartierele Noua, Răcădău şi Schei le oferă locuitorilor cel mai bun acces la facilităţi de recreere. La polul opus, se regăsesc Triaj, Florilor şi Bartolomeu.

    Pentru locuitorii oraşului Cluj-Napoca, cartierele cele mai avantajoase sunt Grigorescu, Gheorghieni şi Gruia, la coada clasamentului regăsindu-se zone precum Bună Ziua, Someşeni şi Dâmbul Rotund.

    Timişorenii au desemnat cartierele Soarelui, Complex Studenţesc şi Bucovina ca fiind cele mai avantajoase din punct de vedere al accesului la facilităţi de recreere. Aeroport, Buziaşului şi Bălcescu ocupă ultimele poziţii.

    Ieşenii au votat Copou, Tomeşti şi Tătăraşi ca fiind zonele cele mai avantajoase din punct de vedere al facilităţilor de recreere, în timp ce ultimele poziţii sunt ocupate de cartierele Mircea cel Bătrân, Cug şi Baza 3.

    În oraşul Sibiu, cele mai avantajoase cartiere sunt Valea Aurie, Ştrand şi Valea Dumbrăvii, iar Hipodrom 4, Vasile Aaron şi Hipodrom 1 ocupă ultimele poziţii din clasament. 

  • Studiu Storia.ro: Patru cartiere din Bucureşti, în top 10 al zonelor cu cel mai bun acces la facilităţi de recreere

    Astfel, cartierele desemnate de români ca având cel mai bun acces la spaţii de recreere sunt Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan şi Vatra Luminoasă. Între primele zece poziţii mai figurează şi cartierele Noua şi Răcădău din Braşov, Grigorescu şi Gheorghieni din Cluj-Napoca şi Valea Aurie din Sibiu.

    La polul opus, cartierul cu cele mai puţine facilităţi de recreere este Guşteriţa din Sibiu. Topul continuă cu zonele Independeţei şi Brăilei din Focşani, Ciucului din Sfântul Gheorghe şi Mircea cel Bătrân din Iaşi.  Cartiere din oraşe precum Buzău, Brăila, Ploieşti şi Suceava completează clasamentul.

    La nivel de oraşe, primele locuri sunt ocupate de Oradea, Braşov şi Miercurea Ciuc. În clasament mai urmează Slobozia, Piteşti, Cluj-Napoca, Deva şi Târgu Mureş. Ultimele poziţii aparţin oraşelor Brăila, Focşani, Constanţa, Giurgiu, Suceava, Galaţi, Alexandria şi Satu Mare.

    La nivel de regiuni istorice, zona Bucureşti şi Ilfov conduce în clasament cu o medie de 58,75% şi 41.857 de respondenţi. Transilvania, Crişana şi Banat urmează în clasament cu medii de 58,67%, 57,39% şi repectiv 56,25%. Dobrogea, Moldova şi Muntenia ocupă ultimele poziţii.

    ”Accesul la spaţii verzi, săli de sport şi agrement, cinematografe, teatre, muzee sau biblioteci cu siguranţă joacă un rol foarte important în autopercepţia românilor asupra calităţii vieţii în oraşul sau cartierul în care locuiesc. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în judeţele din România sunt peste 25.000 de hectare de parcuri, grădini sau scuaruri publice, însă nu toate municipiile îndeplinesc cerinţa europeană de minimum 26 de metri pătraţi de spaţii verzi per cap de locuitor. În ceea ce priveşte oferta de locuinţe noi la nivel naţional, facilităţi precum acces gratuit la piscină, parcuri, locuri de joacă, zone de agrement sau relaxare fac parte din oferta dezvoltatorilor imobiliari din ce în ce mai des şi, cu siguranţă, influenţează preţul şi decizia de achiziţie a unei locuinţe în dauna alteia.” menţionează Sorin Bălan,  Head of Storia.ro şi OLX Imobiliare.

    Bucureşti, pe poziţia numărul 7

    Cu 4.506 hectare de parcuri şi spaţii verzi, peste 20 de cinematografe şi sute de săli de sport,  Capitala ocupă poziţia a şaptea în clasamentul oraşelor cu cel mai bun acces la facilităţi de recreere.

    Peste 40.000 de bucureşteni au votat zonele Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan, Vatra Luminoasă şi Balta Albă ca fiind cele care se bucură de cele mai avantajoase facilităţi de recreere. Floreasca, Aviaţiei şi Basarabia completează primele zece locuri. Cartierele evaluate de localnici ca fiind mai puţin avantajoase sunt Militari, Alexandriei, Rahova, Fundeni şi Lujerului. Zonele Unirii, Vitan, Timpuri Noi şi Cotroceni se regăsesc la mijlocul clasamentului.

    În Oradea, cartierele fruntaşe sunt Ioşia-Nord, Rogerius şi Centru Civic. Zonele cele mai neavantajoase sunt Episcopia Bihorului, Centura şi Oancea.

    Pentru braşoveni, cartierele Noua, Răcădău şi Schei le oferă locuitorilor cel mai bun acces la facilităţi de recreere. La polul opus, se regăsesc Triaj, Florilor şi Bartolomeu.

    Pentru locuitorii oraşului Cluj-Napoca, cartierele cele mai avantajoase sunt Grigorescu, Gheorghieni şi Gruia, la coada clasamentului regăsindu-se zone precum Bună Ziua, Someşeni şi Dâmbul Rotund.

    Timişorenii au desemnat cartierele Soarelui, Complex Studenţesc şi Bucovina ca fiind cele mai avantajoase din punct de vedere al accesului la facilităţi de recreere. Aeroport, Buziaşului şi Bălcescu ocupă ultimele poziţii.

    Ieşenii au votat Copou, Tomeşti şi Tătăraşi ca fiind zonele cele mai avantajoase din punct de vedere al facilităţilor de recreere, în timp ce ultimele poziţii sunt ocupate de cartierele Mircea cel Bătrân, Cug şi Baza 3.

    În oraşul Sibiu, cele mai avantajoase cartiere sunt Valea Aurie, Ştrand şi Valea Dumbrăvii, iar Hipodrom 4, Vasile Aaron şi Hipodrom 1 ocupă ultimele poziţii din clasament.