BusinessMagazin

Tag: publicitate

  • Afaceri de peste 51 mil. euro pentru thegroup

    Agentia Nicola Porter Novelli, agentia de relatii publice a grupului a avut o cifra de afaceri de 1,3 de milioane de euro, iar agentia de comunicare interactiva New Media a inregistrat incasari de 500,000 de euro.

    “Noi n-am facut decat sa ne mentinem ritmul. Si in 2006 am crescut cu 80% fata de precedentul an. Am pastrat si in 2007 aceeasi aplecare catre inovatie si aceeasi dinamica alerta fata de 2006. Am evolutat echilibrat la nivelul fiecarei companii, pe intreaga paleta de competente. 40% din crestere are radacini organice, iar circa 60% din crestere se datoreaza clientilor nou adaugati in portofoliu.” a completat Zoltan Szigeti.

    Strategia thegroup pentru 2008 vizeaza consolidarea businessului existent si dezvoltarea fiecarei agentii. thegroup a fost fondat in 2005 de catre Mihaela Nicola si Zoltan Szigheti, are peste 250 angajati si13 agentii specializate in comunicare.

  • Mi-a spus taximetristul

    Ultima moda in domeniu o reprezinta taximetristii care sa le vorbeasca celor ce li se urca in masina despre beneficiile unui produs sau serviciu. Cel mai bine se preteaza la acest tip de publicitate serviciile turistice. Taximetristul nu primeste insa bani si nu este pus sa recite un text invatat pe dinafara, ci invitat intr-o excursie pentru a putea apoi sa dea clientilor detalii despre voiajul sau in cunostinta de cauza. La aceasta solutie au apelat si Autoritatea pentru Turism din Thailanda sau autoritatile australiene pentru promovarea orasului Melbourne.

    Initiativa de a oferi servicii de publicitate prin intermediul soferilor de taxi apartine unei firme britanice, Taxi Promotions UK. Aceasta a lansat un serviciu intitulat Womad Taxis (Word of Mouth Advertising – publicitate „din gura in gura”), iar directorul firmei, Asher Moses, considera ca serviciul va putea fi utilizat pentru toate categoriile de produse. Compania a inceput cu promovarea vacantelor, avand in plan sa extinda publicitatea prin intermediul taximetristilor si la linii aeriene, recunoscand insa ca unele produse, cum ar fi cele de asigurare sau bancare, vor fi mai greu de popularizat pe aceasta cale, in timp ce altele, ca pokerul online, vor fi usor de promovat deoarece multi dintre soferi sunt jucatori pasionati.

    Cumparatorii de publicitate sunt constienti ca este mult mai greu sa ajunga la publicul-tinta prin canalele traditionale, asa incat recurg la tot felul de solutii neconventionale, cum ar fi trimiterea de actori in supermarketuri care sa cumpere cantitati mari dintr-o anumita marca de inghetata, spre exemplu, si sa discute cu voce tare meritele acesteia – sau la angajarea de agenti publicitari pe baza unor chestionare care sa dovedeasca influenta acestora asupra persoanelor din cercul lor. Agentii primesc gratuit produse care nu sunt inca disponibile in magazine si discuta despre ele cu rudele si prietenii, dupa care dau raportul la firma care i-a angajat. Unul dintre pionierii in domeniu, firma britanica Bzz Agents, are deja 100.000 de astfel de agenti.

  • Creativitatea se preda la scoala

    Adrian Botan – McCann Erickson, Bogdan Naumovici – Shop23, Leo Burnett, Serban Alexandrescu – Headvertising, Liviu David – Next Advertising, Ema Prisca – Graffiti BBDO, Carmen Tiderle – GMP si Sorin Tranca – Friends Advertising sunt cativa dintre viitori mentori ai studentilor la creatie publicitara.

    Cursurile ADC*RO se vor desfasura in perioada aprilie-iunie, de-a lungul a 12 saptamani in care grupele de studenti vor lucra pe rand cu doua agentii de publicitate, vor participa la 12 seminarii si vor trebui sa rezolve 10 briefuri, care vor fi incluse ulterior in portofoliul acestora.

    Inscrierile demareaza la 1 februarie 2008 si necesita completarea unui formular online, pe site-ul scolii. Studentii admisi vor plati cate 500 de euro pentru a participa la aceste cursuri. Temele principale sunt : Strategie, Concept, Print, Poster, TV, Radio, Outdoor, Neconventional, Online, Campanii Print, Campanii TV si Campanii Integrate.

    Potrivit Millenium Communications, organizatorii acestor cursuri, ADC*RO este o scoala de concept si nu un curs despre publicitate.„Este un curs interactiv despre idei şi gândire creativă, care vine în întâmpinarea nevoii de resurse din industria românească de publicitate, fiind adresat tinerilor interesaţi de o carieră în domeniu.”

    Scoala ADC*RO este un proiect desfasurat de Art Directors Club Romania, la initiativa Uniunii Agentiilor de Publicitate din Romania (UAPR). ACD Romania este o asociatie infiintata la inceputul acestui an si reuneste profesionisti din industria de comunicare din Romania. ADC va fi afiliat la reteaua europeana Art Directors Club of Europe.

  • Publicitate locala, deci pe internet

    Publicitatea de provincie, facuta pentru a ajunge la consumatori care nu locuiesc in New York sau Los Angeles, este o piata de 8,5 miliarde de dolari (aproape 6 miliarde de euro). Acest buget se imparte intre publicatiile si televiziunile locale, site-uri si cartile de telefoane Yellow Pages intr-un raport nu tocmai obisnuit. 43,7% revine domeniului online, conform companiei de analiza a pietei Borrell Associates. Aceasta in vreme ce doar acum trei ani ziarele si revistele locale atrageau aproape jumatate din bugete, restul fiind impartit aproximativ egal intre celelalte media purtatoare de publicitate. „Presa scrisa locala s-a concentrat prea puternic pe apararea vanzarilor sale clasice, pentru produsele tiparite, in loc sa vada internetul ca pe un mediu nou si competitiv“, a declarat in Wall Street Journal Gordon Borrell, directorul agentiei care a realizat acest studiu.

    Vestea buna pentru publicatiile scrise e ca se afla pe o piata care oricum creste, cea a publicitatii de provincie. Anul acesta, piata totala este asteptata sa creasca pana la 12,6 miliarde de dolari (8,75 miliarde de euro), cu 48% mai mult decat in 2007. Vestea proasta e ca publicatiile traditionale fac destul de greu trecerea la online, audientele captate prin variantele online ale publicatiilor punctand doar cu 7,1% la incasarile proprii.

    In aceasta transformare, cateva trusturi au abordat strategii distincte. McClatchy, un trust de 31 de cotidiene americane locale, si-a regandit tarifele de publicitate si structura pachetelor de vanzare pentru a fi asemanatoare celor online. Trustul de presa Gannett administreaza acum 50 de retele sociale pe internet adresate mamelor si familiilor, parte a unei strategii mai largi care urmareste cresterea vanzarilor online prin asa-numitele site-uri hiperlocalizate.

    S-ar putea sa fie insa prea tarziu. Audienta locala incepe sa devina un obiectiv important si pentru gigantii online Google si Yahoo!. Din ce in ce mai mult, media traditionale care nu au puterea unei acoperiri nationale se aliaza cu acestia doi pentru a face fata schimbarii.

    Acum mai bine de un an, Yahoo! a semnat acorduri cu aproximativ 6 trusturi de presa pentru a crea o retea publicitara ce include atat spatii online, cat si offline. De atunci numarul lor a crescut permanent, iar titlurile reprezentate acum au ajuns la aproape 300 in Statele Unite.   

  • Cine este noul actionar Trilulilu

    E drept ca primul reper care poate fi luat in considerare pentru a socoti valoarea site-ului cu crocodil este oferta din primavara a lui Calin Fusu, proprietarul grupului Neogen, care evalua site-ul Trilulilu.ro, lansat in ianuarie, la 80.000 de euro. Dupa aceasta prima oferta, Fusu a facut si altele, nedezvaluite, dar adaptate gradului de dezvoltare in care se gasea obiectul ofertei. Proprietarul Neogen apreciaza acum ca suma de 100.000 de euro platita de francezul Alexis Bonté pentru 10% din Trilulilu „a fost pretul corect si reflecta situatia de acum“.

    Dupa achizitia de saptamana trecuta, ceilalti actionari ai Trilulilu au ramas Sergiu Biris (37%), Andrei Dunca (19%), Vuelotech SRL (18%) si firma de consultanta Birlea, Colceriu si Asociatii, adica aceiasi proprietari de la inceputul afacerii. Dintre acestia, firma de consultanta a fost singura care si-a pastrat nivelul detinerii, restul actionarilor suportand in mod egal „pierderea“ celor 10 procente. Un amanunt – achizitia nu s-a facut prin aport de capital, ci prin vanzare directa, ceea ce inseamna ca cei 100.000 de euro vor ajunge cel mult indirect in circuitul financiar al Trilulilu.

    Trilulilu.ro, lansat in ianuarie 2007, a reusit sa se impuna intr-un timp foarte scurt. La momentul redactarii articolului, site-ul era pe locul 8 in topul celor mai vizitate din Romania, cu aproape 500.000 de vizitatori pe saptamana. Clipurile video, audio sau fotografiile, publicate in majoritate de utilizatori, chiar au pus la incercare in repetate randuri capacitatea tehnica a site-ului. Dar daca Trilulilu este deja un produs bine cunoscut, despre cumparator nu se stiau prea multe in Romania.

    Alexis Bonté a debutat ca antreprenor la doar 21 de ani, in 1998, cand a infiintat un site din care dorea sa faca un eBay european. Pana la urma nu a reusit, si atunci cand situatia devenise disperata, un an mai tarziu, din ultima mie de euro pe care o mai avea in cont a platit jumatate pentru un bilet de avion pana in Buenos Aires. Acolo si-a vandut compania in schimbul intrarii in actionariatul Livra.com, acum cea mai mare companie de cercetare de piata online din America Latina. Ulterior, a condus compania care detinea site-ul de oferte turistice lastminute.com, vandut anul trecut catre Sabre Holdings pentru 1,1 miliarde de dolari. „Timp de sase ani am dus lastminute.com de la un mic startup, prin oferta publica initiala la bursa si apoi vanzare. Am facut 17 achizitii si ne-am extins prezenta in aproape 50 de tari“, isi aduce aminte Alexis Bonté intr-o discutie cu BUSINESS Magazin.

    Se considera european mai mult decat orice altceva: parintii sunt francezi, si-a facut studiile in Portugalia si acum locuieste in Spania. In fiecare din aceste tari a dezvoltat afaceri online. A inceput si in Romania, urmand afacerile familiei sale, tatal sau, Alain Bonté, fiind implicat in imobiliare si piata farmaceutica si avand un portofoliu pe bursa din Bucuresti estimat la cateva zeci de milioane de euro. Nu Trilulilu a fost prima achizitie realizata aici, ci Tevin Solutions, o companie de dezvoltare web fondata de George Lemnaru, unde acum este detinatorul pachetului de control. „Tevin Solutions poate fi considerata nucleul operatiunilor online din Romania“, spune Bonté. Recent, compania a lansat un ambitios proiect international, Erepublik.com, un joc online massive-multiplayer recent premiat cu mentiune la Le Web 3, o importanta competitie din industria internetului.

    Tot prin intermediul Tevin Solutions, Bonté a cumparat pentru Romania licenta pentru serviciul de matrimoniale yesnomayB.ro. „Abia l-am lansat, nu l-am promovat deloc, asteptam sa facem parteneriate. Dar ceea ce face bun un site de dating este baza de date. Nu ma indoiesc ca dupa ce vom atinge acest obiectiv, vom deveni numarul unu in piata. Concurenta nu ofera foarte multe utilizatorilor, e cumva la nivelul 0.1, iar noi la 2.0“, sustine Alexis Bonté. Spune insa ca ordinea prioritatilor va avea proiectul Erepublik drept cap de lista, urmat de Trilulilu. „Sunt un antreprenor, asa ca permanent ma uit la alte posibile investitii. Logica e sa ajut celelalte investitii pe care le am“, precizeaza despre posibilitatea altor achizitii. „Oricum, prioritatile pentru mine vor fi Erepublik si apoi Trilulilu, despre care am incredere ca va ajunge in primele cinci site-uri din Romania.“

    De ce au ales oamenii de la Trilulilu sa accepte oferta francezului, desi alte oferte si chiar discutii de principiu pe marginea lor nu au lipsit? Sergiu Biris spune ca experienta antreprenorului a fost motivul principal. „Cand esti mic si incerci sa fii mare, poti face multe greseli. Nu ai de unde sa cumperi experienta. Daca pe viitor ne vom gandi sa internationalizam proiectul, experienta lui Alexis ne-ar ajuta. Dar important e ca Trilulilu sa fie in primul rand stabil in Romania“, spune Sergiu Biris, actionarul principal. La randul lui, Bonté spune ca in afara unui brand bine creionat, prin aceasta achizitie a ajuns la cativa oameni care „stiu sa execute un proiect“.

  • Vand online casa. Rog seriozitate

    Cred ca anunturile de mica publicitate din ziare au pierdut trenul in lupta cu internetul“, proclama Michael Cassidy, presedintele si directorul executiv al Undertone Networks, furnizor de servicii de publicitate online. „Sumele de bani puse in joc sunt in scadere de la an la an, cresterea vine dinspre online.“

    Punctul de vedere de mai sus pare necredibil, fiindca vine de la un om interesat ca ziarele sa piarda trenul publicitatii. Totusi, in SUA, evolutia spre online e sesizabila. Anunturile de mica publicitate care promoveaza case, masini, locuri de munca sau oferte turistice sunt de regula postate in sectiunile specializate de pe Google, Yahoo! sau pe diverse mari portaluri; in acelasi timp au inceput sa se dezvolte si site-uri specializate care, asemenea ziarelor de mica publicitate, cumuleaza pe o pagina de internet anunturi publicitare din foarte multe domenii. Pe acest segment a intrat recent si Facebook, reteaua sociala care a vandut luna trecuta un procent de 1,6% din actiuni catre Microsoft, pentru aproximativ 165 de milioane de euro. Compania britanica Fuzzle Media a dezvoltat o aplicatie software ce poate fi instalata gratuit de catre utilizatorii Facebook si care ofera acces la noua sectiune a retelei sociale, dedicata anunturilor publicitare. Mai mult, fiecare utilizator are posibilitatea sa dea un anunt pe Facebook, iar cei interesati pot cere detalii suplimentare tot pe paginile retelei sociale.

    Anunturile de mica publicitate de pe site-uri reprezinta in prezent o componenta importanta din publicitatea online, cumuland in jur de 17% din totalul cheltuielilor companiilor din SUA pentru reclame pe Internet, conform companiei de cercetare a pietei eMarketer. Cea mai populara metoda de publicitate online, care atrage in jur de 40% din bugetele companiilor, raman reclamele contextuale, afisate pe paginile de internet ale motoarelor de cautare, in timp ce 20% din publicitatea online este reprezentata de bannere afisate pe site-uri – versiuni online ale ziarelor, bloguri, retele sociale si in general pagini de internet furnizoare de continut – precum si de reclame sub forma de clipuri video, care au inceput sa castige teren in ultima vreme.

    Intreaga piata americana a publicitatii online este estimata sa ajunga anul acesta la aproape 14,7 miliarde de euro, potrivit unui studiu realizat de eMarketer, urmand ca pana in 2011 sa se dubleze, pana la aproximativ 28,8 de miliarde de euro. In primele noua luni ale acestui an, piata a inregistrat o crestere de 26%, pana la 10,4 miliarde de euro, conform unui studiu realizat de Interactive Advertising Bureau (IAB) si PricewaterhouseCoopers, atingand un nivel record in perioada iulie-septembrie – 3,5 miliarde de euro.

    Cresterea de anul acesta si anul viitor nu va mai fi totusi chiar atat de mare pe cat se estimase anterior, pe masura ce un procent din ce in ce mai mare din bugetele pentru publicitate va fi alocat reclamelor low-cost, cum sunt anunturile publicitare, considera unii dintre analistii eMarketer. Iar aceasta tendinta va determina automat scaderea sumelor cheltuite in ansamblu pentru reclame online. Compania de cercetare Forrester Research manifesta insa optimism, apreciind ca piata publicitatii pe internet din SUA va inregistra cresteri destul de mari in urmatorii cinci ani, rata medie anuala estimata fiind de 27%, ceea ce ar insemna ca in acest ritm va depasi pragul de 45 de milioane de euro in 2012.

    De partea cealalta, faptul ca anunturile publicitare din ziare pierd din popularitate e greu de contestat. Tot pe piata americana, rata anuala de crestere a investitiilor pentru reclamele din ziare, de 30-40% in anii precedenti, s-a diminuat la 20 de procente in prima jumatate a acestui an si la mai putin de 15% in trimestrul al treilea, conform companiei de consultanta Media Post. Interesul mai redus al companiilor pentru mediul traditional de publicitate, pus pe seama migrarii spre internet, incepe sa afecteze industria de media, mai ales ca anunturile publicitare inseamna in SUA in jur de 70% din veniturile din reclame. In prima jumatate a acestui an, veniturile ziarelor americane (print) din reclame de genul anunturilor publicitare au scazut cu 16,5% fata de perioada similara din 2006, pana la 1,35 miliarde de euro, conform Newspaper Association of America (NAA). „Eu citesc in continuare ziare in format traditional, dar cand vreau sa cumpar un produs sau sa caut anumite servicii recurg tot la internet, pe site-uri precum Zillow, Amazon, Autobytel sau Craigslist“, spune Rick Edmonds, analist de business in cadrul Poynter Institute.

    Ziarele incearca sa-si schimbe strategia pentru a putea mentine interesul companiilor pentru reclama. Multe isi dezvolta foarte mult versiunea online, transformand astfel o parte din pierderile pe partea de print in castiguri pe internet. Altele investesc si detin procente din site-uri de anunturi publicitare, spune Charlie Diederich, directorul de marketing si publicitate al Newspaper Association of America. Gannett Company, spre exemplu, editorul a 85 de cotidiene americane, printre care si USA Today, si a aproape 1.000 de publicatii saptamanale, bilunare sau lunare, este una dintre companiile care se extind si in segmentul online, investind in site-uri specializate de mica publicitate. „Am anticipat schimbarile industriei si incercam sa ne adaptam la noile conditii si la preferintele de consum media ale cititorilor“, spune Tara Connell, vicepresedinte al departamentului de comunicare corporatista al Gannett. Compania a achizitionat participatii la mai multe site-uri de anunturi publicitare, printre care CareerBuilder.com, Cars.com si Apartments.com, acoperind astfel trei dintre cele mai importante segmente – anunturile pentru locuri de munca, masini si apartamente.

    O alta strategie, adoptata de editori precum Hearst, MediaNews sau Cox, este aceea de a incheia parteneriate cu companii din internet, in cazul de fata cu Yahoo!, pentru a afisa online reclame si anunturi publicitare. Initial, companiile de media au vizat acest parteneriat strict pentru anunturile de locuri de munca disponibile, publicate in cadrul sectiunii dedicate a Yahoo!, HotJobs, dar pe parcurs, tipul anunturilor s-a diversificat. Din noiembrie anul trecut, cand a fost formata acest parteneriat, si pana in prezent, contracte asemanatoare au semnat cu Yahoo! un numar de 22 de editori care reprezinta in jur de 400 de cotidiene americane. Pentru Yahoo!, acest parteneriat inseamna ocazia de a vinde spatiu de reclama pe paginile de internet ale ziarelor partenere. In ceea ce priveste companiile de publishing, beneficiile sunt clare: pe de-o parte isi pot creste veniturile din reclama in mediul online, iar pe de alta parte, avand alaturi un nume important in industria internetului, pot sa se adapteze la noile conditii din piata printr-o strategie orientata mai mult catre internet.

    Putini castiga

     

  • Conturi, branduri, oameni mari

    Daca ar fi sa facem o simpla socoteala, primele patru au investit in total in publicitate anul trecut peste 550 de milioane euro la rate-card. Bani care insa nu se pierd, se reintorc in companii sub forma de profit.

    Inainte insa bugetele ajung la agentiile de publicitate, care dezvolta campaniile de promovare. Conturile mari se castiga in urma unor pitch-uri dificile. Anul acesta, pe piata au fost organizate putine pitch-uri pentru companii mari. Unul dintre acestea a fost cel pentru contul Vodafone, care a ramas in continuare la McCann Erickson. Acesta, impreuna cu contul Coca-Cola, aduc in jur de 30 de milioane de euro la cifra de afaceri a agentiei, care anul trecut a fost de 60 de milioane de euro. Ca urmare, dincolo de faima pe care o castiga agentia daca are in portofoliu un cont de o asemenea amploare, businessul acesteia e principalul beneficiar.

    Nu trebuie neglijat insa faptul ca, pe cat brandul e mai important, pe atat cresc bataile de cap ale agentiei. Mai exact, ale Account Managerului, omul de legatura cu directorul de marketing sau brand managerul din cadrul companiei.

    Relatia dintre agentie si companie trebuie sa fie una foarte buna, pentru ca ambele parti vor sa-si minimizeze riscurile cat mai mult. Pe langa relatia profesionala care se impune sa fie una fructuoasa pentru binele ambelor companii, relatia personala este, de asemenea, extrem de importanta. O intalnire intre agentie si client este, de fapt, o intalnire intre doua persoane, cu posibile caractere diferite, care trebuie sa colaboreze pentru acelasi obiectiv: binele brandului.

    Privita din afara, relatia pare a fi una de succes daca e sa judecam dupa rezultatele si eficienta campaniilor. Insa munca din spate este presarata cu foarte multe momente mai mult amare si de putine ori foarte dulci. Motivele divergentelor sunt nenumarate. Cel care da cele mai mari batai de cap pare a fi brief-ul – acele informatii pe care compania trebuie sa le trimita agentiei si in care trebuie sa specifice conceptul, obiectivele, limitele si responsabilitatile in cazul unei anume campanii. Dar de cele mai multe ori, acesta este neclar sau lipseste cu desavarsire. Sophie Petrova, Senior Brand Manager Nutriday, unul dintre brandurile Danone, spune ca cel mai important lucru intr-un brief este claritatea. "Am lucrat opt ani in publicitate si stiu cat este de dificil sa primesti un brief neclar. Cateodata, nici noi, oamenii de marketing, nu stim exact ce vrem si credem ca daca dam agentiei o simpla foaie de hartie pe care o numim brief ne justificam munca. Trebuie sa fim insa foarte, foarte precisi. Se intampla uneori ca nici noi sa nu stim ce vrem si atunci cerem agentiei sa ne ajute”, explica aceasta.

    Brief-ul devine cu atat mai important, cu cat sta si la baza evaluarii propunerilor creative ale agentiei. “Este greu sa obtii idei creative cand esti limitat de un brief, dar tocmai aceasta abilitate transforma o simpla idee intr-una geniala”, adauga Petrova.

    Anul trecut, Danone a investit in total in promovare 103,78 milioane de euro la rate-card. De partea de BTL – actiuni de promovare neconventionale – se ocupa de sase ani agentia Odyssey. Sumele alocate pentru aceste proiecte depind insa de fiecare produs in parte. Spre exemplu, campaniilor pentru Nutriday le sunt alocate aproximativ 20% din bugetul de promovare, in timp ce campaniilor de ATL – mijloacelor clasice de promovare- aproximativ 80%.

  • Estimari prudente in publicitate

    Stepan Wolde, reprezentantul agentiei, spune ca cifra poate fi privita ca un succes relativ, avand in vedere ca in prima parte a anului se estima o stagnare. Aproape jumatate din suma va fi adjudecata de televiziuni, incasarile acestora din publicitate urmand sa ajunga la 338 de milioane de euro, respectiv 48,5% din total.

    Suma este cu 7,5% mai mare decat cea de la sfarsitul anului trecut. Din cauza limitarilor privind timpul de difuzare a reclamelor, perioadele din prime-time alocate acestora au fost deja vandute pana la sfarsitul anului. La sfarsitul lui octombrie, principalele televiziuni din Cehia au anuntat importante majorari de tarife pentru 2008, Nova si Prima cu 20 de procente, iar televiziunea publica Ceska televise cu 15%. Incasarile din publicitate in presa scrisa vor scadea in acest an cu 4,3%, pana la 224 de milioane de euro, dar Wolde a precizat ca s-ar putea majora in 2008 pana la 233,5 milioane de euro.

    Incasarile in radio vor scadea cu 3,3%, pana la 49,3 milioane de euro, un trend similar fiind asteptat si pentru anul urmator. Cea mai severa scadere o va inregistra outdoor-ul, de 14,9%, pana la 37,3 milioane de euro. In schimb, publicitatea pe internet va genera in acest an venituri de 38,1 milioane de euro, cu 14,9 mai mult decat anul trecut. In 2008, investitiile in publicitate pe piata media sunt asteptate sa urce cu 3,8%, pana la 724 de milioane de euro. Cifra s-ar putea diminua din cauza incetinirii ritmului de crestere economica. Pe de alta parte, s-ar putea majora datorita unor evenimente cum ar fi Jocurile Olimpice de Vara sau Campionatul European de Fotbal.

  • BVB face Propaganda despre Bursa

    Cu un an in urma, Bursa de Valori Bucuresti a efectuat un sondaj din care a reiesit ca respondentii cunosteau foarte putine elemente ale activitatii bursiere. Urmare a acestor rezultate, Departamentul de Relatii Publice si Marketing a decis inceperea unei campanii structurata pe doua directii strategice. Pe de o parte, un road-show pentru a discuta direct cu factorii de decizie din companiile eligibile sa se listeze, iar pe de alta parte o campanie in mass media pentru a determina publicul larg sa isi indrepte atentia catre piata de capital.

    “Dorim ca acest tip de investitii sa devina mai usor de inteles, accesibil si agreabil pentru cei care se gandesc la economiile lor. Ca institutie centrala a pietei de capital din Romania consideram ca este de datoria noastra sa explicam rolul pietei de capital, de a creea cadrul pentru ca acele companii care reprezinta motorul economiei sa se finanteze devenind in acelasi timp mai transparente, si pentru ca populatia sa isi plaseze cat mai eficient resursele financiare", a declarat Stere Farmache, director general al Bursei de Valori Bucuresti.

    Campania este realizata de agentia de publicitate Propaganda. Derulata la televiziune, sub sloganul “Informeaza-te despre bursa”, campania face trimitere catre site-ul Bursei de Valori Bucuresti – www.bvb.ro.

  • Stapanii Internetului

    Daca foloseste ruj, nu ma intereseaza ca e femeie sau barbat“, e replica cu care este cunoscut Val Voicu, directorul general al AdEvolution, unul din brokerii pe piata de publicitate online. Replica e folosita de Voicu in fata cumparatorilor de publicitate sau la intalnirile ocazionale intre putinii specialisti in online si se refera la nevoia de a stabili corect segmentul-tinta al unui produs.

    Exagerarea voita ascunde insa alte doua nuante. In primul rand, faptul ca pe internet cunoasterea preferintelor celui care se afla in fata monitorului poate merge mai departe decat oriunde in media. La nivel ideal, chiar si obisnuintele din sfera cosmeticii personale. Explicatia este evidenta. Un calculator poate pune intrebari consumatorului de internet prin profilul completat la inceputul utilizarii unui site, prin tehnologia care stie ca accesul se face de pe strada Dezrobirii din Craiova si nu din orice alt loc din Romania, prin preferintele de utilizare a internetului, pe cand un televizor e mut din acest punct de vedere. La fel si radioul ascultat dimineata in masina sau revista pe care o aveti in mana, medii care folosesc instrumente ale cercetari statistice. Internetul e cel mai indiscret dintre mass-media si motoarele de cautare, cum sunt Google si Yahoo!, chiar au la dispozitie mecanismele prin care va pot livra reclame la rujuri chiar in clipa cand afla ca sunteti interesat/a.

    O a doua nuanta a afirmatiei lui Val Voicu e faptul ca el, alaturi de alti cativa, predica de ceva ani beneficiile pe care le aduce publicitatea pe internet in fata cumparatorilor de promovare. Cu un succes vizibil. De la an la an, sumele cheltuite pentru publicitatea online au crescut cu 100% si anul acesta se va ajunge foarte probabil la incasari de 8,5 milioane de euro, cifra vehiculata in piata si care se refera la publicitatea conturilor importante. Si chiar daca in unele locuri reclamele au devenit agresive, tasnesc in fata unui articol inainte chiar de a-i putea citi titlul, iar pe alte pagini spatiul se imparte in mod egal intre reclame si continutul care atrage vizitatorii, tot e loc de mult mai multe reclame. Daca anul trecut publicitatea online a incasat doar putin peste 1% din cele 485 de milioane de euro, cat inseamna in total industria publicitatii, conform Initiative Media (cu 89% TV), peste cativa ani este asteptata sa creasca la peste 5%. „In 3-5 ani, cred ca online-ul va insemna 5-7% din totalul pietei de publicitate, care la randul ei va creste cu o medie anuala de 25%“, spune Orlando Nicoara, probabil cea mai influenta persoana din online-ul romanesc. Iar la anul, conform lui Nicoara, piata de publicitate online ar urma sa ajunga aproape de dublare, spre 15-16 milioane de euro.

    Rezultatul calculelor este naucitor: piata care pune reclame pe site-uri ar trebui sa ajunga deci in cinci ani la un minim de 45 de milioane de euro si pana la 96 de milioane de euro. Estimarea se raporteaza si la pietele mai dezvoltate. In Marea Britanie, cea mai mare piata de publicitate din Europa din orice punct de vedere, reclamele pe internet atrag acum mai mult de 10% din bugetele de promovare si se asteapta ca echilibrul sa fie gasit undeva spre 15%. Insa spre deosebire de Marea Britanie sau de orice alta piata la care s-ar putea face raportari mai indreptatite, Romania are o particularitate: faptul ca regiile de publicitate au aici ca nicaieri o pozitie dominanta si nu site-urile in sine. Prin agentiile care intermediaza tranzactiile intre cumparatori (companii sau reprezentanti ai acestora care au nevoie de promovare online) si vanzatori (proprietarii de site-uri ce se sustin prin advertising) trec majoritatea banilor din reclame pe internet. Si mai spectaculos, patru astfel regii de publicitate au impreuna o cota valorica de aproximativ 90%. Prin conturile AdEvolution, Arbomedia, Boom si MediaPro Interactiv (MPI) vor trece anul acesta aproximativ 7,5 milioane de euro.

    Din acestia doar o mica parte, in jur de 30%, raman la regii, pentru ca restul pleaca la site-urile pe care le reprezinta. Doar Magda Zander, director de vanzari al retelei Boom, estimeaza o cota de piata mai mica a regiilor, in intervalul 70-80%. „Romania e total atipica fata de celelalte tari. In Polonia e un portal care domina piata, in Cehia sunt 3 portaluri care domina piata, in Ungaria sunt 2. In niciuna din tarile astea nu exista regii asa puternice“, enumera Orlando Nicoara de la MediaPro Interactiv. „Dar pentru ca in Romania asa a fost evolutia, si aici cred ca un mare merit il am chiar eu, de a crea regii puternice, cel putin inca 2-3 ani de acum inainte regiile vor face legea in Romania“, continua seful de acum al MPI, anterior director al Netbridge, grupul care controleaza Boom si cofondator al primei regii de publicitate romanesti, acum disparuta, Ad.ro.

    Situatia din Romania e in sine nu doar o dovada a dibaciei vanzatorilor de publicitate, dar si una a nivelului incipient in care se afla piata. Cele mai multe site-uri apeleaza la serviciile acestor agentii specializate pentru ca doar ele pot deschide usa la mari advertiseri. Luate individual, site-urile sunt in majoritate prea mici pentru a prezenta interes unui cumparator de publicitate obisnuit cu expunerea data de TV si celelalte canale media. Grupate insa sub o singura umbrela, cea a regiei de publicitate, pot fi derulate campanii la standardele de volum dorite de cumparatori.

    Acest tip de site-uri sunt favoritele Arbomedia, una din Big Four-ul romanesc al regiilor de publicitate. „Noi am reusit sa adunam site-uri de nisa foarte valoroase, cu audienta nu neaparat mare, dar de calitate. Ca site mic, dar cu potential publicitar, trebuie sa te duci la un Arbomedia, pentru ca trebuie sa existi in piata si poti accepta si un comision de 99% doar ca sa fi vazut“, spune Calin Rotarus, directorul de vanzari al companiei, broker de publicitate care practica un comision mediu de 30%. Arbomedia este si singura retea straina (este vorba de compania germana Arbomedia AG), activand si in alte tari, iar in Romania detine site-ul de stiri Hotnews.ro („cash-cow“-ul firmei) si Softpedia, site-ul cu cel mai mare numar de vizitatori (intr-o proportie insemnata insa din afara Romaniei). Pentru comparatie cu una din tarile pomenite anterior, Arbomedia are in Romania o cota de piata ce depaseste 20%, iar in Polonia este lider intre regii cu 3%. „La noi regiile au impins piata, au impins-o cateodata fortat si cresterea asta spectaculoasa se datoreaza lor. Spre deosebire de alte tari, portalurile sunt in Romania «peanuts» (nesemnificative ca pondere, n.red.)“, este de parere Calin Rotarus.

    Aceste patru regii conduc detasat pe o piata unde exista totusi concurenti specializati, cum sunt Splendid Media Zece sau InternetCorp (acesta in principal publisher). Explicatia? „Faptul ca eu cu Orlando (Nicoara) facem businessul asta de noua ani conteaza enorm din punctul de vedere al experientei. Piata are incredere in noi oarecum. Un «no name» nu poate sa vina si sa aiba imediat si succes. Din nou, e un business bazat pe oameni“, crede Val Voicu. In total, in vanzarile de publicitate online lucreaza acum in Romania in jur de 100 de oameni, cifra inaintata de Doru Panaitescu, consultant online independent. Mutarile acestora intre cele patru regii au dat dinamica segmentului de piata si, in functie de pozitia ierarhica a celui ajuns la concurenta, au schimbat uneori clasamentul cifrelor de afaceri. MPI a fost formata anul trecut cu oamenii plecati de la Boom odata cu demisia directorului Orlando Nicoara. La AdEvolution, o retea fondata tot anul trecut, au venit mai multi oameni de la Arbomedia. La randul ei, Arbomedia a fost parasita acum cateva luni de tot departamentul de vanzari online in favoarea Boom, exceptandu-l doar pe directorul Calin Rotarus. Efectele probabil urmeaza sa fie simtite si de o parte, si de alta.

    Directorul MPI spune ca de la infiintarea diviziei de online a trustului de presa care cuprinde agentia de presa Mediafax, publicatii ca Ziarul Financiar, BUSINESS Magazin si gestioneaza site-urile grupului MediaPro, MPI a ajuns lider de piata la incasari din publicitate. „Noi in momentul de fata, cu site-urile pe care le avem, din care doar unul e in top 10 (sport.ro), vindem mai mult decat vinde Ringier, care are trei site-uri in top 10 (EvZ.ro, Libertatea.ro si ProSport.ro). Daca nu ar fi regiile, am fi numarul unu pe piata in clasamentul general. Dar regiile acapareaza un numar destul de mare.“ Desi, cu exceptia unor spatii pe care le vinde pe portalul Neogen, MPI reprezinta exclusiv site-uri ale grupului de presa din care face parte, poate fi socotita regie de vanzari, din moment ce actioneaza ca atare.

    S-ar putea spune ca in Romania vanzatorul e rege, iar cunoscutul enunt spus atat de des in Statele Unite, „content is king“, nu-si gaseste inca acoperirea in realitate decat partial. De ce? Pentru ca niciunde in alta parte decat in Statele Unite nu exista grupuri online mai puternice si mai autosuficiente. Producatorul de continut este acolo rege pentru ca el da puterea unui site aflat la inceput sa atraga zeci sau chiar sute de mii de utilizatori, un public interesant pentru orice cumparator de publicitate. In Romania lucrurile ar putea sta asa atunci cand numarul utilizatorilor de internet va creste suficient, si odata cu el, obisnuinta de a folosi servicii online sau pur si simplu de a viziona selectiv cateva dintre stirile jurnalului TV. Iar aici, trusturile din media traditionale pleaca de pe o pozitie avantajoasa. Au structuri care produc continut, reporteri care vaneaza subiecte si singura provocare ce ramane e de a le face disponibile online intr-o forma potrivita.