BusinessMagazin

Tag: publicare

  • Ţara unde coronavirusul provoacă o criză financiară mai gravă decât cea din 2008, când toată lumea a avut de suferit enorm

    Cea  mai mare economie nordică, a Suediei, ar putea să se îndrepte către cea mai mare recesiune din istoria acesteia, chiar mai rea decât criza financiară din 2008, potrivit unui articol publicat de Bloomberg.

    Produsul intern brut va scădea cu aproximativ 4% anul acesta, potrivit unui raport publicat miercuri, 25 martie, de economiştii Swedbank. Această scădere ar putea ajunge însă chiar la 8%, dacă şocul economic forţează un val de companii să intre în faliment, au mai declarat ei jurnaliştilor de la Bloomberg. Este de aşteptat, de asemenea, ca şomajul să depăşească 10% în următoarele luni, „în pofida unor stimuli fiscali fără precedent”, au spus economiştii citaţi.

    Previziunea arată cât de rapid a schimbat lucrurile răspândirea virusului: în ianuarie, Swedbank prezicea că economia Suediei va creşte cu 1,4% anul acesta. Dar cu economia globală blocată, economia bazată pe schimburi comerciale se confruntă cu o recesiune care va fi „mai de amploare şi mai rapidă” decât în perioada crizei financiare”, potrivit Swedbank.

  • BestJobs vine în sprijinul angajatorilor cu posibilitatea de a publica gratuit anunţuri pentru joburi remote

    Platforma de recrutare BestJobs se alătură iniţiativelor de limitare a răspândirii coronavirusului şi permite angajatorilor să posteze gratuit, în perioada următoare, anunţuri cu joburi de la distanţă. Demersul BestJobs vine în contextul nevoii tot mai mari a companiilor de a se alinia la noul mod de lucru în contextul epidemiei de Coronavirus, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.
    „Lucrul de la distanţă este prima măsură impusă în contextul epidemiologic actual pentru protejarea sănătăţii angajaţilor. Astfel, companiile se repliază şi sunt practic în plin proces de adaptare la nevoile estimate de recrutare, în funcţie de scenariile pe care fiecare îşi bazează planul de continuitate a business-ului. Numărul anunţurilor pentru poziţii la distanţă este aşadar aşteptat să crească în perioada următoare, iar în acest context am decis să venim în sprijinul companiilor să găsească mai uşor angajaţii de care au nevoie”, spune Dan Puică, CEO BestJobs.
    Pentru a putea publica gratuit un anunţ de recrutare pentru poziţii cu activitate la distanţă, companiile trebuie să selecteze, în platforma BestJobs, categoria “remote” din rubrica “Tip de angajare”.
    De la începutul acestui an, BestJobs a înregistrat o creştere cu 30% a numărului de joburi remote, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cele mai multe astfel de poziţii vizează specialişti în IT/Telecom, vânzări, management şi marketing.
    În total, numărul de locuri de muncă scoase la concurs prin intermediul Bestjobs a fost, anul trecut, de aproape 250.000 de joburi, iar compania a intermediat angajări pentru un număr de peste 10.000 de companii şi a atras peste 8 milioane de aplicări. Platforma de recrutare online Bestjobs gestionează în prezent 4 milioane de CV-uri.

     

  • Care e de fapt ideea cu izolarea la domiciliu şi care sunt efectele acesteia

    De ce este important să ne autoizolăm la domiciliu poate fi observat prin studierea istoriei: dintr-un articol publicat de jurnaliştii publicaţiei internaţionale Quartz reiese cât de important este să ascultăm sfaturile autorităţilor din domeniu pe durata epidemiei. 

    În 1918, oraşul Philadelphia a organizat o paradă care a ucis mii de oameni. Ignorând avertizările, oamenii au organizat un marş pentru a susţine eforturile din războiul ce se terminase. 

    Trei zile mai târziu, fiecare pat din cele 31 de spitale din Philadelphia era umplut cu pacienţi grav bolnav, infectaţi de gripa spaniolă. Până la finalul săptămânii, mai mult de 4.500 de persoane au murit ca urmare a epidemiei care a afectat 100 de milioane de persoane din toată lumea.

    Până la vremea în care politicienii au închis oraşul, era prea târziu.

    În St. Louis lucrurile au stat total diferit, deşi oraşul nu se afla la o distanţă foarte mare de Philadelphia. La două zile de la detectarea primelor cazuri în rândul civililor, oraşul a închis şcolile, locurile de joacă, bibliotecile, sălile de judecată şi chiar şi bisericile. Adunările publice de mai mult de 20 de persoane au fost interzise. 

    Măsurile extreme – cunoscute acum drept „distanţarea socială” – au redus la mai mult decât jumătate faţă de Philadelphia numărul de decese înregistrate din cauza gripei spaniole.

    Conceptul de „aplatizare a curbei” este esenţial pentru sănătatea publică atunci când vine vorba despre răspunsul la epidemii, inclusiv la epidemia cauzată de Covid-19.  Odată ce un virus nu mai poate fi oprit, scopul principal este oprirea răspândirii acestuia. 

    Cu cât sunt mai puţini oameni infectaţi simultan, serviciile de sănătate nu sunt copleşite şi numărul deceselor scade. Astfel creşte şi timpul pe care îl au la dispoziţie medicii şi cercetătorii pentru a descoperi modalităţi de tratare a virusului. 

  • După şase ani de tăcere, Sergiu Biriş şi Andrei Dunca vorbesc despre ce înseamnă, cu adevărat, o tranzacţie cu Facebook. Unele momente au fost exact ca în desenele animate

    Cei doi români implicaţi în construcţia LiveRail – care era în 2014 cel mai valoros produs al industriei de IT din România – au confirmat pentru prima oară – în cadrul unei discuţii filmate şi publicate chiar de ei – faptul că valoarea tranzacţiei cu Facebook a fost într-adevăr de o jumătate de miliard de dolari – la cât fusese estimată la acea dată de portalul american TechCrunch. Ce alte detalii a inclus una dintre cele mai mari tranzacţii din IT-ul românesc?

    După şase ani de la tranzacţia prin care Facebook a cumpărat LiveRail – o platformă de publicitate online care îşi are originile în Cluj – cei doi români care au fost cofondatori în cadrul start-up-ului au dezvăluit în premieră detalii spectaculoase despre tranzacţia care a făcut valuri în 2014, inclusiv că au cerut gigantului condus de Mark Zuckerberg 1,1 miliarde de dolari pe ideea lor, însă iniţial oferta americanilor a fost de doar 78 de milioane de dolari. Sergiu Biriş şi Andrei Dunca, cei doi români implicaţi în construcţia LiveRail au confirmat pentru prima oară şi faptul că valoarea tranzacţiei cu Facebook a fost într-adevăr de o jumătate de miliard de dolari – la cât fusese estimată la acea dată de portalul american TechCrunch.
    Andrei Dunca, un personaj puţin cunoscut în România, care a început să lucreze în anul 2007 în Cluj la dezvoltarea LiveRail şi mai apoi a plecat în Londra şi San Francisco pentru a continua dezvoltarea produsului, a povestit în cadrul unei ediţii a emisiunii „Neascultătorii” realizate online de Sergiu Biriş, fostul său partener în construcţia start-up-ului, detalii în premieră despre dezvoltarea produsului, negocierile cu Facebook, vânzarea companiei şi apoi despre închiderea proiectului şi experienţa în cadrul celei mai mari reţele sociale din lume chiar în campusul din Menlo Park. Până în prezent cei doi români implicaţi în construcţia şi dezvoltarea LiveRail au fost extrem de secretoşi în legătură cu acest subiect şi au oferit puţine detalii despre business şi tranzacţia cu Facebook.
    LiveRail – o companie care s-a născut după ce britanicul Mark Trefgarne şi-a externalizat în Cluj dezvoltarea de software şi astfel i-a întâlnit pe Sergiu Biriş şi Andrei Dunca – a atacat o zonă de nişă la acea vreme, publicitatea în clipurile video, ajungând la momentul vânzării către Facebook la venituri anuale de 250 de milioane de dolari şi înregistrând profit, au dezvăluit în cadrul emisiunii cei doi români.
    Iată principalele detalii ale afacerii LiveRail dezvăluite de cei doi în cadrul emisiunii „Neascultătorii”.

    Negocieri ca în desene animate: „Vrem totul. Nu vă dăm nimic. Vrem ceva. OK, ne-am înţeles!”

    Andrei Dunca povesteşte pentru prima oară în cadrul discuţiei câţi bani au cerut Facebook şi ce replică au primit. A fost ca în serialul de desene animate Family Guy, s-a amuzat acum Dunca.

    Andrei Dunca: Este o scenă în Family Guy în care Peter negociază cu cineva, este o scenă superscurtă. Şi Peter zice „We want everthing (Vrem totul)”, primeşte ca răspuns  „We give you nothing (Nu vă dăm nimic)”, iar atunci el zice „I want something (Vreau ceva)” (şi tranzacţia se încheie – n. red.). Cam aşa a fost şi la noi, noi am mers cu formulele noastre şi cu calculele noastre şi cu prezentarea noastră că vrem un miliard şi o sută de milioane de dolari. Nu, ei au venit cu formulele lor, cu calculele lor, cu justificările lor, cu (o ofertă de 78 de milioane – n. red.) .”
    Sergiu Biriş: Oh, my God.

    Emoţii în Hawaii – Facebook nu vrea să dea prea mult cash, va trebui să îi refuzăm

    Andrei Dunca povesteşte şi cum negocierile cu Facebook au trecut prin mai multe momente critice, când totul părea că se va prăbuşi.

    Andrei Dunca: Au fost multe momente în care vorbeam cu Mark Trefgarne şi spuneam că o să cadă tranzacţia, că nu o să se mai întâmple. Cel mai nasol a fost când eram în Hawaii, într-un un weekend prelungit de vineri până duminică, era ziua mea, împlineam 30 de ani şi am zis, chiar dacă eram în mijlocul negocierilor, că trebuie să plec trei zile, că nu mai pot aşa. Şi ştiu că conduceam şi mă sună Mark că am avut încă o discuţie şi (cei de la Facebook – n. red.) nu vor să facă niciun compromis şi că vesting schedule e prea lung şi că nu vor să facă compromisuri, că nu vor să dea cash prea mult şi că va trebui să spunem nu. Am spus OK, asta e.

    Project Vertigo. La ce s-a uitat Facebook: a contat tehnologia, nu oamenii de vânzări, nu PR-ul. Prima dată totul a murit

    Prima etapă a negocierilor cu Facebook s-a concentrat pe evaluarea tehnologiei LiveRail, după care a urmat discuţia despre bani. Firma pornită în Cluj a fost aleasă dintr-un număr total de peste 40 de firme aflate pe radarul Facebook.

    Andrei Dunca: Cam în perioada respectivă – în toamna lui 2013, deci cam cu 9 luni înainte de achiziţia finală – am început să avem discuţii cu Facebook. Discuţiile au fost mai degrabă de curiozitate – poate (pentru) un eventual parteneriat fiindcă, na, Facebook era o platformă mare, cu o grămadă de utilizatori şi timp petrecut în reţea şi nu aveau nicio soluţie de video. Avea sens să discutăm să vedem dacă putem lucra împreună şi aşa mai departe. Am discutat puţin, nu s-a ajuns la nicio concluzie. Relaţia a murit după discuţia respectivă. Facebook s-a întors la noi prin ianuarie 2014: „Hai să povestim încă o dată că ne gândim la o achiziţie şi o să ne înâlnim cu 40 de companii şi voi sunteţi una dintre ele“.
    În tot acest proces focusul s-a pus foarte mult pe tehnologie, voiau să vadă cine are tehnologia, cine are produsul, nu cine are echipa de vânzări sau de PR mai bună. Concluzia lor a fost că din toate cele 40 şi ceva de companii noi avem tehnologia cea mai bună. Am trecut printr-un due diligence foarte, foarte adânc şi foarte detaliat, ştiu că apogeul procesului a fost la un moment dat când tot managementul LiveRail – toţi cei de la C level şi VP level – timp de o săptămână am fost în birourile Facebook. Nu am apărut la noi la birou şi atunci toată lumea s-a întrebat ce se întâmplă. A trebuit să găsim scuze, că nu puteam să le zicem angajaţilor că asta se întâmplă, că era confidenţial. Am intrat şi în campusul Facebook prin altă clădire, sub un alt nume de companie, ca să nu se ştie cu cine discută. Eram Vertigo, project Vertigo – acesta era numele nostru de cod.

    Sergiu Biriş: Negocierile au început după due diligence, nu a fost pus un preţ pe masă dinainte.

    Primele oferte de achiziţie au venit în 2012-2013. Ne-am dat seama că trebuie să vindem unui gigant

    Compania a purtat negocieri de vânzare aproximativ doi ani până la achiziţia de către Facebook, a dezvăluit Andrei Dunca. El a precizat pentru prima dată şi câţi bani făcea compania la momentul vânzării.

    Andrei Dunca: Am avut mai multe oferte de achiziţie în 2012 – 2013 fiindcă începea să existe puţină consolidare în piaţă şi erau jucătorii mijlocii care încercau să-şi consolideze activele şi produsele. Am avut câteva oferte dar foarte, foarte slabe. De genul acţiuni în companie care nu era publică – „monopoly money“ – oferte cash foarte, foarte slabe, şi nu le-am dat foarte multă atenţie. Dar ne-am dat seama odată cu creşterea aceasta exponenţială că ajungem la un punct în care nu există aşa multe opţiuni, pentru că vor exista doar 3-4 companii care ar putea să-şi permită să ne cumpere şi celelalte două variante ar fi fost IPO sau să vindem către private equity. Ideea de IPO era interesantă dar în continuare ne era puţin groază de tot overheadul care se adaugă pentru a ajunge o companie publică şi a continua să fii o companie publică. Varianta optimă era o vânzare către un player mare. Ce opţiuni aveam – doar Google, Microsoft, Facebook, deci nu prea erau foarte multe variante. În 2014 am făcut cam 250 de milioane de dolari venituri. În 2013 probabil 80-90 mil. dolari. Eram profitabili din primăvara lui 2013. Deci eram deja profitabili de un an.

    Sergiu Biriş: Deci făceaţi 250 de milioane de dolari pe an şi eraţi profitabili. Asta dă o perspectivă.

    Emoţii cu banii. Şi dacă nu ne mai dau tot?

    Discuţia dintre Biriş şi Dunca atinge şi subiectul sensibil al banilor primiţi de la Facebook şi emoţiile că suma nu va fi încasată în totalitate după ce americanii au decis să închidă proiectul LiveRail.

    Sergiu Biriş: A deal is a deal, banii s-au luat, dar e foarte ciudat să vezi din exterior că pur şi simplu după ce ai muncit atâta, ai trecut prin due diligence, o grămadă de detalii, de frustrări, de nopţi nedormite, până la urmă, pică – nu pică, iese – nu iese, ajungi acolo, eşti la Facebook şi apoi boop.

    Andrei Dunca: Nici partea cu banii nu este foarte optimistă, să zic aşa, în sensul că ei nu au plătit toţi banii deodată, nimeni nu plăteşte toţi banii deodată. O grămadă din valoarea totală a fost împărţită pe un vesting schedule de 3 ani sau 4 ani, în funcţie de cât rămâi în companie. Vreo 20% din valoarea totală în escrow în caz că sunt probleme cu fraude si alte probleme legale timp de 18 luni, deci un an şi jumătate o grămadă de bani sunt în escrow, şi te întrebi: dacă nu mai este LiveRail şi nu mai lucrăm pe LiveRail, mai primim banii ăia? Nu îi mai primim, care e faza? Deci complicat.

    Ceva „destul de nasol”, când banii se terminaseră şi nimeni din Silicon Valley, în plină criză, nu mai răspundea la mailuri şi telefoane. „Dădusem deja 40% din companie”

    În plină criză, compania rămăsese fără bani şi nu reuşea să facă rost de alţii. Aşa a ajuns fondul care a dat primii bani firmei să ajungă la 40% din firmă din doar câteva runde.

    Andrei Dunca: Prima finanţare de 500.000 de dolari ne-a ajuns până în toamna lui 2009, un an şi un pic, în mijlocul recesiunii. Foarte, foarte greu nu doar să faci rost de bani, să te întâlneşti cu VC-uri, nimeni nu răspundea la mailuri, la telefoane, nimeni nu avea apetit de investiţie şi a fost destul de greu. Ţin minte că eu şi Mark nu ne-am mai plătit salariile de la un moment dat. I-am dat nişte bani împrumut lui Mark să-şi plătească chiria. Destul de nasol. Am avut noroc că Pond Ventures, investitorul nostru iniţial, a fost de acord, în momentul în care au văzut că nu există nimeni altcineva, au fost de acord să continue să investească doar ei, deşi nu e recomandabil să tot meargă aceiaşi investitori fără participare externă. Dar au crezut în produs, în echipă şi în misiunea noastră şi au continuat să investească. (Au fost – n. red.) termeni foarte buni pentru ei la momentul respectiv şi practic cred după primele două runde deja dădusem peste 40% din companie. Aveam venituri mici, nu destul cât să desenăm nişte grafice interesante. Cred că veniturile erau la nivelul miilor de dolari, deci destul de puţin.

    Cum moare o achiziţie de o jumătate de miliard de dolari: a plecat susţinătorul nostru în altĂ echipă. „Am fost pur şi simplu nervoşi şi frustraţi”

    Discuţia face lumină în premieră şi asupra motivului care a determinat Facebook să închidă LiveRail după ce a plătit o jumătate de miliard de dolari pe această tehnologie.

    Sergiu Biriş: Dacă te uiţi din afară la asta, zici What the fuck?, ăştia dau juma’ de miliard pe tehnologia asta şi după doi ani o închid şi nu o mai folosesc. De ce? Cum s-a ajuns acolo?

    Andrei Dunca: Problema este că orice achiziţie de genul acesta are un sponsor, sau o echipă internă care sponsorizează ideea, adică ei din intern merg la leadership şi spun că vrem să cumpărăm compania asta fiindcă ne ajută pe strategia respectivă. Şi noi am avut sponsori un director care a fost foarte angajat să se întâmple achiziţia. Totul a fost ok în timpul negocierilor şi due diligence şi toată lumea era pe aceeaşi lungime de undă. La 3 – 6 luni după achiziţie persoana respectivă s-a mutat intern în altă echipă, s-a mutat din Menlo Park în Londra pe un alt produs Facebook. Au venit persoane noi care au întrebat: „Ce facem aici?, Despre ce este vorba? A, păi nu ştiu, chiar asta să fie strategia, nu e cam complicat?, hai să facem altceva.“ Deci ne-am pierdut „internal champion“şi nu am avut niciunul dintre noi experienţa politicilor ăstora corporatiste, nu am ştiut cum să navigăm problemele de genul acesta, am fost pur şi simplu nervoşi şi frustraţi şi ne-a fost foarte greu să trecem peste ideea că LiveRail nu mai este copilul nostru.

  • Facebook plăteşte Reuters pentru verificarea informaţiilor publicate pe reţea şi pe Instagram

    Facebook a încheiat un acord cu Reuters pentru verificarea conţinuturilor publicate pe platformă şi pe aplicaţia Instagram. Hotărârea a fost luată în contextul în care Facebook se confruntă cu presiuni privind eliminarea ştilor false.

    Decizia a venit după ce serviciile secrete americane au informat că platformele de socializare online au fost folosite într-o campanie a ruşilor, care a avut ca scop influenţarea alegerilor din SUA din 2016, lucru negat de administraţia de la Moscova.

    O secţie nou înfiinţată în cadrul Reuters se va ocupa de verificarea conţinuturilor – fotografii, înregistrări video, titluri etc. – dedicate utilizatorilor din SUA, în limbile engleză şi spaniolă, a anunţat agenţia de presă într-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Atenţie, şoferi: Cele mai noi modificări care ar putea schimba Codul Rutier radical

    La începutul acestei luni a fost depusă la Senat o propunere legislativă pentru completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, care prevede anumite modificări ale articolelor din capitolul V care reglementează regulile de circulaţie.

    Propunerea legislativă numărul B21/2020, depus la Senat marţi, 4 februarie 2020, prevede completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, după cum urmează:

    Art.44, aliniatul (2) va avea urmatorul cuprins: „ (2) În circulaţia pe autostrăzi, pe drumurile express, pe cele naţionale europene (E) si pe cele nationale (DN) conducătorii de autovehicule sunt obligaţi sa folosească în timpul zilei luminile de întâlnire sau luminile pentru circulaţia diurnă.”

    În prezent, articolul 44 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 are următorul cuprins: „În circulaţia pe autostrăzi, pe drumurile expres şi pe cele naţionale europene (E) conducătorii de autovehicule sunt obligaţi să folosească şi în timpul zilei luminile de întâlnire. ”

    u ca această propunre legislativă să intre în vigoare, trebuie adoptată de Parlament, promulgată de şeful statului şi apoi publicată în Monitorul Oficial.

     

  • Cât de eficiente sunt măştile chirurgicale, ne protejeaza sau nu de gripă sau coronavirus ?

    O mască chirurgicală obişnuită nu poate să îi protejeze pe utilizatorii acesteia de răspândirea unui virus, potrivit articolelor publicate în presa internaţională. Dr. William Schaffner, un specialist de la Universitatea Vanderbilt din Tennessee, Statele Unite, a subliniat acest aspect într-un interviu pentru livescience.com.
    Potrivit lui, un alt tip de mască, mai complexă, cunoscută drept masca de praf de unică folosinţă N95 cu supapă, realizată dintr-un material mai special, este mai utilă în astfel de situaţii.

    Masca N95 de unică folosinţă este mai groasă decât o mască chirurgicală obişnuită, dar Schaffner nu recomandă deocamdată folosirea ei de către publicul larg. Motivul invocat de el se leagă de faptul că este destul de greu să porţi o astfel de mască, „Este mai dificil să respiri printr-un material mai gros precum cel din care este alcătuită această mască. Trebuie să munceşti ca să inspiri şi ca să expiri. Este puţin claustrofobic. În interiorul măştii este umed şi cald”, a spus Schaffner.

    „Eu personal le pot purta atunci când este nevoie timp de o jumătate de oră. Apoi trebuie să mă eliberez, să respir adânc şi abia apoi să o pun din nou”, a adăugat el. De asemenea, chiar dacă este posibilă achiziţia online a unei astfel de măşti, el nu îi sfătuieşte pe oameni să facă acest lucru. „Chiar dacă nu există o criză de astfel de măşti acum, ar putea fi dacă prea multă lume cumpără una în mod nenecesar”, a spus el în articolul publicat de livescience.com.

    Măştile chirurgicile sunt create pentru chirurgi, fiindcă aceste produse fac treabă bună în ceea ce priveşte păstrarea elementelor patogene din nasul şi gura medicului din câmpul respiratoriu, a spus el. În unele ţări asiatice, precum China şi Japonia, nu este neoobişnuit ca oamenii să poarte măşti chirurgicale în public pentru a se proteja de poluare şi agenţi patogeni.

    Pe de altă parte însă, acele măşti nu ajută prea mult în contextul unui virus. „Aceste măşti nu sunt create pentru a păstra în afară particulele virale. „Nu sunt utile împotriva virusurilor şi nu sunt suficient de strânse pe faţa voastră astfel încât să asigure protecţie”, a spus el. Medicul a mai precizat că anumiţi oameni folosesc măşti chirurgicale când sunt ei înşişi bolnavi. „Când eşti bolnav, cel mai bine este să nu mergi în locuri publice. Acela este momentul să stai acasă”, a spus Schaffner.

     

  • Veşti bune pentru peste 1 milion de români: Noul termen pentru depunerea declaraţiei unice a fost oficializat după publicarea OUG 6/2020 în Monitorul Oficial

     În Monitorul Oficial a fost publicată OUG 6/2020 pentru prorogarea termenului de depunere a declaraţiei unice, conform documentului publicat în Monitorul Oficial Partea I, din data de 31 ianuarie 2020. OUG 6/2020 prevede prorogarea termenului de depunere a declaraţiei unice până la data de 25 mai 2020, inclusiv, conform ordonanţei publicate în Monitorul Oficial.

    Declaraţie unică – privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, conform OpANAF nr. 139/2020. Se utilizează pentru declararea impozitului pe veniturile realizate şi a contribuţiilor sociale datorate  pe anul 2019, precum şi a impozitului estimat şi a contribuţiilor sociale datorate, pe anul 2020. a fost publicată în data de 27.01.2020

    În anul 2020, termenul de 15 martie inclusiv prevăzut pentru depunerea Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, în situaţiile reglementate de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Cod fiscal, precum şi în alte acte normative, se prorogă până la data de 25 mai 2020 inclusiv, scrie în documentul oficial.

    Recent a fost publicat şi noul model al declaraţiei unice care aduce noi modificări pentru a lua în calcul şi veniturile obţinute din tranzacţionarea criptomonedelor.

    Mai exact, este vorbaOrdinul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 139/2020 a fost publicat în Monitorul Oficial Partea I, numărul 47, din data de 23 ianuarie 2020, conform documentului oficial publicat pe site-ul instituţiei.

    Noul formular “Declaraţie unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice” va fi utilizat pentru declararea impozitului pe veniturile realizate şi a contribuţiilor sociale datorate începând cu anul 2019, precum şi pentru declararea impozitului pe veniturile estimate şi a contribuţiilor sociale datorate începând cu anul 2020.

    De asemenea, odată cu actualizarea formularului declaraţiei unice, au fost actualizate în mod corespunzător şi instrucţiunile de completare a declaraţiei unice.

    Pricipalele motive pentru care a fost actualizat formularul, ţin de modificarea procentului din impozitul pe venit pentru care contribuabilii pot dispune pentru susţinerea entităţilor nonprofit/unităţilor de cult, precum şi reglementarea regimului fiscal aplicabil veniturilor din transferul de monedă virtuală. 

     

  • Este oficial: ANAF a publicat “lista ruşinii” pentru al patrulea trimestru al anului 2019

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a publicat lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T4 2019, conform legislaţiei în vigoare.

    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T4 2019. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinul nr. 509/2019 pentru modificarea şi completarea Procedurii de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 558/2016.

    Obligaţiile fiscale pentru T4 2019 sunt aferente perioadei octombrie – decembrie 2019.

    Obligaţiile fiscale restante ale contribuabililor persoane juridice care fac obiectul publicării sunt cele notificate, existente la sfârşitul trimestrului de raportare şi neachitate până la data publicării. Nu fac obiectul publicării obligaţiile fiscale restante al căror cuantum total este sub următoarele plafoane:

    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil;

    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu;

    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere;

    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista din acest an nu va cuprinde persoanele fizice, doar pe cele juridice, conform unor modificări legislative recente.

    Lista poate fi consultată AICI

     

     

  • S-a terminat cu petrecerile la bloc, muzica tare sau vecinii gălăgioşi: De astăzi, intră în vigoare noile amenzi pentru cei care deranjează liniştea

    De astăzi, 26 ianuarie 2020, intră în vigoare noua lege care prevede sancţiuni mult mai dure pentru cei care deranjează în mod repetat vecinii. 

    Mai exact, este vorba despre Legea nr. 192/2019, publicată în Monitorul Oficial în luna octombrie a anului şi care se va aplica de astăzi. Legea nr. 192/2019, pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice, modifică şi actualizează  reglementările care erau în vigoare până în prezent prin Legea nr. 61/1991.

    Potrivit cadrului legal, persoanele care organizează petreceri cu caracter privat şi utilizează aparatură muzicală la intensitate de natură a tulbura liniştea locuitorilor, în corturi, alte amenajări sau în spaţiu neacoperit, situate în perimetrul apropiat imobilelor cu destinaţia de locuinţe sau cu caracter social, în mediul urban, vor plăti o amendă între 2.000 şi 3.000 de lei, o creştere semnificativă faţă de valoarea anterioară (între 500 şi 1.500 de lei, cat era prevăzut de Legea nr. 61/1991). 

    Această pedeapsă creşte semnificativ la persoanele care repetă ofensa într-un interval de 24 de ore, iar amenda poate ajunge până la 6.000 de lei, sau până la 150 de ore de muncă în folosul comunităţii. Amenzile cresc până la 1.500 de lei şi pentru persoanele care incită la dezordine socială, organizează jocuri de noroc ilegale, sau servesc băuturi alcoolice în locurile publice şi în afara restaurantelor. 

    De asemenea, tot până la 1.500 de lei ajunge amenda pentru persoanele care deranjează liniştea publică sau produce zgomote în zonele de locuit între orele 22:00 – 08:00 şi 13:00-14:00. Pentru repetarea ofensei într-un interval de 24 de ore, aceste amenzi pot urca până la 3.000 de lei, sau pedeapsă cu 70-120 de ore de muncă în folosul comunităţii.