Tag: probleme

  • Zboruri anulate pentru pasageri, bonusuri pentru piloţi: cum se feresc reprezentanţii Ryanair de probleme

    „Recunoscând impactul pe care îl are nevoia de a zbura în zile suplimentare, implementez următoarea schemă de bonus. Toţi piloţii actuali (…) care vor opera aeronavele Ryanair în perioada septembrie – 31 octombrie vor primi un bonus brut de 12.000 de euro sau 12.000 de lire pentru căpitan şi 6.000 de euro sau 6.000 de lire pentru copiloţi în noiembrie 2018”, le-a transmis piloţilor directorul de operaţiuni al Ryanair, Michael Hickey.

    Piloţii şi copiloţii vor primi bonusul dacă vor zbura peste 800 de ore cu Ryanair până la 31 octombrie 2018.

    Până la 50 de zboruri pe zi vor fi anulate până pe 31 octombrie, afectând aproape 400.000 de pasageri.

    Ryanair a fost avertizată de Autoritatea Civilă de Aviaţie că i se vor aplica penalizări pentru că refuză să reruteze pasagerii către alte companii aeriene.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zboruri anulate pentru pasageri, bonusuri pentru piloţi: cum se feresc reprezentanţii Ryanair de probleme

    „Recunoscând impactul pe care îl are nevoia de a zbura în zile suplimentare, implementez următoarea schemă de bonus. Toţi piloţii actuali (…) care vor opera aeronavele Ryanair în perioada septembrie – 31 octombrie vor primi un bonus brut de 12.000 de euro sau 12.000 de lire pentru căpitan şi 6.000 de euro sau 6.000 de lire pentru copiloţi în noiembrie 2018”, le-a transmis piloţilor directorul de operaţiuni al Ryanair, Michael Hickey.

    Piloţii şi copiloţii vor primi bonusul dacă vor zbura peste 800 de ore cu Ryanair până la 31 octombrie 2018.

    Până la 50 de zboruri pe zi vor fi anulate până pe 31 octombrie, afectând aproape 400.000 de pasageri.

    Ryanair a fost avertizată de Autoritatea Civilă de Aviaţie că i se vor aplica penalizări pentru că refuză să reruteze pasagerii către alte companii aeriene.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum să-ţi transformi pasiunea pentru jocuri video într-o carieră

    Aproximativ 7.000 de oameni lucrează în acest moment în România în circa 80 de studiouri de dezvoltare de jocuri video, dintre care peste 50 în Bucureşti, iar restul în oraşe precum Cluj, Timişoara sau Iaşi, conform Asociaţiei Dezvoltatorilor de Jocuri din România (RGDA). Cele mai mari studiouri sunt multinaţionalele Ubisoft, Electronic Arts şi Gameloft, care au avut o cifră de afaceri cumulată de circa 91 milioane de euro în 2016, adică 62,5% din totalul industriei locale după cifra de afaceri. ”Cum ar arăta aceste date dacă ar exista şi susţinere din partea statului? Câte alte firme din afară ar fi interesate să vină în România? Unul din lucrurile care afectează industria locală este lipsa forţei de muncă, ceea ce este valabil peste tot în IT, mai ales într-o nişă precum game development“, spune Andrei Istrate, cofondator al GameDev Academy, singurul centru din România care oferă cursuri profesionale în acest domeniu de activitate. ”Avem o lipsă mare de susţinere pentru cei care vor să dezvolte jocuri video. Sunt foarte mulţi tineri care vor să înveţe, dar foarte puţine surse de învăţare la nivel local, dar şi la nivel de inspiraţie“, motivează Istrate înfiinţarea unui astfel de centru.

    Apariţia şcolii GameDev Academy vine în contextul lipsei unui cadru formal în care pasionaţii de jocuri video pot trece de la simpli spectatori la statul de creatori. ”Nu înveţi nicăieri în România, indiferent că vorbim de gimnaziu, liceu sau facultate, cum să creezi un joc video cap-coadă, asistat de oameni cu un background în domeniul ăsta“, continuă Istrate. Cursurile GameDev Academy sunt variate, de la tester jocuri video la game design, programare sau grafică şi se adresează tinerilor de peste 14 ani. Dezvoltarea programului a început în noiembrie, iar în martie a debutat programul pilot, ca apoi în iulie să înceapă înscrierile oficiale. De atunci, inclusiv în programul pilot, au participat la cursuri aproximativ 100 de persoane, iar cele mai căutate module au fost ”de departe cel de game design şi Unity (n.r. – motor grafic utilizat în crearea jocurilor video)“. Costurile unui astfel de curs variază, în funcţie de complexitate şi domeniu, între 450 şi 1.300 de lei, în acest moment.

    Un alt program susţinut de GameDev Academy este Game Lab Bucureşti, un program educaţional bazat pe dezvoltare de proiecte, care are rolul unui incubator de jocuri. Proiectul a apărut în 2012 la Universitatea de Ştiinţe Aplicate din Finlanda, apoi a fost exportat în mai multe locaţii de pe glob, inclusiv în România, în Timişoara, anul trecut. Anul acesta a ajuns la Bucureşti şi se adresează celor care sunt interesaţi ca în trei luni să-şi transforme ideea de joc video într-un produs real.

    GameLab este conceput pentru 48 de persoane; apoi sunt formate 24 de echipe. Prima etapă de selecţie presupune alegerea conceptelor de jocuri, iar cea de-a doua selectarea proiectelor realizate, urmând a fi prezentate în forma finală în faţa unor specialişti. După perioada de selecţie, cei admişi vor fi asistaţi pe parcursul a două luni şi jumătate de profesionişti din producţia de jocuri video, abordând subiecte precum design de jocuri, marketing, management, dezvoltare de produse, design de muzică, design de interfaţă, modelare 3D şi programare. La momentul discuţiei se înscriseseră 10 persoane în program şi ”nu ştim dacă se vor umple toate locurile, este o variantă să pornim şi cu 24 de locuri“.

    În acest scenariu, din cele 24 de idei de la început rămân cel mult 10, apoi în marea finală ajung maximum cinci produse, din care este ales un câştigător. ”Va fi ajutat pe viitor cu promovoare, sprijinire, acces la expunere, sursă de finanţare, public prin intermediul unor evenimente de specialitate“, spune Istrate.

    GameLab se adresează celor care vor să-şi vadă ideea realizată, celor cu un background în programare sau desen, dar şi celor pasionaţi. ”Studenţi şi elevi pasionaţi de gaming, aflaţi la început de drum. Este recomandat ca o persoană să aibă cunoştinţe fie în programare, fie în desen, dar primim şi oameni care nu au neapărat un background de programare şi art, dar care sunt dornici“, adaugă reprezentantul GameDev Academy.

    Una dintre problemele industriei locale este lipsa sprijinului din partea autorităţilor; de pildă, meseriile specifice dezvoltării de jocuri nu sunt trecute în nomenclator, astfel nefiind eligibili pentru accesarea de fonduri europene. ”La nivel politic, administrativ nimeni nu ştie ce înseamnă dezvoltarea de jocuri video.“  RGDA a avut o primă întâlnire cu ministrul mediului de afaceri la acea vreme, Alexandru Petrescu, însă la scurt timp guvernul Grindeanu a demisionat, iar eforturile asociaţiei au fost în van. Andrei Istrate spune că nu se aşteaptă ca guvernul să pompeze milioane de euro în dezvoltarea de jocuri video, dar ar fi binevenit şi un sprijin financiar. Antreprenorul povesteşte că a fost în vizită la un mic studio de jocuri, format din trei persoane, care tocmai lansase un joc pe Android. Curios, Istrate a întrebat de ce nu dezvoltaseră şi o variantă pentru sistemul de operare iOS. Răspunsul a arătat realitatea cu care se confruntă dezvoltatorul din România: ”Nu am avut bani să ne luăm iPhone“. ”Un lucru atât de mărunt a afectat dezvoltarea echipei, care poate ar fi angajat alţi oameni, ar fi crescut afacerea, ar fi adus bani în ţară“, este de părere Andrei Istrate.

    Până acum, modul românesc de a face şcoală în dezvoltarea jocurilor video, potrivit conducătorului GameDev Academy, este angajarea la una dintre cele trei mai multinaţionale, căpătarea de experienţă urmată de o încercare pe cont propriu. Acest lucru s-ar putea schimba pe viitor prin înfiinţarea unor astfel de programe, fie în mediul privat, fie în sistemul educaţional din România.

    Un lucru pe care şcoala şi programul GameLab vrea să-l schimbe, potrivit lui Istrate, este faptul că a face jocuri nu înseamnă doar programare şi desen, ci ”înseamnă şi marketing, business, social media, vânzare, design, creaţie“.

  • Cum a reuşit o moldoveancă de 33 de ani să vândă plăcinte de 600.000 de euro anul trecut

    „Sunt moldoveancă de la Soroca, de pe malul Nistrului”, se prezintă tânăra antreprenoare. „Lucrez la o transformare treptată din «moldoveancă», aşa cum mi se spunea în 2012, la «moldoveanca de la Cuptorul Moldovencei», aşa cum încep oamenii să-mi spună.”

    Nicoleta Hriţcu este absolventă a două facultăţi, respectiv Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza” şi Facultatea de Teatru, la Universitatea de Arte „George Enescu”, ambele în Iaşi. Ea îşi aminteşte momentul în care a ales calea antreprenoriatului: „Aveam 30 de ani, un copil, avusesem câteva joburi la care nu făcusem performanţă şi ştampila cu minimul pe economie, pe care mi-o puneau pe masă toţi potenţialii angajatori. Cu toate astea, nu mă descurajasem, aveam o părere bună despre mine”, povesteşte ea. „Rezultatele tot întârziau să apară, experienţele mele ca angajat de până atunci s-au dovedit a fi controversate. Fiecare colaborare începea extraordinar. Angajatorii mei aveau adesea aşteptări mari în ceea ce mă priveşte, iar eu, de asemenea, porneam la drum cu un entuziasm debordant şi multe, multe idei, la care se adăuga dorinţa de a schimba lumea. Până la final însă, nu reuşeam să conving pe nimeni, lumea rămânea neschimbată, iar eu sfârşeam prin a arăta, probabil, precum Don Quijote.”

    Prin urmare, a decis să rişte şi să investească propriile resurse financiare într-un nou business. „Am muncit, însă nu oricum, ci respectând regulile jocului în care mă aventuram. La momentul respectiv aveam o idee care prindea din ce în ce mai mult viaţă. Îmi doream să fac ceva mai bine decât vedeam că se face deja, altfel decât o făceau companiile care aveau să fie viitorii mei competitori. Aşa am ajuns să mă poziţionez în piaţă cu un criteriu concret: gustul”, povesteşte Nicoleta Hriţcu. A făcut un plan, fiind în primă fază sprijinită financiar de familie, iar apoi a făcut rost şi de finanţare externă.

    Antreprenoarea spune că în 2012, când a început businessul, concurenţa în domeniu nu era atât de serioasă ca acum. „Între timp, piaţa s-a mai aglomerat. Chiar şi aşa, sunt câţiva jucători importanţi care îşi fac bine treaba, gândesc lucrurile pe termen lung, au viziune şi e o reală plăcere să-i urmăreşti. Însă eu sunt de părere că încă mai este loc de surprize.” Odată cu creşterea puterii de cumpărare în România, crede ea, s-a schimbat şi comportamentul de consum, astfel că oamenii au început să iasă în oraş din ce în ce mai des. „Consider că în prezent piaţa încă nu este satisfacută pe toate segmentele. Mai ales în Iaşi, unde oferta nu este foarte puternică, fie că vorbim despre fast-food, restaurante gourmet, patiserii şi cofetării. Celelalte oraşe mari, cum ar fi Cluj, Timişoara şi mai ales Bucureşti, ne-au luat-o înainte în multe aspecte: diversitate, calitate, creativitate, design şi chiar unicitatea ofertelor.” Piaţa alimentaţiei publice este una dintre cele mai dinamice industrii, spune tânăra antreprenoare. „Este foarte primitoare, dar şi cea mai controversată. Iartă greu greşelile şi consecinţele pot fi însemnate. Cred că oricine poate intra în această industrie, sunt însă foarte puţini cei care reuşesc să construiască reale poveşti de succes.”

    Nu se plânge de birocraţie, de impozite prea mari sau de taxe. „Nu pot, pentru că am creat şi dezvoltat o afacere sănătoasă, care funcţionează bine chiar şi în cadrul legal şi fiscal din România”, comentează antreprenoarea. „Nici finanţarea nu a fost niciodată pentru noi o problemă. Sunt foarte multe locuri de unde îţi poţi lua resursele băneşti necesare. Sunt adepta ideii «cine caută, găseşte», însă nu înainte de a te asigura că ştii ce vrei, ai un plan bun şi, desigur, referinţe bune.”

    Nicoleta Hriţcu spune că nu s-a lovit de prejudecăţile care uneori urmăresc doamnele din business, dar drumul său în afaceri nu a fost lipsit de probleme. „Nu pot să spun că am avut probleme cu prejudecăţi legate de faptul că sunt femeie. Mai degrabă vârsta mi-a dat de furcă”, spune ea. „Când intram în contact cu potenţialii colaboratori sau cu reprezentanţi ai instituţiilor statului, le stârneam şi un zâmbet în colţul gurii, a neîncredere. Nu ştiu dacă şi în celelalte oraşe mari din ţară, precum în Capitală, se întâmplă la fel, dar la Iaşi sunt foarte multe femei antreprenor şi toate se simt foarte bine în pielea lor. La fel şi eu. Sunt însă probleme pe care le-aş menţiona, mai ales încercările de a împăca munca şi viaţa de familie.”

    În prezent, Cuptorul Moldovencei are 26 de angajaţi şi planurile vizează angajarea altor 7-8 persoane. „În 2012, când am început businessul, eram doar doi angajaţi: eu şi un patiser. În 2013, eram cinci, apoi a crescut echipa progresiv: în 2014 eram 9 persoane, în 2015, 15, în 2016 am depăşit numărul de 20 de angajaţi. În 2017 preconizez că vom avea 30-35 de angajaţi”, notează Nicoleta Hriţcu. La ora actuală, antreprenoarea gestionează un laborator şi trei puncte de desfacere. Un nou laborator şi un alt punct de desfacere se află în amenajări; va ajunge astfel să controleze două laboratoare specializate: unul pentru patiserie şi unul pentru produsele de cofetărie, şi patru magazine proprii în Iaşi. Obiectivul general pentru Cuptorul Moldovencei este unul simplu: dorinţa ca produsele lor să ajungă la un număr cât mai mare de persoane, cu un preţ corect, afirmă antreprenoarea. Anul trecut, Cuptorul Moldovencei a raportat o cifră de afaceri de aproape 600.000 de euro, iar pentru 2017 Nicoleta Hriţcu şi-a stabilit ca obiectiv venituri de 800.000 de euro.

    Atunci când vorbeşte despre Cuptorul Moldovencei, spune că  îi este greu să cuantifice succesele, pentru că, argumentează ea, motorul afacerii nu a fost câştigul financiar, ci recunoaşterea propriei sale puteri de a construi ceva adevărat, valoros, dar şi cu extrem de multă responsabilitate faţă de toţi cei implicaţi. „Aşa am început, aşa funcţionăm şi acum. Pe traseu, am văzut şi potenţialul pe care îl are piaţa – mai mare decât mă aşteptam eu. Aşa am crescut din 2013 şi până în prezent deopotrivă cifra de afaceri, numărul de angajaţi, profitul. Şi nu ne oprim aici.”

  • PROBLEME DE MILIARDARI: nu se pot decide cum să amenajeze insula pe care au cumpărat-o – FOTO

    Cei doi au anunţat la finele anului trecut că se despart, iar unul dintre punctele asupra căruia nu au reuşit să se decidă pare a fi insula de 360 de milioane de lire sterline.

    Abramovich ar vrea să o transforme într-o mini-Europa, urmând oarecum modelul deja faimos din Dubai, în vreme ce soţia sa Dasha Zhukova ar vrea ca insula să fie o copie a Ibizei.

    Una dintre variantele discutate de avocaţii lui Abramovich, care are o avere estimată la 7 miliarde de lire sterline, ar fi ca acesta să-i ofere soţiei o sumă de bani pentru a păstra integral drepturile asupra insulei.

    Părinţii săi au murit când avea patru ani, Roman Abramovici fiind apoi crescut de bunica şi unchiul său.

    El a obţinut prima sursă de finanţare sub forma unui dar de nuntă de la socrii săi; a renunţat apoi la studii pentru a-şi urmări visul de antreprenor, care în primă fază a constat în vânzarea unor raţe de plastic dintr-un apartament situat în Moscova.

    Până la vârsta de 21 de ani, Abramovich intrase pe piaţa neagră folosind banii primiţi de la părinţii soţiei sale. Companiile sale au devenit în cele din urmă legale la începutul anilor ’90; până atunci, omul de afaceri pornise şi lichidase deja peste 20 de firme.

    La 26 de ani, Abramovich a fost arestat sub acuzaţia că ar fi furat bunuri ale statului. Nouă ani mai târziu, el avea să devină guvernator al provinciei Chukotka.

    El susţine şi în ziua de azi că a fost nevinovat în respectivul caz: “Au fost probleme cu sistemul bancar. Banii pierduţi de rafinărie au fost ulterior descoperiţi iar eu am fost eliberat”, spune miliardarul rus.

    Sursa: Daily Mail

  • Peste 300 de vehicule marca Land Rover şi Jaguar din România sunt rechemate în service

    Importatorul oficial Jaguar Land Rover cheamă în service 275 de autovehicule marca Land Rover, modelele Range Rover cu an model 2016-2017, Range Rover Sport cu an model 2016-2017 şi Discovery Sport cu an model 2017.

    La anumite vehicule din modelele menţionate este posibil ca sistemul de pretensionare a centurii de siguranţă faţă să nu funcţioneze corespunzător, din cauza unei concentraţii incorecte a agentului de activare a sistemului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ONU: Lumea are de suferit din cauza deteriorării relaţiilor dintre Statele Unite şi Rusia

    “Cred că este evident faptul că un pilon important pentru pacea şi securitatea internaţională ar trebui să fie o relaţie foarte pozitivă şi constructivă între Statele Unite şi Federaţia Rusă.”, a declarat oficialul ONU în legătură cu intensificarea tensiunilor între cele două puteri.

    “Cred că este evident şi este foarte clar pentru mine că multe din problemele din lume are fi mai uşor de rezolvat dacă cele două ţări ar avea o poziţie comună şi ar lucra împreună pentru a gestiona aceste probleme”, a adăugat Guterres.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 67% dintre elevi primesc note în catalog fără ca ei să fie informaţi. Ce probleme au mai fost reclamate

    Potrivit Statutului Elevului, profesorii trebuie să anunţe elevii înainte de a le fi consemnate notele în catalog, dar, potrivit raportului, 67% dintre şcolari susţin că le este încălcat acest drept.

    O altă problemă este legată de elevii cu dizabilităţi şi de integrarea lor în colectivitate, astfel, raportul arată că “rata discriminării în şcoli este peste aşteptări, iar procentul elevilor care au fost discriminaţi cel puţin o dată în cadrul unităţii de învăţământ sau cunosc cazuri este de 47,60%”.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Lista băncilor care au raportat pierderi nete în fiecare an din perioada 2008-2016

    ZF publică lista băncilor care au raportat pierderi nete în fiecare an din perioada 2008-2016, conform statisticilor transmise de Registrul Comerţului din datele primite pe bază de protocol de la Ministerul Finanţelor cu privire la situaţiile financiare anuale depuse.
     
    Dincolo de invocata „optimizare fiscală“, criza economică, nivelul ridicat al creditelor neperformante (NPL – non-performing loans), şi problemele de eficienţă ale băncilor comerciale au provocat pierderi pentru o parte dintre instituţiile de credit de pe piaţa locală, iar bugetul a pierdut o parte importantă din resursele virate de sectorul bancar, impozitele pe profit fiind în scădere în ultimii ani.
     
  • Camera Consultanţilor Fiscali, îngrijorată de problemele pe care le va genera plata defalcată a TVA

    Potrivit noilor reglementari, cu excepţia persoanelor fizice, orice persoană impozabilă, indiferent dacă este sau nu înregistrată în scopuri de TVA, va fi obligată să facă plata facturilor primite pentru cumpărări în contul de TVA indicat de furnizor. Sistemul ar urma să se aplice opţional de la data de 1 octombrie 2017 şi obligatoriu de la data de 1 ianuarie 2018.

    “Ca profesionişti în domeniul fiscal, înţelegem pe deplin şi sprijinim preocupările guvernanţilor în a găsi soluţii eficiente pentru combaterea evaziunii fiscale, iar mediul de afaceri, la rândul său, a susţinut întotdeauna necesitatea reducerii evaziunii fiscale pentru a se asigura un climat economic echitabil, firmele corecte fiind dezavantajate din punct de vedere concurenţial de către firmele care fraudează. Totuşi, această nouă ordonanţă, aşa cum am semnalat în numeroase rânduri, conţine măsuri disproporţionate faţă de scopul urmărit, cu consecinţe grave asupra activităţii firmelor oneste. Camera Consultanţilor Fiscali, ca participant activ la toate întâlnirile de lucru organizate de Ministerul Finanţelor Publice în procesul de dezbatere a acestui act normativ, înţelege că din raţiuni de ordin bugetar acest act normativ a fost aprobat foarte rapid, cu toate că au rămas încă aspecte pentru care nu s-au găsit soluţii. Salutăm totuşi faptul că Guvernul României a decis ca aplicarea sistemului să fie opţională de la 1 octombrie 2017, pentru a lăsa timpul necesar persoanelor impozabile, care vor avea obligaţia să aplice sistemul de la data de 1 ianuarie 2018, să încerce să-şi adapteze şi să-şi organizeze evidenţele pentru a se conforma noilor prevederi, precum şi pentru ca autorităţile fiscale să înţeleagă pe deplin consecinţele aplicării în practică a acestui nou mecanism”, se arată într-un comunicat al Camerei Consultanţilor Fiscali.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro