Tag: prezenta

  • Numărul bătrânilor fără adăpost din Marea Britanie a crescut cu 100%, în ultimii şapte ani

    Numărul bătrânilor înregistraţi ca neavând adăpost a crescut de la 1.210, în 2009, până la 2.320, în 2016; procentajul persoanelor fără adăpost, de toate vârstele, crescând în aceeaşi perioadă cu 42%, de la 41.790 până la 59.260, iar cifrele guvernamentale aratând că numărul persoanelor în vârstă fără adăpost s-a dublat în ultimii şapte ani.

    Cifrele arată că în 2016, în rândul persoanelor în vârstă fără adăpost, peste jumătate dintre aceştia (61%) aveau peste 65 de ani, iar 21% dintre aceştia peste 75.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Judeţul din România unde populaţia cu vârste între 20 şi 24 de ani a scăzut cu 41 la sută în doar 5 ani

    Nelinistea este intarita de informatii de pe piata asigurarilor care spun ca in 2030, daca tendintele demografice se mentin, contributiile platite de populatia activa profesional nu vor putea acoperi fondurile necesare pentru plata pensiilor, daca se mentine sistemul de pensii din Romania “Pay as you go”, bazat pe solidaritatea dintre generatii. Adica cei care lucreaza in prezent contribuie pentru pensiile celor care s-au retras din campul muncii, iar copiii de azi vor plati la momentul potrivit pensiile generatiei muncitoare actuale.
     
    Deputatul USR Bogdan Rodeanu a realizat o analiza demografica la nivel national, pe baza datelor statistice existente, care starneste si mai multa ingrijorare. Studiul arata ca tinerii pe umerii carora sta speranta pensiilor viitoare s-au imputinat ingrijorator in perioada 2012 – 2017. 
    “n doar 5 ani, populatia cu varsta cuprinsa intre 20 si 24 de ani a scazut cu 41 la suta in Salaj, fata de o scadere cu 39 la suta la nivel national. Ei vor duce pe umeri povara pensiilor. Asta in timp ce populatia intre 45 si 59 de ani, care se apropie de varsta pensionarii, a crescut cu 58 la suta la nivel national.
     
    Datele Directiei Judetene de Statistica arata ca in 2016 Salajul avea 247.143 de persoane inregistrate cu domiciliul in judet. Din total, 39.336 sunt copii cu varsta cuprinsa intre 0 si 14 ani, 153.429 au intre 15 si 59 de ani, iar 54.378 de persoane au peste 60 de ani.
    Statistica pe Salaj mai arata cum a evoluat populatia judetului, din 1995 incoace, cand Salajul avea cu 20.000 de cetateni mai mult decat in 2016, insa repartitia pe grupe de varsta arata cu totul altfel.
     
    in 14 ani erau 56.761, cu 31 la suta mai multi decat in prezent. Persoane cu varsta intre 15 si 59 de ani erau 161.931, cu 5,5 la suta mai multi, si de 60 de ani si peste erau 50.125, cu 8,4 la suta mai putini decat anul trecut. Practic, in urma cu 21 de ani erau cu 30 la suta mai multi copii decat in prezent si mai putini pensionari. Copiii de atunci au in prezent varsta cuprinsa intre 21 si 35 de ani, fiind apti de munca. Nu se stie insa cati dintre ei au ramas sa lucreze in Salaj sau in Romania pentru a contribui la plata pensiilor.

    “Astfel, eliminarea, nationalizarea, afectarea în orice grad a Pilonului II va duce la sacrificarea generatiei care acum are între 45 si 49 de ani, pentru ca, pe de o parte, vor fi lipsiti de beneficiul aferent contributiei la Pilonul II, iar pe de cealalta parte, vor fi afectati de numarul mic de contributori la Pilonul I, data fiind scaderea numarului celor care au acum între 20-24 de ani, scrie graiulsalajului.ro
  • Judeţul din România unde populaţia cu vârste între 20 şi 24 de ani a scăzut cu 41 la sută în doar 5 ani

    Nelinistea este intarita de informatii de pe piata asigurarilor care spun ca in 2030, daca tendintele demografice se mentin, contributiile platite de populatia activa profesional nu vor putea acoperi fondurile necesare pentru plata pensiilor, daca se mentine sistemul de pensii din Romania “Pay as you go”, bazat pe solidaritatea dintre generatii. Adica cei care lucreaza in prezent contribuie pentru pensiile celor care s-au retras din campul muncii, iar copiii de azi vor plati la momentul potrivit pensiile generatiei muncitoare actuale.
     
    Deputatul USR Bogdan Rodeanu a realizat o analiza demografica la nivel national, pe baza datelor statistice existente, care starneste si mai multa ingrijorare. Studiul arata ca tinerii pe umerii carora sta speranta pensiilor viitoare s-au imputinat ingrijorator in perioada 2012 – 2017. 
    “n doar 5 ani, populatia cu varsta cuprinsa intre 20 si 24 de ani a scazut cu 41 la suta in Salaj, fata de o scadere cu 39 la suta la nivel national. Ei vor duce pe umeri povara pensiilor. Asta in timp ce populatia intre 45 si 59 de ani, care se apropie de varsta pensionarii, a crescut cu 58 la suta la nivel national.
     
    Datele Directiei Judetene de Statistica arata ca in 2016 Salajul avea 247.143 de persoane inregistrate cu domiciliul in judet. Din total, 39.336 sunt copii cu varsta cuprinsa intre 0 si 14 ani, 153.429 au intre 15 si 59 de ani, iar 54.378 de persoane au peste 60 de ani.
    Statistica pe Salaj mai arata cum a evoluat populatia judetului, din 1995 incoace, cand Salajul avea cu 20.000 de cetateni mai mult decat in 2016, insa repartitia pe grupe de varsta arata cu totul altfel.
     
    in 14 ani erau 56.761, cu 31 la suta mai multi decat in prezent. Persoane cu varsta intre 15 si 59 de ani erau 161.931, cu 5,5 la suta mai multi, si de 60 de ani si peste erau 50.125, cu 8,4 la suta mai putini decat anul trecut. Practic, in urma cu 21 de ani erau cu 30 la suta mai multi copii decat in prezent si mai putini pensionari. Copiii de atunci au in prezent varsta cuprinsa intre 21 si 35 de ani, fiind apti de munca. Nu se stie insa cati dintre ei au ramas sa lucreze in Salaj sau in Romania pentru a contribui la plata pensiilor.

    “Astfel, eliminarea, nationalizarea, afectarea în orice grad a Pilonului II va duce la sacrificarea generatiei care acum are între 45 si 49 de ani, pentru ca, pe de o parte, vor fi lipsiti de beneficiul aferent contributiei la Pilonul II, iar pe de cealalta parte, vor fi afectati de numarul mic de contributori la Pilonul I, data fiind scaderea numarului celor care au acum între 20-24 de ani, scrie graiulsalajului.ro
  • Cum poţi ajunge să ai vânzări de câteva milioane de dolari pe cea mai mare platformă de e-commerce din lume

    Alex Hudiţan, alături de Claudiu Stănculescu au pornit anul trecut proiectul Amazon SetUP prin intermediul căruia românii pot învăţa cum să îşi creeze propriul brand şi să îşi vândă produsele pe platforma americană Amazon, cel mai mare retailer online din lume.
    Din iunie anul trecut şi până în prezent, circa 1.700 de oameni au urmat cursul Amazon SetUP.
     
    „Am început în iunie anul trecut şi atunci am avut 110 persoane înscrise. La a doua ediţie au fost 170 de oameni, apoi 450, iar acum la cea de-a patra ediţie numărul de înscrieri a ajuns la peste 1.000”, a declarat Alex Hudiţan, unul din cei doi fondatori ai Amazon SetUP.
     
    Cursul durează 14 săptămâni şi costă 1.500 dolari sau 1.950 dolari plătiţi în trei rate, acesta desfăşurându-se exclusiv online.
     
    „Scopul este ca la finalul celor 14 săp­tămâni să ai produsul pregătit pentru a-l lansa pe Amazon”, a punctat el.
     
    În cadrul cursului, cei care vor să îşi înceapă o afacere pe Amazon învaţă cum trebuie să îşi aleagă produsul pe care vor să îl comercializeze, furnizorii şi să îl promoveze.
     
  • Un software frumos

    ”Credem că în ziua de astăzi software-ul a devenit o formă de artă. Fiecare produs pune foarte mare accent pe grafică, pe experienţa utilizatorului, pe ce simte acesta în momentul în care foloseşte respectivul produs“, descrie Andu Morie, CEO-ul companiei de dezvoltare de aplicaţii pentru mobile Adonis Software, filosofia din spatele acesteia. Concret, Adonis Software este o companie locală axată pe dezvoltarea de aplicaţii mobile pentru iOS şi Android, fiind, potrivit reprezentanţilor acesteia, printre primele specializate pe această nişă în România. Morie povesteşte că şi-au propus ca prin intermediul activităţii lor să arate că software-ul nu este doar o tehnologie rece, cum este deseori văzută, ci o experienţă artistică din toate punctele de vedere. ”Pe scurt, creăm un software frumos. Nu este un concept nou, acelaşi principiu îl au şi cei de la Apple, de exemplu“, spune el.

    Veniturile firmei au crescut constant de la înfiinţare până acum, cu ani în care şi-au dublat cifra de afaceri faţă de cei precedenţi, situaţie în care se regăsesc şi în 2017, când încasările ar urma să bifeze un plus 120% faţă de anul trecut, iar marja de profit se va plasa între 30% şi 40%. În prezent, echipa Adonis Software este formată din peste 20 de oameni, iar cifra de afaceri înregistrată anul trecut a fost de aproape 230.000 de euro, cu o marjă de profit de 21%.

    85% din veniturile companiei vin în prezent din dezvoltarea aplicaţiilor mobile custom (particularizate) pentru clienţi, 10% din dezvoltarea aplicaţiilor web şi a site-urilor şi 5%, din aplicaţii de realitate virtuală şi realitate augmentată, acestea din urmă fiind două domenii în care au intrat recent şi pentru care văd o creştere foarte mare în viitor, potrivit lui Andu Morie. El este, de anul acesta, şi CEO-ul companiei; compania a fost înfiinţată în 2011 de către Ancu Radu împreună cu un coleg de facultate, care a ieşit ulterior din firmă.

    În prezent, compania are doi proprietari: lui Ancu Radu i s-a alăturat Lucian Dinuţ. ”În 2011, smartphone-ul apăruse abia de 3-4 ani. În România nu prea existau companii dedicate dezvoltării de aplicaţii mobile. Majoritatea se concentrau pe web şi abia începeau să înfiinţeze un departament de mobile. Pe piaţa din străinătate însă cererea pentru acest serviciu era în creştere considerabilă, aşadar am considerat momentul oportun pentru înfiinţarea unei companii dedicate acestei nişe, ţinând cont şi de experienţă mea din acel moment“, descrie Ancu Radu raţionamentul din spatele înfiinţării Adonis Software.

    El a absolvit în 2010 Facultatea de Automatică şi Calculatoare, secţia Calculatoare, din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti, după care şi-a continuat studiile cu un master MBA în limba engleză la Facultatea de Inginerie în Limbi Străine, tot în cadrul UPB. În timpul studiilor masterale, s-a angajat într-o altă companie de oursourcing de servicii software – după câteva luni de programare, a fost numit manager de proiect în departamentul de mobile, nou înfiinţat al companiei, funcţie pe care a avut-o timp de un an.

    A făcut apoi pasul spre antreprenoriat şi a pus bazele Adonis Software în 2011, împreună cu un coleg de facultate. Au pornit cu o investiţie iniţială de 10.000 de euro – câte 5.000 de euro din partea fiecărui membru fondator. ”Avantajul în software este că poţi începe multe businessuri şi cu investiţii financiare destul de mici, dar neapărat trebuie să ai cunoştinţe în domeniu şi să investeşti mult efort“, descrie el unul dintre avantajele domeniului. S-au concentrat la început pe piaţa din străinătate şi pe crearea unui portofoliu de proiecte, dar şi de clienţi care să îi recomande. ”Am pus mare accent pe buna organizare a proceselor interne încă de la început şi am crescut la nivel de calitate considerabil în primii doi ani. A urmat apoi creşterea pe orizontală, a numărului de oameni pe de o parte, şi simultan investiţia în proiecte proprii. Acestea ne-au ajutat foarte mult atât în mod direct, unele fiind profitabile, cât şi indirect, contribuind enorm la imaginea noastră şi la vizibilitatea pe piaţă“, descrie Radu paşii făcuţi la început. Iar dacă iniţial au lucrat doar pentru clienţi străini, Ancu Radu spune că piaţa a avansat treptat şi la noi, astfel că în acest moment jumătate dintre clienţii lor sunt din România.

    Înainte de a fi recrutat, Andu Morie înfiinţase o agenţie web împreună cu un coleg de facultate. A absolvit şi el Facultatea de Matematică şi Informatică, secţia Informatică, din cadrul Universităţii din Bucureşti în 2014, în cadrul căreia a urmat apoi masterul de inginerie software. În primul an de facultate a început să lucreze în regim de freelancing ca web developer, iar la finalul facultăţii a înfiinţat agenţia web. În 2017, s-a alăturat echipei Adonis Software, ca CEO.

  • Trei sferturi dintre români vor pensii de peste 500 de euro, însă o treime dintre ei nu economisesc deloc

    Anul 2017 marchează 10 ani de existenţă a sistemului de pensii private obligatorii în România, iar cele mai recente date arată importanţa acestui sistem pentru contributori şi pentru economie. Astfel, la sfârşitul lunii septembrie 2017, existau 7 milioane de participanţi la fondurile de pensii Pilon II, suma cumulată în conturile lor fiind de peste 38 de miliarde de lei, iar câştigul total fiind de cca. 7 miliarde de lei. Potrivit aceloraşi date, valoarea medie a unui cont este de aproximativ 5.500 de lei, în timp ce peste un milion de participanţi au peste 10.000 de lei în cont. Pentru acest prim deceniu, randamentul mediu anualizat al Pilonului II se ridică la 9,1%.

    „Sistemul de pensii private obligatorii a devenit în cei zece ani de activitate un pilon de sprijin pentru o întreagă generaţie, un fapt extrem de important, dacă luăm în calcul evoluţiile îngrijorătoare din societatea noastră, precum îmbătrânirea accentuată a populaţiei, migraţia tinerilor şi scăderea numărului de oameni activi. Mai mult, industria pensiilor Pilon II din România este una extrem de competitivă în Europa, oferind cele mai bune randamente reale, potrivit instituţiilor de specialitate. În al treilea rând, fondurile contributorilor se întorc în economia românească, generând activităţi economice, venituri pentru stat şi noi locuri de muncă”, afirmă Iulius Postolache, Preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România.

    Trei din patru români aşteptă o pensie de peste 500 de euro, în momentul retragerii din viaţa activă, arată un studiu realizat pe platforma iVox, la solicitarea APAPR, despre atitudinea românilor faţă de sistemul de pensii, desfăşurat în perioada 15-29 septembrie, la care au participat 1.827 români, utilizatori de Internet, din mediul urban.

    Deşi trei sferturi dintre români îşi doresc o pensie peste pragul de 500 de euro, în prezent, doar 1,03% dintre pensionari primesc la final de lună o pensie în valoarea de peste 500 de euro. Studiul recent mai arată că 35% din respondenţi, adică mai bine de o treime, nu economiseşte deloc, în timp ce 36% din respondenţi pun deoparte mai puţin de 300 de lei pe lună, adică puţin pete 50 de euro. Numai un sfert din respondenţi a declarat că economiseşte peste 300 de lei pe lună. La întrebarea „Ce vă împiedică să faceţi economii mai mari decât faceţi deja”, 70% din respondenţi au afirmat că veniturile reduse şi doar
    circa 5% au declarat că au încredere în pensia pe care o vor primi de la stat şi, astfel, nu consideră că vor avea nevoie de economii suplimentare.

    „Românii au aşteptări mari de la pensia pe care o vor primi la bătrâneţe, deşi în acest moment nu pot să pună deoparte bani pentru a avea o bătrâneţe fără griji, iar diferenţa între aşteptările românilor şi realitatea curentă este foarte mare. În aceste condiţii, Pilonul II în forma sa actuală este singura formulă care poate oferi o speranţă pentru milioane de români că vor ajunge la o un nivel de pensie care să le asigure un trai bun. De asemenea, fondurile de pensii deja au un rol important în susţinerea economiei României şi în acelaşi timp adresează o nevoie socială acută pentru populaţie pentru economisire pe termen lung”, afirmă Iulius Postolache, preşedintele APAPR.

    Şi Europa se confruntă cu provocarea menţinerii unui sistem sustenabil de pensie, în condiţiile în care raportul dintre populaţia de peste 64 de ani şi populaţia activă va creşte de la 28%, cât era în 2015, la 51%, până în 2050, potrivit OECD. În aceste condiţii, Pilonul I de pensii (pensiile obligatorii de stat) se va confrunta cu adevărate provocări.

    Dacă în 2013, populaţia Europei atingea 502 milioane de locuitori, până în anul 2060, va ajunge la 523 de milioane de locuitori. În acelaşi timp, va creşte şi gradul de îmbătrânire a populaţiei: de la 13,3%, în prezent (persoane între 65-79 de ani) la 16,6%, în 2060, iar rata celor peste 80 de ani se va dubla: de la 5,1%, cât este în prezent, la 11,8%, în 2060. Ponderea forţei de muncă activă va scădea, de asemenea, de la 211 milioane de angajaţi (în prezent), la 202 milioane de angajaţi, în 2016.

    Ţările cu cele mai bune sisteme de pensii din lume au mizat pe sisteme mixte de pensii, care îmbină pensia privată de stat cu pensia privată obligatorie. Astfel, Danemarca este considerată ţara cu cel mai bun sistem de pensii din lume, potrivit Melbourne Mercer Global Pension Index, urmată de Olanda şi de Australia.

    „O Europă aflată în plin proces de îmbătrânire demografică nu se poate sprijini doar pe sistemele publice de pensii: fondurile private de pensii sunt necesare pentru ca oamenii să primească pensii rezonabile şi sustenabile. Experienţa statelor europene cu cele mai performante sisteme de pensii arată importanţa pe care o au schemele private în formularea unor politici eficiente în acest domeniu. După cum putem bine observa în România, fondurile de pensii private sunt esenţiale pentru ca oamenii să primească ceea ce-şi doresc de la pensiile lor, de aceea este vital să continuaţi dezvoltarea lor”, a declarat Matti Leppälä, Secretar General al organizaţiei PensionsEurope.

  • Trei sferturi dintre români vor pensii de peste 500 de euro, însă o treime dintre ei nu economisesc deloc

    Anul 2017 marchează 10 ani de existenţă a sistemului de pensii private obligatorii în România, iar cele mai recente date arată importanţa acestui sistem pentru contributori şi pentru economie. Astfel, la sfârşitul lunii septembrie 2017, existau 7 milioane de participanţi la fondurile de pensii Pilon II, suma cumulată în conturile lor fiind de peste 38 de miliarde de lei, iar câştigul total fiind de cca. 7 miliarde de lei. Potrivit aceloraşi date, valoarea medie a unui cont este de aproximativ 5.500 de lei, în timp ce peste un milion de participanţi au peste 10.000 de lei în cont. Pentru acest prim deceniu, randamentul mediu anualizat al Pilonului II se ridică la 9,1%.

    „Sistemul de pensii private obligatorii a devenit în cei zece ani de activitate un pilon de sprijin pentru o întreagă generaţie, un fapt extrem de important, dacă luăm în calcul evoluţiile îngrijorătoare din societatea noastră, precum îmbătrânirea accentuată a populaţiei, migraţia tinerilor şi scăderea numărului de oameni activi. Mai mult, industria pensiilor Pilon II din România este una extrem de competitivă în Europa, oferind cele mai bune randamente reale, potrivit instituţiilor de specialitate. În al treilea rând, fondurile contributorilor se întorc în economia românească, generând activităţi economice, venituri pentru stat şi noi locuri de muncă”, afirmă Iulius Postolache, Preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România.

    Trei din patru români aşteptă o pensie de peste 500 de euro, în momentul retragerii din viaţa activă, arată un studiu realizat pe platforma iVox, la solicitarea APAPR, despre atitudinea românilor faţă de sistemul de pensii, desfăşurat în perioada 15-29 septembrie, la care au participat 1.827 români, utilizatori de Internet, din mediul urban.

    Deşi trei sferturi dintre români îşi doresc o pensie peste pragul de 500 de euro, în prezent, doar 1,03% dintre pensionari primesc la final de lună o pensie în valoarea de peste 500 de euro. Studiul recent mai arată că 35% din respondenţi, adică mai bine de o treime, nu economiseşte deloc, în timp ce 36% din respondenţi pun deoparte mai puţin de 300 de lei pe lună, adică puţin pete 50 de euro. Numai un sfert din respondenţi a declarat că economiseşte peste 300 de lei pe lună. La întrebarea „Ce vă împiedică să faceţi economii mai mari decât faceţi deja”, 70% din respondenţi au afirmat că veniturile reduse şi doar
    circa 5% au declarat că au încredere în pensia pe care o vor primi de la stat şi, astfel, nu consideră că vor avea nevoie de economii suplimentare.

    „Românii au aşteptări mari de la pensia pe care o vor primi la bătrâneţe, deşi în acest moment nu pot să pună deoparte bani pentru a avea o bătrâneţe fără griji, iar diferenţa între aşteptările românilor şi realitatea curentă este foarte mare. În aceste condiţii, Pilonul II în forma sa actuală este singura formulă care poate oferi o speranţă pentru milioane de români că vor ajunge la o un nivel de pensie care să le asigure un trai bun. De asemenea, fondurile de pensii deja au un rol important în susţinerea economiei României şi în acelaşi timp adresează o nevoie socială acută pentru populaţie pentru economisire pe termen lung”, afirmă Iulius Postolache, preşedintele APAPR.

    Şi Europa se confruntă cu provocarea menţinerii unui sistem sustenabil de pensie, în condiţiile în care raportul dintre populaţia de peste 64 de ani şi populaţia activă va creşte de la 28%, cât era în 2015, la 51%, până în 2050, potrivit OECD. În aceste condiţii, Pilonul I de pensii (pensiile obligatorii de stat) se va confrunta cu adevărate provocări.

    Dacă în 2013, populaţia Europei atingea 502 milioane de locuitori, până în anul 2060, va ajunge la 523 de milioane de locuitori. În acelaşi timp, va creşte şi gradul de îmbătrânire a populaţiei: de la 13,3%, în prezent (persoane între 65-79 de ani) la 16,6%, în 2060, iar rata celor peste 80 de ani se va dubla: de la 5,1%, cât este în prezent, la 11,8%, în 2060. Ponderea forţei de muncă activă va scădea, de asemenea, de la 211 milioane de angajaţi (în prezent), la 202 milioane de angajaţi, în 2016.

    Ţările cu cele mai bune sisteme de pensii din lume au mizat pe sisteme mixte de pensii, care îmbină pensia privată de stat cu pensia privată obligatorie. Astfel, Danemarca este considerată ţara cu cel mai bun sistem de pensii din lume, potrivit Melbourne Mercer Global Pension Index, urmată de Olanda şi de Australia.

    „O Europă aflată în plin proces de îmbătrânire demografică nu se poate sprijini doar pe sistemele publice de pensii: fondurile private de pensii sunt necesare pentru ca oamenii să primească pensii rezonabile şi sustenabile. Experienţa statelor europene cu cele mai performante sisteme de pensii arată importanţa pe care o au schemele private în formularea unor politici eficiente în acest domeniu. După cum putem bine observa în România, fondurile de pensii private sunt esenţiale pentru ca oamenii să primească ceea ce-şi doresc de la pensiile lor, de aceea este vital să continuaţi dezvoltarea lor”, a declarat Matti Leppälä, Secretar General al organizaţiei PensionsEurope.

  • Au fost depuse 4.500 dosare pentru acordarea stimulentului pentru constituirea familiilor

    “Până în prezent, în aproape trei luni, au fost depuse 4.500 de dosare pentru acordarea stimulentului financiar pentru constituirea familiilor, 5.524 de dosare complete pentru acordarea stimulentului financiar pentru nou născuţi (fiind făcute plăţi în valoare de aproape 9 milioane de lei) şi 3.761 de dosare pentru acordarea stimulentului financiar pentru copiii cu dizabilităţi, iar cererile pentru stimulentul privind integrarea socială a persoanelor adulte cu handicap vor putea fi depuse începând cu dată de 11 noiembrie 2017”, a transmis primarul general al Capitalei, Gabriela Firea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara în care s-au interzis fustele scurte. De unde a venit această idee

    Preşedintele filipinez Rodrigo Duterte a ajuns din nou pe prima pagină a ziarelor după ce a anunţat recent că va interzice fustele scurte. Duterte este aproape zilnic la ştiri, mai ales datorită campania sa anti-droguri care s-a soldat, până în prezent, cu peste 2.000 de victime.

    Noul regulament va interzice obiectele de vestimentaţie care lasă la vedere părţi ale corpului precum sânii sau coapsele. Duterte a mai interzis şi orice fel de comportament menit să incite sau care poate fi interpretat drept indecent. Motivul, spun apropiaţii preşedintelui, este că anumite obiecte vestimentare pot provoca acte de violenţă îndreptate chiar împotriva femeilor.

    Astfel, femeile din Filipine au primit două săptămâni pentru “a-şi revizui garderoba.”

    Preşedintele a declarat război drogurilor, însă spre deosebire de alţi preşedinţi care au făcut asta, Duterte şi-a îndemnat cetăţenii să ucidă traficanţii şi dependenţii de droguri suspectaţi, scrie publicaţia britanică Daily Mail.
     
    Un efect al acestei campanii brutale este faptul că închisorile s-au umplut. Aproape 60.000 de dependenţi de droguri filipinezi s-au predat, relata Daily Mail pe 24 iulie. Acţiunea preşedintelui este susţinută şi de grupuri din cadrul poliţiei, dar a întâmpinat şi critici, care spun că acesta doar incintă populaţia la violenţă care va scăpa de sub control şi va crea o naţiune fără judecători.

    “Sunt aici să incurajez poliţia, să nu le fie frică de investigaţii ale congresului sau ale senatului. Noi îi vom apăra….eu sunt apărătorul poliţiei”, a spus Jose Calida, un apropiat al preşedintelui. “Drepturile omului au fost sacrificate în această campanie împotriva drogurulor, iar poliţiştii îşi iau rolurile de acuzatori şi de executori. Este imposibil de determinat vinovăţia unei persoane dacă aceasta este împuşcată pe loc”, a declarat Vencer Crisostomo, liderul unei mişcării de protest împotriva lui Duerte. “Drogurile sunt un simptom al unor probleme sociale mai adânci, precum sărăcia, foamea şi şomajul”, adaugă el.

  • Ţara în care s-au interzis fustele scurte. De unde a venit această idee

    Preşedintele filipinez Rodrigo Duterte a ajuns din nou pe prima pagină a ziarelor după ce a anunţat recent că va interzice fustele scurte. Duterte este aproape zilnic la ştiri, mai ales datorită campania sa anti-droguri care s-a soldat, până în prezent, cu peste 2.000 de victime.

    Noul regulament va interzice obiectele de vestimentaţie care lasă la vedere părţi ale corpului precum sânii sau coapsele. Duterte a mai interzis şi orice fel de comportament menit să incite sau care poate fi interpretat drept indecent. Motivul, spun apropiaţii preşedintelui, este că anumite obiecte vestimentare pot provoca acte de violenţă îndreptate chiar împotriva femeilor.

    Astfel, femeile din Filipine au primit două săptămâni pentru “a-şi revizui garderoba.”

    Preşedintele a declarat război drogurilor, însă spre deosebire de alţi preşedinţi care au făcut asta, Duterte şi-a îndemnat cetăţenii să ucidă traficanţii şi dependenţii de droguri suspectaţi, scrie publicaţia britanică Daily Mail.
     
    Un efect al acestei campanii brutale este faptul că închisorile s-au umplut. Aproape 60.000 de dependenţi de droguri filipinezi s-au predat, relata Daily Mail pe 24 iulie. Acţiunea preşedintelui este susţinută şi de grupuri din cadrul poliţiei, dar a întâmpinat şi critici, care spun că acesta doar incintă populaţia la violenţă care va scăpa de sub control şi va crea o naţiune fără judecători.

    “Sunt aici să incurajez poliţia, să nu le fie frică de investigaţii ale congresului sau ale senatului. Noi îi vom apăra….eu sunt apărătorul poliţiei”, a spus Jose Calida, un apropiat al preşedintelui. “Drepturile omului au fost sacrificate în această campanie împotriva drogurulor, iar poliţiştii îşi iau rolurile de acuzatori şi de executori. Este imposibil de determinat vinovăţia unei persoane dacă aceasta este împuşcată pe loc”, a declarat Vencer Crisostomo, liderul unei mişcării de protest împotriva lui Duerte. “Drogurile sunt un simptom al unor probleme sociale mai adânci, precum sărăcia, foamea şi şomajul”, adaugă el.