BusinessMagazin

Tag: platforma

  • Când un algoritm ştie mai bine

    Un algoritm de machine learning oferă în primul rând avantajul procesului de învăţare constantă care dă rezultate mai precise cu fiecare informaţie nouă pe care o învaţă. În baza unor informaţii detaliate, un astfel de algoritm poate lua decizii importante într-un mod lipsit total de subiectivitate – o stare de fapt aproape necesară în mediul investiţional. La acelaşi lucru s-a gândit şi firma de consultanţă Atanasiu Stringer & Krause (ASK), atunci când a decis să lanseze platforma de investiţii şi fuziuni şi achiziţii M&A pentru
    start-up-uri denumită venturecapital.ML. Aceasta are menirea de a pune faţă în faţă start-up-uri cu mai multe tipuri de investitori, în vederea încheierii unei potenţiale tranzacţii.
     „Am lansat această platformă cu scopul de a veni în sprijinul start-up-urilor, dar şi al investitorilor interesaţi de Europa Centrală şi de Est, făcând procesul de finanţare mult mai simplu şi rapid, de ambele părţi. Platforma venturecapital.ML va funcţiona ca un ecosistem, în primă fază pentru investiţii (inclusiv co-investiţii ce ajută investitorii principali să completeze runda de finanţare) şi M&A (fuziuni şi achiziţii pentru perioada ulterioară creşterii când
    start-up-urile vor face exit). Apoi, plănuim să ne extindem şi cu posibilitatea creării de parteneriate între aceştia pentru a beneficia de avantajele unei comunităţi, dar şi a unui serviciu de Venture-Capital-as-a-Service (VCaaS) prin care companiile mari sau alte entităţi pot investi direct în start-up-uri prin intermediul platformei”, a explicat Bogdan Atanasiu, managing partner al firmei de consultanţă ASK. Astfel, ecosistemul pe care echipa ASK îl dezvoltă are la bază un algoritm de machine learning, care analizează istoricul de investiţii al tuturor investitorilor din platformă, cât şi specificul start-up-ului şi proiectul pe care acesta îl promite. Mai mult, platforma identifică dacă există o compatibilitate între cele două părţi care trece dincolo de segmentul financiar.
      „Întrucât reţeaua noastră de investitori la nivel global şi regional presupune deja peste 800 de fonduri de investiţii de tip venture capital/private equity, birouri de familie, HNWI (High-Net-Worth Individual – adică investitori persoane fizice) şi corporaţii, fiecare având diferite criterii, preferinţe şi propriul istoric în alegerea investiţiilor, am decis să utilizăm tehnologia de machine learning pentru stabilirea compatibilităţii dintre aceşti investitori şi start-up-uri pentru maximizarea cotei de reuşită, dar şi pentru a ne asigura că investitorii aleşi sunt cei potriviţi şi din alte motive în afară de cel al finanţării, precum mentoratul acordat ulterior, accesul la parteneriate, diferite beneficii şi multe altele”, a detaliat Atanasiu. ASK spune că venturecapital.ML nu se adresează doar start-up-urilor, ci doar foloseşte generic acest termen, întrucât platforma se adresează tuturor companiilor din Europa Centrală şi de Est care caută finanţare, începând de la proiectele mici aflate în etapa pre-seed, până la proiectele mai mari care caută finanţări de Seria A+, ce pot depăşi 20 de milioane de euro.

    Algoritmul nu oboseşte nici în criză
    Start-up-urile care intră în contact cu ASK pentru a fi primite în platformă sunt preselecţionate de consultanţii firmei. Printre criteriile pe care se face această selecţie se iau în calcul modelul de business şi scalabilitatea lui, sectorul în care activează, precum şi dimensiunea pieţei, respectiv cota de piaţă deţinută în prezent. În cazul afacerilor cu o vechime mai mare de un an, se analizează şi situaţia financiară, pe lângă experienţa echipei de management, rata de achiziţie a clienţilor sau parteneriatele de natură comercială ori tehnologică. „Practic, ne comportăm exact ca un fond de investiţii în ceea ce priveşte procesul preliminar de due diligence, având scopul de maximizare a şanselor de atragere a finanţării pentru start-up-urile selectate, ţintind o cotă de reuşită de peste 75%”, au explicat reprezentanţii ASK.
    Cu birouri în Bucureşti şi Praga, ASK lucrează cu start-up-uri, investitori şi corporaţii, oferind consultanţă pentru finanţări, dar şi servicii precum venture building, adică dezvoltarea de start-up-uri de la zero. Platforma reprezintă următorul pas natural în dezvoltarea companiei, întrucât aduce la un loc majoritatea clienţilor firmei. Platforma câştigă bani printr-un aşa-numit onorariu de succes, care reprezintă un procent din finanţarea atrasă. Platforma venturecapital.ML a primit deja aplicaţii de la peste 180 de companii din mai multe ţări, iar în prezent se află în negocieri cu o companie din Big 4 care vrea să o absoarbă.
     „Deja am primit aplicaţii de la peste 180 de companii din 9 ţări, cea mai ridicată rundă de finanţare fiind, momentan, de 7 milioane de euro în sectorul fintech. Anul acesta, estimăm un număr de 10 tranzacţii finalizate la nivelul Europei Centrale şi de Est, iar pentru anii următori ţintim o rată de creştere de la an la an de 50% datorită posibilităţii fuziunii prin absorbţie cu o companie din Big 4 interesată de platformă, negocierile fiind în derulare. Astfel, putem creşte mult mai repede având la dispoziţie infrastructura complexă a unui Big 4 în regiune”, a spus Bogdan Atanasiu. El a fost vicepreşedinte al fondului de investiţii NextGen Venture Partners din Washington, înfiinţând mai apoi companii precum Zeyhare Ventures – un venture builder prin care a operaţionalizat start-up-uri pentru corporaţii. După înfiinţarea ASK, venturecapital.ML a fost un proiect gândit de mult, dar care poate avea mai multă aplicabilitate acum, în contextul în care din ce în ce mai mulţi investitori din Asia şi din SUA se uită la regiunea Europei Centrale şi de Est.
     „Este un proiect gândit de mai mult timp, însă am considerat că acum este oportună lansarea deoarece situaţia actuală impune această necesitate pe piaţă, dar si pentru că tot mai multe fonduri de investiţii globale, în special din Statele Unite şi Asia, sunt interesate de oportunităţile de investiţii din Europa Centrală şi de Est, chiar şi într-o potenţială perioadă de criză, iar o astfel de platformă este cea mai simplă şi eficientă modalitate de a uniformiza accesul la finanţare equity şi la deal flow într-o regiune fragmentată ca aceasta”, a explicat Atanasiu.

  • În timp ce majoritatea lumii medicale se concentrează pe coronavirus, doi medici români continuă lupta împotriva cancerului printr-o inovaţie tehnologică. Şi-au investit economiile în proiect

    Medicii se confruntă deseori cu lipsa de dotări, nu doar la nivel de echipamente şi consumabile, dar şi la nivel de aplicaţii software care să îi ajute în munca de cercetare atât de importantă pentru tratarea bolilor. Iar unii dintre ei nu se dau bătuţi şi nu lasă lucrurile aşa, ci încearcă să le schimbe. Un astfel de exemplu este OncoChain, un start-up din Timişoara creat de doi medici care şi-au propus să realizeze o platformă de cercetare pentru îmbunătăţirea colectării de date despre pacienţii oncologici.

    „Practic, softurile din spitalele româneşti sunt în momentul de faţă doar nişte aplicaţii de contabilitate, dar lipseşte partea de cercetare, nu poţi exporta date utile pentru cercetare în niciun fel, nu poţi selecta pacienţii după diferite criterii de diagnostic, după diferite criterii de date clinice, nu poţi face comparaţii între cohorte de pacienţi, deci eşti foarte limitat dacă vrei să faci cercetare. Aici intervenim noi“, a spus Mădălin Margan, CEO şi cofondator al OncoChain, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. De profesie medic, el a pus bazele OncoChain alături de soţia sa, tot medic, cu obiectivul de a crea o platformă care să ajute la îmbunătăţirea tratamentelor împotriva cancerului, boală cu care se luptă câteva sute de mii de români.


    „Ideea mi-a venit acum un an şi jumătate. Eram medic în Secţia de Obstetrică – Ginecologie a Spitalului Judeţean din Timişoara şi de asemenea pregăteam lucrarea de doctorat la Universitatea de Medicină şi Farmacie Babeş Bolyai din Timişoara şi sufeream din cauza lipsei de softuri medicale de calitate, în care să pot introduce datele despre pacienţi şi să export date utile în cercetarea medicală. Şi am spus că trebuie să fac ceva, să schimb situaţia. Aşa am început acest proiect împreună cu soţia mea, care este de asemenea implicată în cercetarea medicală şi este medic şi a avut aceleaşi probleme. Cumva am suferit împreună în timpul rezidenţiatului şi am spus că trebuie să schimbăm lucrurile”, a explicat el ce l-a determinat să pornească proiectul OncoChain.


    Investiţia iniţială, din resurse proprii, s-a situat la 30.000 euro, iar apoi cei doi medici au obţinut şi circa 25.000 de euro din granturi nerambursabile de la diferite companii. „Am primit două granturi nerambursabile din partea a două companii, Total şi Johnson & Johnson, în cadrul unor competiţii de start-up-uri. A fost greu la început, dar simţim că există dorinţă şi în rândul ecosistemului de start-up-uri, dar mai ales din partea posibililor clienţi şi posibililor parteneri. Am continuat să lucrăm, chiar am adus oameni noi în echipă şi am ajuns de la o schemă pe o tablă albă la o companie care acum este în două acceleratoare – HealthInc în Amsterdam şi Techcelerator în România, probabil cel mai cunoscut accelerator de tech din România la ora actuală. În continuare dezvoltăm compania, dezvoltăm produsul.”
    Fondatorii OncoChain se află acum în discuţii pentru a obţine o finanţare astfel încât să se poată extindă pe plan internaţional şi să continue dezvoltarea aplicaţiei.
    „Am observat că de multe ori echipa şi conexiunile şi partenerii pe care ţi-i alegi sunt mai importante decât finanţarea propriu-zisă, decât banii. Pentru a scala rapid şi pentru a realiza planul de dezvoltare a soft-ware-ului în următorul an am avea nevoie undeva la 450.000 de euro. Noi vom continua oricum. Echipa este foarte ambiţioasă, lucrăm în continuare, nu suntem neapărat dependenţi de această finanţare în realizarea dezideratelor pe care ni le-am propus pentru următorul an. Dar evident că pentru a accelera este nevoie de finanţare. Probabil în vara acestui an, în iunie – iulie, vom încerca să ridicăm o rundă importantă“, a precizat Mădălin Margan.
    În prezent, susţine el, softurile din spitalele româneşti sunt mai mult doar nişte aplicaţii de contabilitate, în care de cele mai multe ori medicii rezidenţi introduc procedurile ce s-au desfăşurat şi medicaţia primită de pacient cu scopul ca spitalul respectiv să primească decontarea de la Casa de Sănătate, să se ştie exact ce proceduri şi ce medicaţie trebuie să fie decontate. „Mai are şi nişte funcţionalităţi de management al pacientului cu privire la datele testelor de laborator, biletele de externare, deci îşi fac treaba bine pentru partea de management al pacientului şi decontare către CNAS. Dar lipseşte partea de cercetare, nu poţi exporta date utile pentru cercetare în niciun fel, nu poţi selecta pacienţii după diferite criterii de diagnostic, după diferite criterii de date clinice, nu poţi face comparaţii între cohorte de pacienţi, deci eşti foarte limitat dacă vrei să faci cercetare. Tocmai aici intervenim noi. Încercăm să standardizăm introducerea de date cât mai mult după diferite sisteme de clasificare internaţionale folosite de obicei în SUA, dar şi în Europa. Practic vrem să ridicăm nivelul colectării de date şi al posibilităţilor de procesare a acestor date în scop util, ştiinţific.”
    Pe lângă îmbunătăţirea colectării de date despre pacienţii oncologici, start-up-ul şi-a propus să faciliteze prin intermediul platformei OncoChain şi furnizarea de servicii de medicină personalizată şi centrată pe pacient către furnizorii de servicii medicale din acest domeniu al oncologiei. „În prezent avem un private beta. Practic, este o testare a platformei în 7 clinici de oncologie şi un proiect-pilot cu o companie farma pe care îl desfăşurăm în mai multe clinici. Deci este în producţie, dar deocamdată este o ediţie limitată, privată pentru aceste clinici, care sunt în momentul de faţă mai mult partenerii noştri decât clienţi şi accesul este gratuit”, a menţionat CEO-ul şi cofondatorul OncoChain. El a adăugat că planul este ca prin platforma OncoChain să fie conectate mai multe centre pentru a realiza studii multicentru. „O problemă în cercetarea românească este că fiecare centru îşi desfăşoară activitatea de cercetare cumva local, şi nu avem studii mari. Practic conectând centrele vrem să realizăm acest lucru.”
    Totodată, datele colectate despre pacienţii trataţi pot creşte nivelul serviciilor de sănătate.
    „Poţi să ai anumiţi parametri, să te compari cu media, cu rezultatul din platformă şi ştii unde eşti ca practician, ca şi clinică. Şi poţi rezolva anumite deficienţe mult mai uşor, poţi şti unde eşti deficitar”, a subliniat Mădălin Margan.
    În plus, a completat el, există avantaje şi pentru companiile farma deoarece ele pot orienta cercetarea. „Aducerea medicamentelor noi pe piaţă durează foarte mult şi este foarte scumpă. Această cercetare şi dezvoltare a medicamentelor noi durează poate şi 5-6-7 ani, costă şi miliarde de dolari şi atunci orice avantaj fin pe care îl poţi aduce de orientarea cercetării este un lucru benefic şi practic. Prin OncoChain se realizează colectarea de date din lumea reală, din practica clinică curentă, care sunt diferite de datele din testele clinice, care sunt mai standardizate şi mai controlate. De asemenea este un volum mai mare de date din lumea reală.”
    Fondatorii OncoChain au planuri mari şi se gândesc atât la extinderea în regiune, cât şi la nivel global, conform lui Margan: „vrem să ieşim din România, deja suntem într-un accelerator din Amsterdam şi acolo avem deja două proiecte-pilot, cu Institutul de Cancer şi un institut de sănătate publică al Olandei.“

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    JSLeague
    Ce face? Platformă online pentru cursuri de programare
    Necesar de finanţare: 100.000 euro
    Invitat: Diana Miron, CEO al JSLeague

    Radio-Saver
    Ce face? Soluţie bazată pe tehnologii de tip wireless şi unde radio care rezolvă problemele de localizare şi comunicare întâmpinate de unităţile de salvare şi de cei care merg în aventuri montane.
    Invitat: Dumitru Prutean, fondator al Radio-Saver din Iaşi 

    Discover Iaşi
    Ce face? Aplicaţie de turism la pachet cu biciclete electrice
    Finanţări totale atrase: 33.000 euro
    Necesar de finanţare: minimum 10.000 euro
    Invitat: Constantin Obreja, fondator şi CEO al Discover Iaşi

    SpineUP
    Ce face? Aplicaţie mobilă cu exerciţii dedicate pentru afecţiunile coloanei vertebrale
    Invitat: Andreea Bureschi, cofondator al SpineUP

    Code of Talent
    Ce face? Platformă de microlearning pentru digitalizarea conţinutului
    Investiţie iniţială: 475.000 euro
    Finanţări totale atrase: 450.000 euro
    Evaluare proiect: 3,5 milioane euro
    Invitat: Vlad Grigoriu, cofondator şi CEO al Code of Talent

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

  • Peste 2.000 de firme şi 31.000 de persoane fizice au donat deja prin campania „Donează pentru linia întâi”. Cum poţi dona 20% din impozitul pe profit pentru a ajuta în lupta cu pandemia

    Peste 2.000 de companii şi peste 31.000 de persoane fizice au ales să se unească într-un efort comun de sprijinire a sistemului medical şi de repornire a economiei, răspunzând la apelul lansat de eMAG, Banca Transilvania, Bitdefender şi Mobexpert prin lansarea platformei „Donează pentru linia întâi”.

    Din cele 11,3 milioane de lei care au fost colectaţi până acum prin platforma care uneşte antreprenori, companii, dar şi persoane fizice, eroii din linia întâi au beneficiat de echipamente de protecţie, măşti şi echipamente medicale, pentru a lupta mai eficient în faţa pandemiei.

    Persoanele juridice care vor să fie eroi pentru cei din linia întâi pot contribui de două ori, alegând să direcţioneze printr-un contract de sponsorizare 20% din impozitul pe profit către această campanie.

    În cazul societăţilor comerciale care plătesc impozit pe profit, suma aferentă sponsorizării va fi scăzută din impozitul datorat la nivelul valorii minime dintre 0,75% din cifra de afaceri, respectiv 20% din impozitul pe profit datorat.

    De asemenea, microîntreprinderile pot sponsoriza, urmând ca „Donează pentru linia întâi” să deducă valoarea sponsorizării, până la nivelul de 20%, din impozitul pe venit datorat pentru trimestrul în care au înregistrat cheltuielile. 

    Citeşte continuarea articolului pe www.zf.ro/doneaza-pentru-linia-intai

  • Savori americane livrate acasă

    În urma unei experienţe avute peste ocean, în SUA, antreprenorul Giani Manta şi-a propus să aducă şi în România gustul autentic al coastelor şi al burgerilor americani, gătiţi după reţete originale, respectate cu sfinţenie. Aşa a luat naştere Ribs Bar & Grill, care, până la ridicarea restricţiilor impuse pe fondul pandemiei, livrează, prin platforma foodpanda, preparate autentice direct la uşa clienţilor.

    Antreprenor de vocaţie, niciodată angajat, Giani Manta a intrat în lumea businessului la începutul anilor ’90, cu un mic butic de haine în magazinul Unirea, deschizând ulterior mai multe magazine în Bucureşti şi în ţară. „La sfârşitul anilor ’90 afacerile s-au dezvoltat prin deschiderea unei firme de construcţii şi dezvoltarea în zona imobiliară. Odată cu criza din 2008, această poveste s-a încheiat cu un faliment răsunător, toate magazinele fiind închise, iar firma de construcţii dizolvată. A fost începutul poveştii numite HoReCa”, povesteşte cofondatorul Ribs. Până la desciderea restaurantului cu specific american Ribs Bar&Grill a fost însă cale lungă, presărată cu multe experienţe antreprenoriale în industrie.

    Astfel, după „un an de reflecţii şi plimbări lungi cu motorul alături de prietenii din clubul de motociclişti din care fac parte”, la începutul anului 2009, alături de trei dintre aceştia, a decis deschiderea unei mici cafenele în Centrul Istoric, cu scopul declarat „de a avea un loc al nostru unde să ne strângem”.

    Aşa a luat naştere Jaya Café, pe strada Smârdan. „Pentru că businessul s-a dovedit bun, a urmat deschiderea unui restaurant pe strada Franceză, Jaya Maison, mai mare, cu 300 de locuri. În anul 2011, „odată ce terminarea perioadei romantice din Centrul Vechi al Bucureştiului şi invazia kitschului”, antreprenorii au decis să vândă cele două locaţii şi cu banii obţinuţi să se orienteze spre locaţii generoase, de cartier, aşa luând naştere The Roof, deschis pe 13 septembrie 2010, la etajul 2 în mall-ul Prosper Plaza – „o locaţie de 450 de metri pătraţi, construită integral din sticlă, cu acoperiş care te lasă să vezi cerul şi care vara se deschide integral transformând locul într-o mare terasă, crescând standardul în zona sectorului 5, privată la acel moment de investiţii serioase în industria ospitalităţii”. După doi ani a urmat deschiderea unei noi unităţi The Roof, „care la rândul său dispune de o terasă generoasă pe acoperişul clădirii, precum şi de un salon de evenimente –The Roof Ballroom”, în zona Vitan, amenajată în urma unei oportunităţi ivite prin eliberarea unui spaţiu de 1.000 de metri pătraţi.

    La patru ani distanţă, în urma unei călătorii în Statele Unite în anul 2016 şi ca urmare a unui stagiu de pregătire în bucătăria sudistă, antreprenorului i-a venit ideea deschiderii unui restaurant american, cu specific southwest cuisine, cu coaste şi burgeri ca acolo, cu timp lung de marinare şi preparare şi cu reţete strict respectate. „Şi aşa avem acum, din 2017, în Bucureşti, Ribs Bar & Grill, singurul restaurant autentic american.”

    Preparatul vedetă al restaurantului este St. Louis BBQ Ribs, „o reţetă faimoasă din Missouri, unde timpul de preparare şi pregătire este de 36 de ore, ca de altfel la toate cele şapte feluri de coaste pe care le pregătim în restaurantul nostru”, explică Mantea. Un alt preparat de succes este All American BBQ Feast, un platou pentru patru persoane care reuneşte toate bunătăţile grătarului american. Pentru că nu au reuşit să gasească furnizori pentru chifle de burger autentice şi, după deschidere, timp de doi ani toate încercările de parteneriat cu diverşi producători au eşuat, în anul 2019 antreprenorii au deschis şi prima brutărie americană din România, New York Bakers, care, în scurt timp, a devenit principalul furnizor de chifle de burger pentru restaurantele din Bucureşti. În prezent, 40 de locaţii servesc burger cu chiflele New York Bakers, printre acestea numărându-se unităţile grupului City Grill, Bibo Burgers şi St. Patrick Pub.

    Potrivit lui Giani Manta, pe perioada crizei, unităţile The Roof au fost închise iar cei 25 de angajaţi au fost trimişi în şomaj tehnic. În cazul Ribs, spune el, pandemia a venit cu restrângerea drastică a meniului, păstrându-se doar coastele şi burgerii, cu o scădere de 70% a veniturilor şi cu serioase întrebări legate de viitor. În 2019, restaurantul a înregistrat o cifră de afaceri de circa 4 milioane de lei „şi mult optimism din partea noastră legat de anul 2020, optimism care momentan a dispărut.” Până la ridicarea restricţiilor, restaurantul Ribs a rămas activ pe zona de delivery, cu 30% din personal. „Am încercat să mărim volumul de livrare atât prin creşterea bugetului de publicitate, cât şi prin deschiderea diviziei de livrare proprie. Volumul livrărilor s-a mărit faţă de perioada precedentă pandemiei, dar încasările sunt insuficiente pentru menţinerea în viaţă a unui restaurant cu 650 de locuri”, spune el.

    Prin amplasamentul la marginea parcului IOR, în mijlocul cartierului Titan, Ribs Bar & Grill a avut drept public-ţintă, încă din faza de proiect, familiile, fiind gândit drept „un spaţiu vast unde să ieşi seara cu prietenii şi familia, în mijlocul unui ocean de verdeaţă, unde copiii să alerge nestingheriţi. Lucru care s-a şi întâmplat. Iar acum, pe perioada crizei, din fericire, acei oameni comandă de la noi produsele cu care s-au obişnuit”. Ritmul de lucru a încetinit însă mult, din cauza faptului că volumul de preparate a scăzut drastic prin închiderea activităţii de servire la mese. „Nu ştim cum va fi businessul după terminarea pandemiei, focusul nostru în acest moment fiind supravieţuirea pe perioada crizei, concluziile urmând a le trage la sfârşit.”

    Acest articol face parte din campania #livramacasa lansată de foodpanda, cea mai mare platformă de food delivery din România, pentru a susţine restaurantele locale, în noul context generat de pandemia de Covid-19.

    Campania îşi propune şi să aducă în prim-plan poveştile afacerilor locale, ale antreprenorilor care le conduc şi echipelor din bucătărie şi să transmită un mesaj optimist, oferind totodată o imagine reală a provocărilor cu care se confruntă în această perioadă. Restaurantele sunt deschise pentru livrare, acordă prioritate sănătăţii şi siguranţei clienţilor, iar răspunzând la acţiunea lansată de foodpanda, platforma le poate ajuta să îşi susţină afacerea.

    foodpanda.ro, parte a grupului Delivery Hero, este cea mai mare platformă online de comenzi de mâncare din România, colaborând, în prezent, cu peste 2700 de restaurante din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Constanţa, Arad, Ploieşti, Oradea, Galaţi, Craiova, Sibiu, Piteşti, Târgu Mureş, Baia Mare, Bacău, Buzău, Brăila, Satu Mare, Piatra Neamţ, Râmnicu Vâlcea şi Focşani.

  • Platforma IMMInvest: A doua zi de funcţionare, primele mari probleme

    Cele aproape 27.000 de companii care au depus cereri pe platforma IMMInvest sunt acum în ceaţă după ce au intervenit schimbări la stările atribuite fiecărei cereri în doar câteva ore.

    În prima parte a zilei erau patru stări atribuite cererilor trimise de IMM-uri: transmise – adică FNGCIMM a primit cererea depusă, preluată – adică instituţia a început analiza cererii, revocată – cererea a fost respinsă şi aprobată – adică FNGCIMM garantează compania pentru a obţine împrumut de la una dintre băncile înscrise în program.

    Acum, cele patru stări sunt transmisă – stare ce a rămas neschimbată, preluată – rămasă şi ea neschimbată, clarificări – termen ce a înlocuit starea revocată – şi transmisă la bancă, starea ce a înlocuit termenul de aprobată.

    De altfel, unele companii figurau că ar fi primit aprobare pentru garantare ieri, însă astăzi cererile lor păreau respinse. Câteva ore mai târziu, cererile depuse pe platforma IMMInvest de cele două companii, Claziana SRL şi Pas Exim SRL, apar cu starea clarificări.

  • Banca Transilvania şi eMAG donează încă 2 milioane de lei pentru lupta împotriva COVID-19


    Banca Transilvania şi eMAG, două dintre iniţiatoarele proiectului Donează pentru linia întâi, au donat împreună încă 2 milioane de lei pe platforma prin care se strâng fonduri pentru a-i susţine pe medici şi personalul medical, precum şi pe toţi cei din prima linie care luptă direct cu pandemia provocată de coronavirus. Astfel, suma donaţiilor efectuate prin platformă până acum ajunge la peste 11 milioane de lei, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii celor două companii.


    „Este nevoie de noi şi de susţinerea noastră şi sperăm ca exemplul nostru să îi inspire pe cât mai mulţi să ni se alăture pentru a putea să îi ajutăm pe cei care au nevoie de noi. Ne dă speranţă să vedem câţi oameni s-au alăturat iniţiativei şi felul în care românii s-au solidarizat acum. Nu uitaţi, facem asta pentru România”, a spus Omer Tetik, CEO Banca Transilvania.
    „Necesarul de materiale pentru spitale şi cei care au grijă de noi în aceste momente este încă foarte mare. La capătul fiecărui gest pe care noi îl facem se află un om care duce pentru noi greul în această luptă cu un inamic invizibil. Fiecare donaţie se traduce în materiale necesare pentru aceşti oameni a căror recunoştinţă, sunt sigur, este infinită. Greul încă nu a trecut, să le arătăm că suntem alături de ei”, a spus Iulian Stanciu, CEO eMAG.


    Cele două companii au lansat această iniţiativă la începutul acestei luni împreună cu Mobexpert şi Bitdefender. Din fondurile strânse pe platformă, sunt achiziţionate materialele şi aparatura necesară în spitale, dar şi pentru medicii de familie, poliţiştii, jandarmii şi militarii aflaţi în linia întâi, pe baza necesarului furnizat de către Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), în coordonare cu Ministerul Sănătăţii. Ulterior, materialele sunt distribuite acolo unde este cea mai mare nevoie prin intermediul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU).


    Până acum, prin program au fost direcţionate peste 5 milioane de măşti de protecţie cu trei pliuri către medici de familie, poliţişti, jandarmi şi militari. De asemenea, 350.000 de măşti N95 (FFP2), cu grad ridicat de protecţie au fost donate medicilor din spitale.
    Totodată, două ventilatoare de înaltă performanţă Mindray SV600 achiziţionate prin intermediul platformei Donează pentru linia întâi au ajuns la Spitalul Judeţean Suceava şi la Spitalul Clinic Victor Babeş din Bucureşti, sub coordonarea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.


    Iniţiativa a adunat în jurul ei peste 26.000 de oameni care s-au implicat cu donaţii şi 1.700 de companii. Mastercard şi Baupartner Group se numără printre companiile care s-au alăturat recent eforturilor de combatere a pandemiei COVID-19 prin platforma Donează pentru linia întâi, cu donaţii de 500.000 de lei fiecare.

    Cele mai multe donaţii raportate la numărul de locuitori au venit din Floreşti, Chiajna, Voluntari, Bragadiru, Bucureşti. Până la acest moment, localităţile care au contribuit cel mai mult prin donaţii sunt Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Ploieşti şi Braşov.
    În continuare este nevoie de donaţii pentru a-i proteja pe cei din linia întâi care au grijă de noi. Toţi cei care doresc sa contribuie, persoane fizice sau companii, o pot face donând online pe www.eMAG.ro/doneaza, unde poate fi urmărită situaţia în timp real a donaţiilor şi statisticile.

     

  • Banca Transilvania şi eMAG donează încă 2 milioane de lei pentru lupta împotriva COVID-19


    Banca Transilvania şi eMAG, două dintre iniţiatoarele proiectului Donează pentru linia întâi, au donat împreună încă 2 milioane de lei pe platforma prin care se strâng fonduri pentru a-i susţine pe medici şi personalul medical, precum şi pe toţi cei din prima linie care luptă direct cu pandemia provocată de coronavirus. Astfel, suma donaţiilor efectuate prin platformă până acum ajunge la peste 11 milioane de lei, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii celor două companii.


    „Este nevoie de noi şi de susţinerea noastră şi sperăm ca exemplul nostru să îi inspire pe cât mai mulţi să ni se alăture pentru a putea să îi ajutăm pe cei care au nevoie de noi. Ne dă speranţă să vedem câţi oameni s-au alăturat iniţiativei şi felul în care românii s-au solidarizat acum. Nu uitaţi, facem asta pentru România”, a spus Omer Tetik, CEO Banca Transilvania.
    „Necesarul de materiale pentru spitale şi cei care au grijă de noi în aceste momente este încă foarte mare. La capătul fiecărui gest pe care noi îl facem se află un om care duce pentru noi greul în această luptă cu un inamic invizibil. Fiecare donaţie se traduce în materiale necesare pentru aceşti oameni a căror recunoştinţă, sunt sigur, este infinită. Greul încă nu a trecut, să le arătăm că suntem alături de ei”, a spus Iulian Stanciu, CEO eMAG.


    Cele două companii au lansat această iniţiativă la începutul acestei luni împreună cu Mobexpert şi Bitdefender. Din fondurile strânse pe platformă, sunt achiziţionate materialele şi aparatura necesară în spitale, dar şi pentru medicii de familie, poliţiştii, jandarmii şi militarii aflaţi în linia întâi, pe baza necesarului furnizat de către Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), în coordonare cu Ministerul Sănătăţii. Ulterior, materialele sunt distribuite acolo unde este cea mai mare nevoie prin intermediul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU).


    Până acum, prin program au fost direcţionate peste 5 milioane de măşti de protecţie cu trei pliuri către medici de familie, poliţişti, jandarmi şi militari. De asemenea, 350.000 de măşti N95 (FFP2), cu grad ridicat de protecţie au fost donate medicilor din spitale.
    Totodată, două ventilatoare de înaltă performanţă Mindray SV600 achiziţionate prin intermediul platformei Donează pentru linia întâi au ajuns la Spitalul Judeţean Suceava şi la Spitalul Clinic Victor Babeş din Bucureşti, sub coordonarea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.


    Iniţiativa a adunat în jurul ei peste 26.000 de oameni care s-au implicat cu donaţii şi 1.700 de companii. Mastercard şi Baupartner Group se numără printre companiile care s-au alăturat recent eforturilor de combatere a pandemiei COVID-19 prin platforma Donează pentru linia întâi, cu donaţii de 500.000 de lei fiecare.

    Cele mai multe donaţii raportate la numărul de locuitori au venit din Floreşti, Chiajna, Voluntari, Bragadiru, Bucureşti. Până la acest moment, localităţile care au contribuit cel mai mult prin donaţii sunt Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Ploieşti şi Braşov.
    În continuare este nevoie de donaţii pentru a-i proteja pe cei din linia întâi care au grijă de noi. Toţi cei care doresc sa contribuie, persoane fizice sau companii, o pot face donând online pe www.eMAG.ro/doneaza, unde poate fi urmărită situaţia în timp real a donaţiilor şi statisticile.

     

  • De ce a decis un francez să se mute în România în urmă cu 13 ani şi să dezvolte afaceri aici, în locul Franţei

    Francezul Grégoire Vigroux s-a mutat în România în urmă cu 13 ani, fiind unul dintre fondatorii companiei de call center Telus International Europe (cunoscută anterior sub denumirea de CallPoint), iar de atunci a investit în mai multe businessuri. Cel mai nou este fenix.eco – o platformă online care comercializează smartphone-uri recondiţionate. Urmează însă lansarea a două noi proiecte – o aplicaţie mobilă de carpooling corporate şi un proiect de investiţii în start-up-uri tech.

    „Avem o piaţă dinamică aici, în România. De când sunt business angel, am observat o creştere şi cred că acesta este un efect al UiPath. Daniel Dines a reprezentat un model pentru mulţi antreprenori români. Faptul că el a fost vizionar şi a reuşit să creeze această companie care acum valorează 7 miliarde a dat încredere şi altor români”, a declarat Grégoire Vigroux, antreprenor şi business angel de origine franceză, cu peste 16 businessuri la activ, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. El a venit prima dată în România în perioada 1991-1994, când tatăl său, Jean-Pierre Vigroux,  a pus bazele biroului local al multinaţionalei PwC (PricewaterhouseCoopers). Apoi, s-a reîntors în 2006, iar în anul următor a înfiinţat compania CallPoint, specializată în furnizarea de servicii de tip call center, care acum se numeşte Telus International Europe şi are peste 5.000 de angajaţi în România şi Bulgaria.

    În paralel el a creat şi alte companii, precum Emova (vândută către Chèque-Déjeuner), Carmedia (vândută către un grup italian de investitori), Norville Barns Investments, Boutix (companie imobiliară). Cel mai recent pariu al antreprenorului este fenix.eco – un start-up local care le pune la dispoziţie românilor o platformă online de unde pot cumpăra smartphone-uri recondiţionate. Vigroux este cofondator al acesteia alături de Adrien Arnoux, un fost manager din cadrul Amazon. Mai exact, fenix.eco cumpără smartphone-uri utilizate circa 12-36 luni pe care le recondiţionează şi le revinde apoi pe piaţa locală. 


    „Noi vindem telefoane care au o vechime de 12-36 luni pe care le recondiţionăm – schimbăm piese, etc. Oferim o experienţă similară ca atunci când cumperi produsul nou – cutie nouă, cabluri noi, căşti noi, la care adaugăm o garanţie de 12 luni”, a explicat Grégoire Vigroux.  Smartphone-urile vândute pefenix.eco sunt cumpărate de pe pieţele scandinave. „Acolo sunt foarte multe persoane care îşi schimbă smartphone-ul frecvent, la 12 luni. Ca atare, avem acces la un stoc de telefoane destul de noi. Le curăţăm de toate datele, le reparăm dacă este cazul, de obicei sunt probleme la baterie şi ecran, iar apoi le vindem”, a precizat cofondatorul fenix.eco.
    În medie, preţurile de vânzare a smartphone-urilor recondiţionate şi vândute de fenix.eco sunt cu 50% mai mici decât cele pentru un produs nou. Mai exact, preţul mediu de vânzare al unui smartphone recondiţionat de fenix.eco este de 330 de euro. „Diferenţa de preţ porneşte de la 30% şi poate ajunge şi până la 70%. Pentru a ajunge la pragul de rentabilitate trebuie să vindem 10 smartphone-uri pe zi. Ideal ar fi să ajungem să vindem însă triplu, circa 1.000 de telefoane pe lună. Noi avem un profit de 15%”, a punctat antreprenorul.
    În prezent, stocul iniţial al fenix.eco numără 1.000 de smartphone-uri de la cei mai mari trei producători din lume – Samsung, Apple şi Huawei. „Noi ne axăm pe modele premium de smartphone. Oamenii din România sunt consumatori inteligenţi – petrec mai mult timp pentru cercetare înainte de a achiziţiona un produs electronic. Noi venim cu un value proposition bun şi nou şi cu avantajul de preţ mic – second-hand. Aşadar credem că există o sanşă mare să avem succes.”


    Businessul fenix.eco se axează în prezent strict pe mediul online, însă ia în considerare să intre şi pe segmentul offline din septembrie anul acesta. „Vorbim cu un operator telecom despre oportunitatea de a avea acces la magazine fizice. Businessul nostru este online, dar pentru a atrage un număr mai mare de consumatori şi pentru a ne diversifica, distribuţia fizică ar fi bună. Acum ne axăm pe partea online, însă peste câteva luni vom lansa şi magazine fizice”, a menţionat el.
    Pentru a porni businessul fenix.eco, Grégoire Vigroux a investit 200.000 euro, iar pentru a extinde afacerea anul viitor şi în Bulgaria, are nevoie de o finanţare de circa 50.000-100.000 euro. Totodată, antreprenorul de origine franceză pregăteşte lansarea a două noi proiecte – Teamway.eco şi LYNX – anul acesta. „Teamway este o aplicaţie mobilă de carpooling corporate. Vom începe cu 4-5 dintre cele mai mari corporaţii din România – angajaţii lor vor avea posibilitatea de a se conecta la aplicaţie pentru a merge la serviciu şi a se întoarce acasă cu maşina, împreună cu alte persoane care au acelaşi traseu”, a explicat el, adăugând că acest tip de business merge foarte bine în SUA şi Europa de Vest. „Noi vom fi primul start-up din România care lansează o aplicaţie mobilă de carpooling corporate.” Ideea lansării Teamway a venit ca răspuns la modalitatea de a reduce poluarea. „În foarte multe cazuri este o singură persoană în maşină. Dacă vrem să reducem traficul şi poluarea în Bucureşti, ar fi mai normal să fie mai mulţi pasageri într-o maşină. Sunt multe persoane care locuiesc în aceeaşi zonă şi merg la aceleaşi sedii. Este mai ieftin pentru oameni aşa.”


    În acelaşi timp, Grégoire Vigroux pregăteşte şi lansarea proiectului LYNX, care reuneşte un grup de 20 de investitori români şi francezi axat pe domeniul tehnologiei. Ca atare, aceştia se vor întâlni o dată la trei luni pentru a asculta pitch-urile a patru start-up-uri locale de tehnologie în urma cărora vor alege proiectele în care vor investi.  Până acum, antreprenorul francez a investit în opt start-up-uri pe plan local, printre care se numără Nod Makerspace, Puzl, Nasekomo, Le Petit Journal, Gault & Millau România şi Bitcoin România.  „Cel mai puţin investesc într-un business 10.000 euro şi cel mai mult 200.000 euro. Depinde de cât de mare este compania şi de ce sumă are nevoie”, a subliniat el.

    Proiect:
    Lung US Diagnosis
    Ce face? Aplicaţie care, folosindu-se de ecografii şi o reţea neuronală, poate depista rapid şi la costuri mai mici cazurile de cancer pulmonar
    Invitat: conf. dr. Romeo Chira, cofondator al Lung Cancer Diagnosis and Monitoring System

    Proiect: SanoPass
    Ce face? Platformă online pentru abonamente medicale
    Finanţări totale atrase: 400.000 euro
    Ţinte 2020: 20.000 de abonaţi şi 1.400 de clinici în reţea
    Invitat: Andrei Vasile, cofondator SanoPass

    Proiect: Synovius
    Ce face? Echipament medical portabil pentru articulaţii controlat prin intermediul unei aplicaţii mobile
    Investiţia iniţială: 1.000 euro
    Necesar de finanţare: 20.000 euro
    Invitat: Neculai Mîndru, cofondator

    Proiect: FutureWorkForce
    Ce face? Implementare roboţi software UiPath
    Necesar de finanţare:
    500.000 euro
    Invitat: Mihaela Moisă, cofondator al Future WorkForce


    Proiect: fenix.eco
    Ce face? Platformă online pentru comercializarea de smartphone-uri recondiţionate
    Investiţie iniţială: 200.000 euro
    Necesar de finanţare: 50.000-100.000 euro
    Invitat: Grégoire Vigroux, cofondator al fenix.eco şi antreprenor în serie

    Proiect: Pill vs. Pill
    Ce face? Platformă online pentru informarea pacienţilor cu privire la contraindicaţiile medicamentelor 
    Invitat: Ina Beleuţă, fondator Pill vs. Pill 

  • Asamblaţi acasă!

    O asemenea idee a avut-o studioul japonez de design Nendo, care a creat pentru platforma online de accesorii Up To You Anthology o colecţie de genţi de damă din piele care necesită asamblare de către cliente. Genţile din colecţia Mai sunt livrate sub forma unor coli de piele, utilizatoarele trebuind să le plieze şi să unească părţile cu ajutorul unor nituri în locuri marcate pe produsele respective. Genţile Mai sunt de diverse forme şi culori, iar soluţia de asamblare la client a permis platformei pe care sunt disponibile să simplifice procesul de fabricaţie şi să scadă costurile de depozitare şi livrare. 

  • Businessul în care clienţii devin prieteni

    În urmă cu zece ani, două prietene şi-au propus să îşi deschidă un loc „al lor” în care să îi facă pe clienţi să uite de grijile cotidiene alături de prieteni şi de un vin bun. Aşa a apărut Simbio, care în prezent, pe fondul crizei cauzate de coronavirus, funcţionează pentru o perioadă în sistem de livrări, prin platforma foodpanda.

    Simbio s-a deschis în 2010, din dorinţa antreprenoarelor Iulia Younis şi Dana Nica de a avea „un loc relaxat, unde să poţi merge în fiecare zi cu prietenii, unde să găseşti mâncare proaspăt pregătită, mic dejun la cină, vinuri de pe un continent pe care vrei să-l vizitezi sau un cocktail numai bun să te întinzi la vorbă”.

    Deşi nu aveau experienţă în domeniu, erau hotărâte să înveţe şi să muncească mult pentru a-şi împlini acest vis. „La început, Simbio a fost un loc mic, pentru noi şi prietenii noştri, dar curând am aflat că le place şi prietenilor prietenilor noştri şi prietenilor lor. Încet, încet, Simbio cel mic a devenit neîncăpător, iar aşa ne-am făcut curaj să ne mutăm în 2014 într-un loc mai spaţios, pe Strada Negustori 26. Acum Simbio este un loc în care cei ce ne trec pragul ne devin, aproape întotdeauna, prieteni”, spun fondatoarele businessului.

    În prezent, din portofoliul companiei fac parte restaurantul Simbio, spaţiul de evenimente DOI de pe Strada Popa Nan 82, Simbio Catering şi Simbio pe Roţi. În urma măsurilor luate de autorităţi pe fondul răspândirii pandemiei de COVID-19, Simbio a rămas momentan activ doar pentru livrări. „Ne lipseşte interacţiunea şi agitaţia cu care ne-am obişnuit, dar gătim în continuare. Ne bucurăm de fiecare comandă pe care o primim şi suntem foarte recunoscători pentru sprijinul din această perioadă. Aşteptăm cu nerăbdare să reluăm şi celelalte activităţi şi să ne bucurăm din nou alături de cei care ne vor mai aproape în momentele frumoase din vieţile lor”, spun cele două antreprenoare.

    Înainte de criză, restaurantul nu era activ pe zona de livrări, pentru că fondatoarele Simbio preferau să îşi concentreze toată atenţia asupra celor care le treceau pragul, şi cărora doreau să le ofere un moment relaxat, în care fiecare să îşi construiască propria experienţă în jurul felurilor lor preferate de mâncare, alături de un pahar de vin sau cu un gin tonic. „Acum, căutăm să trimitem puţin din spiritul Simbio acasă la cei ce comandă de la noi, să păstrăm sentimentul de comunitate, chiar dacă suntem departe unii de alţii şi să aducem un mic zâmbet odată cu mâncarea livrată.”

    Din echipa businessului fac parte în jur de 30 de angajaţi. „Cei mai mulţi dintre colegii noştri ne sunt alături de peste 5 ani, petrecem mult timp împreună şi am construit legături puternice, care ne fac să ne simţim ca o mare familie. Aşadar, fiecare ştie ce are de făcut şi cu toţii ne străduim să ne adaptăm cât mai bine noului model de lucru.” 

    Printre cele mai populare feluri de mâncare din meniul restaurantului, care au rămas, de altfel, preferatele celor care comandă acum online, se numără Asian Beef Salad – salata cu antricot de vită la grătar, pastele de orez şi dressing asiatic, obrăjorii de vită cu piure de cartofi cu usturoi copt sau Burger One şi cartofii cu rozmarin sau micul dejun, care poate fi comandat la orice oră. În plus, anul acesta compania a livrat pentru clienţi şi masa de Paşte, cu preparate tradiţionale precum pulpă de miel, sarmale şi cozonaci. „Dezvoltăm serviciul de livrări, atât directe, făcute de noi, pentru prânz şi cină, cât şi prin aplicaţiile specializate şi observăm o creştere treptată, de la o săptămână la alta. Avem prieteni care comandă zilnic de la noi, ceea ce ne conferă stabilitate şi încredere că vom depăşi cu bine momentele grele.”

    În general, spun fondatoarele companiei, cei ce comandă de la Simbio sunt cei care au vizitat în trecut restaurantul, au îndrăgit preparatele şi aşteaptă să revină în vizită. „Cu toţii ne dorim să ne reluăm vechile obiceiuri şi ne este tare dor de musafirii noştri. Ştim, însă, că normalitatea va fi definită diferit, priorităţile multor oameni se vor schimba şi capacitatea de adaptare va fi esenţială. Ne dorim să reluăm evenimentele frumoase pe care obişnuiam să le găzduim la DOI, dar până acest lucru va fi din nou posibil, ne aşteptăm să reluăm serviciul de catering, fie pentru întâlnirile de la birou, fie pentru cele private. Va fi un an dificil pentru cei mai mulţi dintre noi, dar suntem optimişti că momentul reîntâlnirii va veni în curând.”

    Acest articol face parte din campania #livramacasa lansată de foodpanda, cea mai mare platformă de food delivery din România, pentru a susţine restaurantele locale, în noul context generat de pandemia de Covid-19.

    Campania îşi propune şi să aducă în prim-plan poveştile afacerilor locale, ale antreprenorilor care le conduc şi echipelor din bucătărie şi să transmită un mesaj optimist, oferind totodată o imagine reală a provocărilor cu care se confruntă în această perioadă. Restaurantele sunt deschise pentru livrare, acordă prioritate sănătăţii şi siguranţei clienţilor, iar răspunzând la acţiunea lansată de foodpanda, platforma le poate ajuta să îşi susţină afacerea.

    foodpanda.ro, parte a grupului Delivery Hero, este cea mai mare platformă online de comenzi de mâncare din România, colaborând, în prezent, cu peste 2700 de restaurante din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Constanţa, Arad, Ploieşti, Oradea, Galaţi, Craiova, Sibiu, Piteşti, Târgu Mureş, Baia Mare, Bacău, Buzău, Brăila, Satu Mare, Piatra Neamţ, Râmnicu Vâlcea şi Focşani.