BusinessMagazin

Tag: piata

  • Innova Capital face o nouă achiziţie pe piaţa din România. Fondul de investiţii cumpără tipografia Grafoprint de la Radu Dimeca

    Fondul de investiţii Innova Capital a cumpărat, prin intermediul unei companii din portfoliu, tipografia Grafoprint din judeţul Timiş, un business de circa 33 mil. lei anul trecut. Vânzători sunt mai mulţi antreprenori locali, însă fondatorul afacerii şi acţionarul majoritar este Radu Dimeca.

    Achiziţia a fost făcut de către Prime Label Group, unul dintre cei mai importanţi producători de etichete din Europa Centrală şi de Est. Compania este deţinută de fondul Innova şi de-a lungul ultimilor ani s-a dezvoltat prin multiple achiziţii. E vorba de şase preluări de companii în cinci ani.

    Mutarea perimite firmei poloneze să intre pe piaţa din România şi să ajungă la vânzări de 100 mil. euro (500 mil. lei) în 2024, spun reprezentanţii cumpărătorului.

    “Anul 2024 este un an de referinţă pentru Prime Label. Suntem pregătiţi să depăşim 100 de milioane de euro în vânzări, intrând în rândurile celor mai mari producători de etichete din Europa. Din 2019 şi de la achiziţia primei companii – tipografia Embe Press din Polonia, grupul a crescut de peste şapte ori. Expansiunea geografică prin preluarea Grafoprint ne creează noi oportunităţi de dezvoltare. Vedem în România o piaţă cu mare potenţial, deşi este încă subestimată. Intuiţia şi datele de piaţă ne spun că este o direcţie bună de investiţii. Economia românească creşte dinamic în comparaţie cu alte ţări europene, iar creşterea investiţiilor directe ale clienţilor actuali şi potenţiali ai grupului în România arată că merită să fim aici. Sunt foarte entuziasmat de planurile noastre de dezvoltare în cadrul acestei pieţe”, a declarat Arkadiusz Sapiecha, CEO al Prime Label.

    Tipografia Grafoprint a fost înfiinţată în anul 1991, iar în prezent produce la rândul său etichete. Specializată atât în tipărirea flexografică, cât şi în cea digitală, Grafoprint produce etichete autoadezive pentru mărci FMCG de top din sectorul cosmeticelor, al produselor chimice de uz casnic şi al alimentelor şi băuturilor.

    “Astăzi, Grafoprint începe un nou capitol ca parte a Prime Label Group, marcând tranziţia noastră de la o afacere locală la un jucător european. Acest pas este atât o provocare, cât şi o oportunitate”, a spus Octavian Tocaci, directorg general al Grafoprint.

    Prime Label a mai făcut anterior achiziţii în Polonia, dar şi în Slovenia şi Estonia, România fiind cea mai nouă ţară din listă.

    Prime Label şi Innova Capital au fost asistate pe parcursul tranzacţiei de Stratulat Albulescu Attorneys at Law pentru partea juridică şi de Daniela Buhus de la TS Partners pentru due diligence financiar şi fiscal.

    Vânzătorii au fost asistaţi de o echipă condusă de Florin Cerna de la BrinkThink Management, în calitate de consultant financiar şi M&A. Asistenţa juridică a fost acordată vânzătorilor de o echipă Băncilă, Diaconu şi Asociaţii SPRL.

    Innova Capital este unul dintre cei mai activi investitori financiari din România, recent făcât exit din businessul de optică ce cuprindea reţelele Optiblu şi Optiplza. În România, fondul mai are PayPoing, Payzone, Netopia (sisteme de plăţi), EMI (industrie).

    “De ani de zile dezvoltăm în mod constant portofoliul Prime Label, iar intrarea pe noi pieţe din regiune este un pas firesc pentru noi către o creştere mai mare. Credem că o cooperare strânsă cu echipa Grafoprint şi schimbul de cunoştinţe ne vor permite să exploatăm pe deplin potenţialul grupului, în special în România. Ne aşteaptă o perioadă interesantă – pe de o parte, ne vom extinde ofertele Prime Label şi Grafoprint, vom

    consolida reţeaua de vânzări şi vom crea soluţii pentru clienţi care să corespundă perfect nevoilor acestora. Pe de altă parte, vom continua să facem achiziţii în conformitate cu viziunea pe termen lung pentru dezvoltarea Prime Label”, spune Michał Wojdyła, partener la Innova Capital.

  • Lanţul de fast-food Hesburger din Finlanda deschide al 5-lea restaurant în România şi ajunge la o investiţie de 1,65 mil. euro pe piaţa locală

    Lanţul de restaurante de tip fast-food Hesburger a deschis un nou restaurant, în Băneasa Shopping Mall din Capitală, în urma unei investiţii de 0,5 mil. euro.

    În luna mai a acestui an, Hesburger a intrat pe piaţa din România cu primul său restaurant, deschis la Râmnicu Vâlcea. Până în august, reţeaua a inaugurat o nouă unitate, în cel mai mare aeroport din România, Henri Coandă, în Otopeni, urmată de primul restaurant Hesburger din Brăila şi de un al patrulea naţional, în Bucureşti, la AFI Cotroceni, deschis în octombrie.

    În urma deschiderilor, investiţia totală ajunge la 1,65 mil. euro pe piaţa locală.

    „Odată cu deschiderea acestui al treilea restaurant în capitală, ne continuăm strategia de dezvoltare, concentrându-ne pe stabilirea unei prezenţe puternice în zona metropolitană Bucureşti”, spune Ieva Salmela, International Development & Marketing Director, Hesburger.

    Hesburger intenţionează să îşi continue expansiunea în România şi să deschidă în total 10 restaurante, în urma unei investiţii de 8 milioane de euro în primul an de activitate.

    Compania finlandeză, fondată de Heikki Salmela împreună cu soţia sa, Kirsti Salmela, şi-a început afacerea de fast-food în 1966, în micul oraş Naantali. Afacere de familie cu o istorie de peste 50 de ani, Hesburger operează în prezent în 9 ţări şi are peste 470 de restaurante.

    De-a lungul anilor, Hesburger şi-a extins lanţul de restaurante la nivel internaţional şi are acum 274 de locaţii în Finlanda, 62 în Lituania, 53 în Estonia, 51 în Letonia, 32 în Bulgaria, 7 în Ucraina, 2 în Germania şi una în Polonia. Hesburger are peste 6 000 de angajaţi numai în Finlanda, iar la nivel internaţional, numărul total de angajaţi depăşeşte 8 700. 


     

     

  • BRD, a patra bancă din piaţă, a obţinut în 9 luni/2024 un profit de 1,06 mld. lei, la venituri de 2,88 mld. lei, plus 5,6% an/an. Maria Rousseva, CEO: Soldul creditelor nete s-a majorat cu 15% faţă de aceeaşi perioada din 2023

    BRD-SocGen, a patra bancă de pe piaţa locală după active, a obţinut în primele nouă luni din 2024 un profit net de 1,06 mld. lei, în scădere cu aproape 11%, de la 1,19 mld. lei, rezultat obţinut în 9 luni/2023.

    La nivelul întregului grup BRD, profitul net a fost de 1,09 mld. lei, în scădere cu 10,6%,  de la 1.22 mld. lei. în 9 luni/2023.

    Venitul net bancar al BRD a avansat în perioada ianuarie-septembrie 2024 cu 5,69%, până la 2,88 mld. lei, în timp ce la nivelul întregului grup BRD, ve­ni­turile totale au ajuns la 2,98 mld. lei după o creştere cu 5,4% faţă de 9 luni/2023.

    Veniturile nete din dobanzi, principalul factor care contribuie la crestere, au marcat un avans de 7,1% an/an la sfarsitul primelor 9 luni/2024, până la 2,15 mld. lei, avand in vedere activitatea comerciala dinamica pe toate segmentele de afaceri, temperat de costul mai mare cu finantarea.

    Veniturile nete din comisioane au crescut cu 6,4% an/an, la 599 mil. lei, determinate in principal de cresterea activitatii clientilor in materie de transferuri si carduri, combinata cu o penetrare mai mare a pachetelor de servicii. 

    Soldul creditelor nete, inclusiv finantarea prin leasing, a ajuns la 47,6 miliarde lei, marcand o crestere de 15,1% in dinamica anuala fata de 30 septembrie 2023, determinata de activitatea puternica de creditare pe toate segmentele.

    Segmentul companiilor a continuat sa fie un motor cheie al cresterii, avansand cu 23% an/an, in timp ce dinamica segmentului retail a inregistrat o imbunatatire notabila, de la un ritm de crestere de 4,1% an/an la sfarsitul lunii septembrie 2023, la 10% an/an la sfarsitul lunii septembrie 2024.

    Productia de credite de consum a totalizat 5,4 miliarde lei, in crestere cu 40,4% fata de anul precedent, in timp ce creditele noi pentru locuinte au crescut cu 65,7% fata de anul precedent, apropiindu-se de 3 miliarde lei in primele 9 luni ale anului 2024.

    La sfarsitul lunii septembrie 2024, soldul creditelor persoanelor fizice a crescut cu 8,5% fata de anul precedent. In plus, clientii companii mici au adus o contributie consistenta, soldul creditelor nete crescand cu 40% an/an, sustinut de procese de creditare imbunatatite si de participarea eficienta in cadrul programelor guvernamentale.

    “In primele noua luni ale anului 2024, BRD a obtinut performante comerciale solide pe toate segmentele de afaceri, marcand o crestere semnificativa a soldului creditelor nete, de 15% fata de aceeasi perioada din 2023. Segmentul companiilor a fost deosebit de puternic, crescand cu 23% in dinamica anuala, in timp ce segmentul retail s-a imbunatatit notabil. Creditele nou acordate persoanelor fizice au atins niveluri record, totalizand 8,4 miliarde lei, cu o crestere remarcabila de 48%, beneficiind de o cerere solida atat a creditelor de consum, cat si a celor imobiliare “, a declarat Maria Rousseva, CEO, BRD Groupe Societe Generale.

    Finantarea pe segmentul companiilor a inregistrat o crestere robusta, soldul creditelor nete crescand cu 23% an/an la sfarsitul lunii septembrie 2024. Companiile mari conduc cresterea din perspectiva volumelor (22,4% in dinamica anuala), urmate de IMM-uri (23,9% fata de septembrie 2023), impulsionate si de programele guvernamentale.

    Activitatea de leasing si-a continuat tendinta de crestere puternica, cu soldul finantarilor nete prin leasing in crestere cu 18,5% an/an la finalul lunii septembrie 2024.

    “BRD ramane puternic implicata in construirea unei economii sustenabile si continua sa finanteze proiecte si sa se angajeze in initiative cu impact pozitiv. In primele noua luni ale anului, finantarile sustenabile noi ale BRD au ajuns la aproape 1 miliard lei, productia cumulata din ultimii 3 ani atingand peste 1,1 miliarde euro, cu mult peste tinta stabilita initial pentru sfarsitul anului 2025”, spune Maria Rousseva . 

    ROE a atins 16,1% pentru perioada aferenta primelor 9 luni din 2024.

    Rata de adecvare a capitalului BRD a ajuns la 27,6% la sfarsitul lunii septembrie 2024. Excluzand impactul noilor tratamente reglementare temporare (implementate prin art. 468 si art. 500a din CRR3 din iulie 2024), rata de adecvare a capitalului BRD se situeaza putin sub nivelul de 23%.


     

     

     


     

     

  • Prăbuşirea elitei financiare a Chinei: Cum represiunile guvernamentale şi criza economică au rescris dramatic clasamentul miliardarilor chinezi

    Numărul miliardarilor chinezi a scăzut cu mai mult de o treime în ultimii trei ani, conform unei liste întocmite de grupul de cercetare Hurun. Scăderea se datorează represiunilor guvernamentale, încetinirii anumitor sectoare economice şi scăderii pieţelor de capital, scrie Financial Times.

    După un vârf de 1.185 de miliardari atins în 2021, Hurun a raportat o reducere la 753 de miliardari, adică o scădere de 36%, cu mult peste devalorizarea de 10% a monedei renminbi faţă de dolar în aceeaşi perioadă. În ultimul an, numărul miliardarilor chinezi a scăzut cu 16%, în contextul în care renminbi-ul a pierdut doar 2,5% faţă de dolar.

    Lista a cunoscut schimbări rapide, potrivit Hurun, antreprenori consacraţi, precum dezvoltatorii imobiliari, fiind înlocuiţi de nou-veniţi, printre care se numără Zhang Yiming, fondatorul ByteDance. La 41 de ani, Zhang, creatorul TikTok şi al versiunii sale chinezeşti, Douyin, a devenit cel mai bogat om din China, cu o avere de 49 de miliarde de dolari, în ciuda presiunilor din partea guvernului SUA asupra companiei sale.

    Zhang a detronat liderul anterior, Zhong Shanshan, supranumit „regele apei îmbuteliate.” În vârstă de 70 de ani, Zhong s-a aflat în fruntea listei timp de trei ani, însă afacerea sa principală, Nongfu Spring, a suferit o scădere de 40% a valorii acţiunilor, după o serie de acuzaţii pe reţelele sociale privind afinităţile sale faţă de politica japoneză.

    Lista include şi antreprenori din Hong Kong, Macao şi Taiwan. Rupert Hoogewerf, preşedintele Hurun Report, a menţionat că „lista s-a micşorat pentru al treilea an consecutiv, ceea ce este fără precedent, din cauza dificultăţilor economice şi a scăderii pieţei de capital din China.”

    Estimările averilor din listă au fost realizate la sfârşitul lunii august şi nu iau în considerare creşterea acţiunilor din septembrie, când China a anunţat un pachet de stimulente economice.

    Scăderea numărului de miliardari se suprapune cu prăbuşirea pieţei imobiliare chineze, care a afectat puternic vechii dezvoltatori imobiliari. În schimb, miliardarii din comerţul electronic au fost afectaţi de reglementările guvernamentale, dar au rezistat mai bine.

    Pony Ma, fondatorul Tencent şi dezvoltatorul aplicaţiei WeChat, a ajuns pe locul trei, iar Colin Huang, fondatorul Pinduoduo şi Temu, pe locul patru. Chris Xu Yangtian, fondatorul Shein, s-a clasat pe locul 76, cu o avere de 7 miliarde de dolari.

    „Noua generaţie de antreprenori din China este mult mai orientată internaţional decât predecesorii săi”, afirmă raportul Hurun. Jack Ma de la Alibaba, liderul listei din 2020, care a dispărut din atenţia publicului după anularea ofertei publice a companiei Alipay de către guvern, ocupă acum locul 10 în topul miliardarilor chinezi.

  • Povestea fascinantă a şampaniei care defineşte luxul de peste 250 de ani. Care este controversa „Moët” şi cum a reuşit brandul să se extindă nu doar geografic, ci şi în timp

    Moët & Chandon, fondat în 1743 de Claude Moët, este nu doar un nume reprezentativ n lumea şampaniei, ci şi simbolul glamourului şi al rafinamentului francez. Astăzi, Moët & Chandon este lider mondial în producţia de şampanie, cu un renume care a depăşit graniţele Franţei şi a devenit parte din cultura globală a luxului.

    Fondată în Épernay, Franţa, Moët & Chandon a fost iniţial un brand destinat aristocraţiei franceze. Curând, însă, şi-a extins influenţa la curtea regelui Ludovic al XV-lea şi a devenit favorita celebrei Madame de Pompadour, amanta regelui şi una dintre primele femei celebre care a afirmat că şampania „este singurul vin care face o femeie mai frumoasă după ce-l bea.” Familia Moët a devenit din ce în ce mai influentă, iar în anii 1790, Jean-Rémy Moët, nepotul fondatorului, a transformat brandul într-o putere comercială, explorând pieţele internaţionale. Fără reţineri în faţa obstacolelor politice sau economice, Moët a devenit primul producător de şampanie care a trimis transporturi către America şi Rusia. Jean-Rémy Moët a fost şi cel care a fondat legătura brandului cu un nume celebru, Napoleon Bonaparte, despre care se spune că îşi aproviziona armata cu şampanie Moët.

    Napoleon Bonaparte nu a fost singura figură istorică celebră legată de Moët & Chandon. Brandul a început să atragă o adevărată listă de admiratori de-a lungul istoriei, de la regine şi regi europeni la celebrităţi contemporane. Moët este, de asemenea, parte integrantă a sărbătorilor de la Hollywood, unde şampania sa este turnată în pahare la premiile Oscar şi Globurile de Aur. Totodată, brandul a creat un ritual specific de sărbătoare şi succes: „sabrajul”, adică deschiderea sticlei de şampanie cu sabia, o tehnică popularizată de armata lui Napoleon.

    Brandul a reuşit să intre şi în cultura muzicală, câştigând popularitate în rândul vedetelor de hip-hop din anii ’90. Artişti ca Notorious B.I.G., Jay-Z şi Kanye West au menţionat Moët în versurile lor, consolidând asocierea brandului cu ideea de succes şi lux. Şampania Moët este adesea servită la evenimente private de lux, baluri şi petreceri exclusiviste, devenind un simbol al celor mai rafinate momente.

    Controversa „Moët” şi expansiunea fără limite

    De-a lungul istoriei, Moët & Chandon a fost implicat şi în diverse controverse şi poveşti picante. Una dintre acestea este chiar dezbaterea asupra pronunţării corecte a numelui: deşi brandul este franţuzesc, numele „Moët” se pronunţă cu „t” final, datorită originii olandeze a fondatorului, Claude Moët. Această mică particularitate a fost subiectul unor discuţii aprinse în cercurile de elită şi continuă să fie o temă de dezbatere printre cunoscători. Un alt detaliu picant legat de Moët este modul în care compania a folosit publicitatea subtilă pentru a-şi păstra prestigiul, dar şi exclusivitatea. În loc să se bazeze pe campanii agresive, Moët s-a folosit de „endorsementuri” subtile din partea unor figuri de influenţă. În 2013, a existat şi o dispută cu rapperul Jay-Z, legată de înfiinţarea brandului său propriu de şampanie, Armand de Brignac, cunoscut ca „Ace of Spades.” Rivalitatea subtilă dintre Moët şi noua intrare a lui Jay-Z pe piaţa de lux a creat o competiţie între două mari puteri ale şampaniei, aducând în atenţia publicului apetitul pentru lux al unor figuri emblematice.

    În prezent parte din conglomeratul LVMH (Louis Vuitton Moët Hennessy), Moët & Chandon continuă să fie lider de piaţă şi să inoveze constant, cu o gamă variată care include şampanii vintage, Rose Imperial şi Moët Ice Imperial, prima şampanie concepută pentru a fi savurată cu gheaţă. De asemenea, brandul a adus noi experienţe prin vizitele la pivniţele din Épernay. Parteneriatele cu evenimente de lux precum Formula 1 şi turneul de tenis de la Roland Garros au dus şampania Moët pe podiumurile sportului internaţional, consolidând astfel imaginea brandului ca fiind una atemporală.

    Surse: Site-ul Oficial Moët & Chandon, Cartea „The Business of Champagne” de Jean-Rémy Moët, Articole publicate în Financial Times şi Forbes, „The Champagne Guide” de Tyson Stelzer, Enciclopedia Britannica şi diverse articole academice despre istoria vinului analizate prin ChatGPT

  • Confederaţia Patronală Concordia se opune plafonării marjelor sau preţurilor la produsele agroalimentare, considerând că ar fi un comportament intervenţionist aproape fără precedent al statului român în mecanismele de economia liberă

    Confederaţia Patronală Concordia se opune  unei eventuale plafonări a marjelor sau preţurilor la produsele agroalimentare, considerând că o astfel de măsura a statului ar fi un comportament intervenţionist aproape fără precedent în mecanismele de economia liberă.

    „În general, mă abţin să comentez proiecte apărute pe surse, dar acesta este extrem de grav şi reprezintă o imixtiune directă, profundă şi neconstituţională a Guvernului în politicile comerciale ale agenţilor economici şi în relaţia contractuală dintre părţi, precum şi o intervenţie abruptă în mecanismele economice de formare a preţurilor produselor comercializate pe piaţă. Ar fi un comportament intervenţionist aproape fără precedent al statului român în mecanismele de economia liberă, care nu face altceva decât să scoată România de pe harta economiilor de piaţă funcţionale şi transmite un semnal negativ şi foarte periculos.  Astfel de măsuri nu sunt doar în detrimentul dinamicii pieţei, ci şi contraproductive pentru securitatea alimentară şi stabilitatea economică pe termen lung”, a declarat într-un comunicat Radu Burnete, director executiv al Confederaţiei Patronale Concordia.

    Confederatia solicită Guvernului să nu ia în considerare un astfel de proiect de lege. Radu Burnete a adăugat că speră că ceea ce a văzut pe surse este doar o regretabilă eroare fiindcă aşa ceva ar periclita inclusiv aderarea României la OCDE

    Punctele principale ale poziţiei Concordia:

    1. Proiectul reprezintă o intervenţie directă şi repetată a statului în stabilirea marjelor comerciale, ceea ce este o încălcare flagrantă a principiilor pieţei libere. Forţarea comercianţilor şi distribuitorilor să opereze cu adaosuri comerciale plafonate la 10%, respectiv 20%, ignoră complet realităţile economice cu care se confruntă întreprinderile. Costurile de operare, fluctuante şi influenţate de factori externi precum energia, logistica sau forţa de muncă, nu pot fi reglate artificial de o astfel de măsură. În loc să protejeze consumatorii, acest plafon va descuraja operatorii economici şi va afecta puternic oferta de produse.

    2. Măsura interzicerii reducerilor comerciale pe baza volumelor tranzacţionate şi a termenelor de plată pentru anumite produse subminează mecanismele naturale de negociere şi optimizarea costurilor în comerţ. Aceste practici sunt esenţiale pentru stimularea vânzărilor şi pentru eficientizarea lanţului de aprovizionare. Restricţionarea lor va duce, inevitabil, la un blocaj în relaţiile comerciale şi la creşterea costurilor pentru toţi actorii implicaţi.

    3. Reglementările de acest gen riscă să distorsioneze piaţa. Impunerea unui adaos comercial plafonat perturbă echilibrul competitiv pe piaţa produselor ce fac obiectul reglementării. Experienţele similare din alte ţări au demonstrat că astfel de măsuri conduc la disfuncţionalităţi majore şi creşteri de preţuri la alte produse, afectând, în final, tocmai consumatorii pe care statul pretinde că îi protejează.

    4. Plafonarea adaosului comercial riscă să sufoce concurenţa pe întreg lanţul alimentar, ceea ce va duce la o piaţă omogenizată, în care inovaţia, diversitatea produselor şi eficienţa sunt diminuate. Acest lucru va genera o scădere a opţiunilor, cât şi a calităţii produselor oferite pe rafturile magazinelor, în dezavantajul clar al consumatorilor.

    5. Într-o economie în care prognoza de creştere este tot mai rezervată, această ordonanţă va acţiona ca un factor inhibitor suplimentar pentru dezvoltarea companiilor româneşti. Retail-ul românesc operează cu marje de profit reduse pentru produsele alimentare. Un plafon pentru adaosurile comerciale ar afecta serios stabilitatea financiară a acestui sector, cu impact direct asupra planurilor de investiţii în dezvoltarea şi extinderea reţelelor comerciale şi de creare a noi locuri de muncă. Comercianţii mai mici vor fi împinşi spre insolvenţă.

    Recent, Florin Barbu, ministrul agriculturii, a anunţat un proiect privind extinderea plafonării adaosului comercial de la 21 de produse alimentare la toate produsele procesate în România. Însă, decizia nu este văzută cu ochi buni nici de retaileri, nici de producătorii din sectorul alimentar, care subliniază că intervenţia statului nu este benefică şi că nu rezolvă problemele producătorilor locali.  În prezent, cotele de adaos comercial pentru produsele alimentare de bază sunt de maximum 20% la procesator, maximum 5% pe întreg lanţul de distribuţie şi de maximum 20% la comerciant.

     

  • Piaţa industrială şi logistică ar putea trece de 8 mil. mp la finalul lui 2025, dacă se menţine un ritm anual de dezvoltare de 500.000 mp. Vlad Săftoiu, Cushman & Wakefield Echinox: Investiţiile noi vizează în principal zonele cu cei mai buni indicatori macroeconomici

    Stocul spaţiilor industriale şi logistice din România ar putea depăşi pragul de 8 milioane de metri pătraţi la finalul lui 2025, dacă se menţine ritmul anual de dezvoltare de 500.000 de metri pătraţi, este concluzia celui mai recent raport Romania Industrial & Logistics Market, realizat de firma de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

    La 30 iunie 2024, la nivel naţional erau operaţionali peste 7,125 milioane de metri pătraţi de astfel de spaţii, mai mult de 50% reprezentând proiecte dezvoltate în Bucureşti şi în regiunea de Vest a ţării, în timp regiunile Sud-Est şi Nord-Est au consemnat cea mai redusă densitate.

    Astfel, chiar dacă în ultimii ani s-a observat o diversificare a zonelor ce au beneficiat de investiţii în proiecte de spaţii de depozitare, impulsionată de cererea susţinută mai ales de firmele de logistică şi de cele de retail, dar şi de investiţiile în infrastructură, principalele hub-uri regionale rămân de departe Bucureşti-Ilfov (49,2%), regiunile de Vest (14,7%), Sud-Muntenia (10,6%), Centru (9%) şi Nord-Vest (8,9%).

    La polul opus, cele mai puţin dezvoltate regiuni din punct de vedere al spaţiilor industriale şi logistice construite sunt Nord-Est (3,3% din stoc) şi Sud-Est (1,7%). 

    Spre comparaţie, stocul din Chitila din apropierea Bucureştiului este comparabil cu suprafaţa construită în zona Moldovei şi a Dobrogei, arată datele firmei de consultanţă imobiliară.

    “Decalajul existent între cele 8 regiuni ale ţării din punct de vedere al contribuţiei la PIB sau al fluxului de investiţii străine directe atrase, poate fi observat şi la nivelul distribuţiei stocului de spaţii industriale şi logistice. Acest segment imobiliar a contribuit din plin la performanţa zonelor campioane din punct de vedere al generării de business şi de investiţii străine, oferind infrastructura necesară pentru dezvoltare., spune Vlad Săftoiu, Head of Research Cushman & Wakefield Echinox.

    Pentru 2024 se preconizează finalizarea a circa 500.000 de metri pătraţi de spaţii industriale şi logistice, din care peste 50% urmează să fie construite în Bucureşti, zona de Vest şi în Sud-Muntenia.

    “Investiţiile în noi proiecte industriale şi logistice vor viza în principal zonele cu cei mai buni indicatori macroeconomici. Din acest motiv, considerăm că va fi dificil să vedem o creştere spectaculoasă a activităţii de construcţie pe acest segment, atât timp cât decalajele menţionate mai sus nu sunt diminuate”, adaugă Vlad Săftoiu.

    În ceea ce priveşte activitatea tranzacţională, aceasta a rămas la un nivel ridicat, companiile închiriind în perioada ianuarie 2023 – iunie 2024 spaţii cu o suprafaţă de aproape 1,5 milioane de metri pătraţi. În condiţiile în care în aceeaşi perioadă au fost contruite puţin peste 520.000 de metri pătraţi de spaţii noi la nivel naţional, rata de neocupare a coborât sub 5%, ceea ce oferă oportunităţi de dezvoltare, inclusiv în zone cu stoc modern redus.

    Bucureşti-Ilfov a atras cea mai mare parte a cererii în ultimele 18 luni, 48% din volumul tranzacţiilor de închiriere realizându-se pentru spaţii aflate în proiecte din aproapierea Capitalei. Acesta este urmat de zona de Vest, cu 20% din cerere şi Centru, cu 10% din suprafaţa tranzacţionată.

    Cei mai mari proprietari de spaţii industriale şi logistice sunt companiile CTP şi WDP, ce au un portofoliu cumulat de circa 5 milioane de metri pătraţi, controlând astfel în jur de două treimi din piaţă.

    Pe de altă parte, un apetit ridicat pentru extinderi îl au alţi dezvoltatori, precum VGP, ELI Parks, Logicor sau Oresa Industra. De asemenea, pentru prima dată după mulţi ani, vedem planuri concrete de intrare în piaţă a unor dezvoltatori noi, planuri care cel mai probabil se vor concretiza până la finalul anului sau la începutul lui 2025.

     

  • Adrian-Cătălin Bulboacă, managing partner, Bulboacă şi Asociaţii: Remarcăm un trend de extindere în rândul companiilor româneşti. Există un apetit în domenii diferite, de la producţie la retail

    Companiile româneşti au apetit de extindere atât la nivelul pieţei locale, cât şi pe pieţe externe, susţine Adrian-Cătălin Bulboacă, managing partner, Bulboacă şi Asociaţii. Tendinţa aceasta este prezentă în mai multe sectoare de activitate, de la producţie la retail.

    „Din experienţa noastră profesională remarcăm un trend în partea de extindere a companiilor atât la nivel naţional, cât şi la nivel regional. Există un apetit, o preocupare intensă, în domenii diferite, de la producţie la retail. (…) Este o transformare fundamentală şi binevenită, nu doar tradiţional de a veni investitorii în România, ci să ieşim şi noi în afara ţării ca o o modalitate de a întări coloana vertebrală a economiei”, a spus el în cadrul conferinţei ZF Branduri Româneşti 2024.

    Ce a mai declarat Adrian-Cătălin Bulboacă în cadrul conferinţei ZF:

    • Ce provocare apare în latura de finanţare este aceea că potenţialul finanţator va căuta să ia în considerare veniturile şi garanţiile societăţii din România şi mai puţin proiecţia veniturilor din piaţa în care s-ar extinde sau mai puţin garanţia, prezumând că s-ar cumpăra o fabrică în afara ţării. Prin urmare, trebuie să vorbim despre o anumită putere financiară existentă pentru a putea fi luată în calcul de potenţialul finanţator.

    • Un al doilea aspect vizează studiul de piaţă. Unii dintre clienţi realizează un studiu de piaţă asupra pieţei pe care vor să se extindă cu ajutorul unui companii de profil, iar aceste studii de piaţă sunt esenţiale în decizia, în analiza finanţării.

    • Cel mai pretabil din punctul de vedere al apetitului de finanţare în fenomenul de extindere este fondul de investiţii. Fondurile de investiţii cu prezenţa regională au experienţa regiunii, sunt deja prezente prin investiţii în pieţele respective. Fondurile de investiţii pun accept pe a investi în companii care se pretează scalabilităţii.

    • Finanţarea este o problematică complexă. În mod firesc, e nevoie de capital pentru extindere şi aici soluţiile sunt variate. Mai nou, ca fenomen care a apărut inclusiv în piaţa românească, există antreprenori care o iau mai uşor şi doresc să se bazeze pe capitalul propriu, să reinvestească din profit, aşa încât să apeleze cât mai puţin la capital din afara companiei. În general, pentru o extindere mai accelerată ai avea nevoie de sprijin financiar din afara companiei.

    Unde apare o provocare este între proiecţiile financiare pe care şi le face antreprenorul, fundamentate sau nu pe documentaţie, şi calculul adesea matematic riguros pe care îl face finanţatorul, oricare ar fi acela şi în mod particular investitorii de tipul fondurilor de investiţii.

    Chiar în momentul de faţă lucrăm la structurarea unei investiţii şi premisa de la care porneşte antreprenorul este ca după o perioadă de între trei şi cinci ani să răscumpere, chiar la o evaluare predeterminată, ceea ce acum ar vinde ca participaţie minoritară. Există antreprenori care spun limpede că nu vor să vândă, am nevoie de capital, doresc să-l accesez indiferent de forma lui, vreau să-mi fie alături fondul de investiţii, dar aş vrea să rămân în în această societate.

  • Un brand românesc de sub umbrela eMAG dispare de pe piaţă: este cumpărat de un gigant american, cu operaţiuni în 28 de ţări

    Platforma de livrare rapidă Tazz, una dintre cele mai cunoscute din România şi parte a grupului eMAG, va fi achiziţionată de compania finlandeză Wolt, conform unui contract semnat recent între cele două părţi. Wolt, un jucător global cu operaţiuni în 28 de ţări, este deţinut de DoorDash, gigantul american din sectorul livrărilor, şi continuă expansiunea sa în Europa prin achiziţia Tazz.

    Potrivit comunicatului de presă trimis de reprezentanţii companiei, tranzacţia urmează să fie finalizată în următoarele luni, după îndeplinirea condiţiilor obişnuite de închidere şi obţinerea aprobărilor din partea autorităţilor relevante. După finalizarea achiziţiei, platforma Tazz va fi integrată complet sub brandul şi produsul Wolt, ceea ce marchează dispariţia brandului Tazz de pe piaţa românească, după o perioadă de creştere accelerată.

    Miki Kuusi, CEO al Wolt şi Head of DoorDash International, a subliniat importanţa acestei achiziţii pentru extinderea operaţiunilor Wolt în România: „Tazz s-a impus ca o platformă de încredere şi îndrăgită în România, cunoscută pentru experienţa sa locală şi relaţiile solide cu clienţii şi partenerii săi. Cunoaşterea profundă a pieţei pe care Tazz o are, alături de tehnologia şi excelenţa operaţională Wolt, creează un potenţial uriaş de a îmbunătăţi experienţa clienţilor şi partenerilor din România. Suntem încântaţi de această tranzacţie şi aşteptăm cu nerăbdare călătoria care urmează.”

    Alin Şerban, CEO Tazz, a vorbit despre oportunitatea pe care o oferă integrarea în cadrul Wolt: „Tazz reprezintă o poveste de succes în antreprenoriatul românesc şi un business care a crescut incredibil de mult într-un timp foarte scurt. […] Unirea forţelor cu Wolt reprezintă o oportunitate extraordinară.”

    Tazz, care operează în peste 35 de oraşe din România, a cunoscut o creştere rapidă în ultimii ani, cu o echipă dedicată de 260 de persoane şi un portofoliu extins de parteneri locali din restaurante, supermarketuri şi retail. În 2019, eMAG a devenit acţionar în cadrul Tazz, iar platforma a ajuns de la 100 la 10.000 de parteneri într-un timp scurt. După tranzacţie, clienţii Tazz vor continua să beneficieze de programul eMAG Genius, inclusiv de oferte exclusive şi livrare gratuită, datorită unui parteneriat încheiat între eMAG şi Wolt. Tudor Manea, CEO al eMAG, a subliniat că „Tazz va rămâne parte din Genius, prin oferte foarte bune şi livrare gratuită de la restaurante şi supermarketuri.”

    Prin această achiziţie, Wolt îşi extinde prezenţa într-o piaţă cu mare potenţial de creştere, România devenind o parte strategică a planurilor sale de dezvoltare în Europa de Est. Compania finlandeză, care operează la nivel global, are o echipă de peste 12.000 de angajaţi şi dezvoltă o gamă largă de soluţii tehnologice, de la logistică şi software de retail, până la magazine alimentare proprii sub brandul Wolt Market.

    Miki Kuusi a adăugat: „România este o piaţă cu mare potenţial şi suntem dornici să cunoaştem mai bine comunităţile locale şi bucătăria românească. Suntem aici să creăm noi oportunităţi pentru parteneri şi agenţiile de livrare şi să le oferim tuturor serviciul excepţional pentru care Wolt este cunoscut în întreaga lume.”

    Integrarea Tazz sub brandul Wolt vine într-un moment de creştere a competiţiei pe piaţa românească de livrări rapide, unde Wolt va continua să se confrunte cu alţi jucători internaţionali. De asemenea, tranzacţia semnalează consolidarea pieţei locale, în care Tazz, brand românesc cu o creştere semnificativă în ultimii ani, dispare oficial prin absorbţia sa în structura globală Wolt.

    Această tranzacţie reflectă tendinţele de globalizare şi consolidare a pieţelor digitale de livrări rapide şi ridică întrebări cu privire la evoluţia viitoare a platformelor locale şi internaţionale în România.

     

  • Liviu Lepădatu: Investim 50 mil. euro în faza a patra şi pregătim o nouă etapă a proiectului, care va veni cu apartamente de închiriat. Este nevoie în piaţă de un „Stejarii“ pentru clasa medie

    Două noi faze vor fi construite în cadrul proiectului rezidenţial Atria Urban Resort din nord-vestul Capitalei, pe lângă cele trei deja existente – faza a patra şi ultima, dar şi o nouă componentă de rezidenţial de închiriat pe un teren cumpărat recent de către dezvoltator, de peste şase hectare, pe malul lacului Chitila.

    „Vom mai investi 50 mil. euro în faza a patra a proiectului, iar mai departe vom construi un proiect de închiriat, pentru a avea în portofoliu un produs care generează venit. Piaţa în acest moment doreşte un produs de închiriat şi este timpul de a veni cu un «Stejarii» dedicat clasei medii“, a spus Liviu Lepădatu, CEO al Cityring Property, dezvoltator al proiectului Atria Urban Resort. Stejarii, proiect rezidenţial de lux, demarat în 2007, este primul care a mizat pe conceptul de păstrare în portofoliu pentru a închiria şi nu vinde locuinţele.

    Atria Urban Resort, complex imobiliar dezvoltat în zona de nord-vest a Capitalei, în sectorul 1, de către Evergent Investments, în parteneriat cu Cityring Property, a punctat finalizarea celei de-a treia fazea proiectului şi lansarea ultimei etape, în cadrul căreia vor fi construite peste 450 de apartamente, dintr-un total de 1.365. Proiectul, a cărui valoare consolidată se apropie de 140 de milioane de euro, urmează să se încheie în aproximativ doi ani şi reprezintă, în peisajul rezidenţial bucureştean, un model de dezvoltare sustenabilă.

    Începând cu Faza a III-a, toate clădirile sunt aliniate la standardele nZEB de eficienţă energetică.

    Liviu Lepădatu, antreprenorul care a creat conceptul Atria Urban Resort, ia în calcul un viitor proiect imobiliar pentru care a început să exploreze modele şi concepte internaţionale de locuire, viabile în Capitala României, Bucureşti. 

    „Ne aşteptăm ca vânzarea apartamentelor din Faza III, pe care tocmai am finalizat-o să se încheie anul viitor. În piaţa noastră, perioada medie de derulare a proiectelor de la faza de construcţie până la finalizarea vânzării este de trei ani iar piaţa rezidenţială din Capitală are perspective favorabile. Din datele pe care le-am analizat, din punct de vedere al tranzacţiilor, piaţa rezidenţială este de aproximativ 1 miliard de euro doar în sectorul 1. Cifrele iau în calcul construcţiile vechi şi noi, case şi apartamente. De aceea ne gândim deja la o nouă investiţie, astfel ca după finalizarea Atria, să continuăm cu un nou proiect rezidenţial“, a declarat Liviu Lepădatu.

    Faza a III-a a proiectului imobiliar păstrează linia fazelor anterioare, clădirile având preponderent o înălţime P plus 4 şi parţial P plus 6, cu distanţe între ele cuprinse între 30 de metri şi 100 de metri. Suprafaţa totală a acestei faze este de peste 22.800 mp, din care 5.750 mp sunt destinaţi exclusiv spaţiilor verzi. Cele 350 de apartamente au design şi compartimentări diferite: studiouri de până la 47 mp utili, precum şi apartamente cu 2, 3 şi 4 camere, cu grădini proprii, balcoane sau terase ample. Valoarea de piaţă a Fazei a 3-a este estimată la aproximativ 40 de milioane de euro.

    „Vrem să accentuăm faptul că Atria Urban Resort este un complex rezidenţial, destinat vânzării către clientul final, proprietarul, deoarece obiectivul nostru în acest proiect a fost să creăm un veritabil resort urban unde rezidenţii/proprietarii să se simtă acasă. Suntem interesaţi de calitatea locuirii şi să dezvoltăm în interiorul complexului o comunitate care împărtăşeşte aceleaşi valori şi are interese comune. În momentul de faţă, această comunitate numără deja aproape 1.500 de persoane. Dacă mergi prin Atria, vezi toate ferestrele luminate, aici e viaţă, e echilibru, e comunitate“, a declarat Liria Themo, director de marketing al Atria Urban Resort. 

    Atria este un complex preferat de familiile cu copii sau care intenţionează să aibă copii, dar şi de familiile care îşi doresc părinţii aproape. Printre rezidenţii Atria se numără şi multe persoane cu profesii liberale, cu programe de lucru flexibile sau care lucrează în regim de „work from home“. În complex predomină persoanele active, ocupate, iar achiziţia locuinţei se face atât din resurse proprii cât şi cu finanţare bancară.

    „Ce am observat în ultimul timp, şi ne bucurăm că se întâmplă acest lucru, este faptul că tinerii care se mută aici îşi aduc şi părinţii, fie ca să aibă grijă de copii sau, pur şi simplu, pentru a fi unii lângă alţii şi a petrece timp de calitate împreună. Coagularea acestor familii extinse, precum şi prieteniile care se leagă între rezidenţii noştri este ceea ce ne-am dorit încă de la început şi suntem extrem de bucuroşi că, în acest fel, le-am oferit rezidenţilor noştri mai mult decât o locuinţă, oportunitatea acelui unic <<acasă>>“, a explicat Liria Themo.

    În paralel cu vânzarea Fazei a III-a, dezvoltatorii pregătesc Faza IV, ultima a proiectului. În prezent, Faza IV are certificatul de urbanism şi se află în stadiul de pregătire a documentaţiei pentru obţinerea avizelor solicitate şi autorizaţiei de construire. Ultima fază a proiectului va avea 457 de apartamente, dezvoltatorul anticipând că lucrările vor începe peste aproximativ 6 luni.

    Cityring Property ia în calcul ca, după finalizarea Fazei a IV-a, să demareze un nou proiect imobiliar în aceeaşi zonă, pe un teren de 6,5 hectare, pe malul Lacului Străuleşti, proiect cu care dezvoltatorul este, în prezent, în etapa de studiu de fezabilitate. Diferenţa dintre cele două proiecte va consta în faptul că noul complex ia în considerare un mix de clădiri destinate atât vânzării cât şi închirierii. Demararea proiectului este estimată pentru anul 2027.

    Interesul clienţilor pentru achiziţia de locuinţe este unul sezonier, primăvara şi toamna fiind anotimpurile preferate în acest sens. „Probabil, acest instinct de căutare a unor condiţii mai bune să fie o manifestare instrinsecă şi naturală. Ciclurile biologice îndeamnă omul, aşa cum şi păsările îşi fac cuib primăvara, către a găsi un cămin nou. Toamna, nevoile se schimbă şi nu sunt neglijabile, pregătirea pentru un adăpost sigur sau un refugiu cald şi confortabil sunt esenţiale pentru a trece cu bine peste sezonul rece. În ambele anotimpuri, cerinţele pentru un spaţiu nou care răspunde nevoilor actuale devin mai acute“, a declarat Liria Themo.