BusinessMagazin

Tag: ocupare

  • Apare o nouă poliţie în România! Mai sunt câteva zile

    La finele acestei luni, Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), instituţia creată în 2015 cu scopul de a recupera prejudiciile produse prin infracţiuni, va deveni operaţională. Astfel, va putea prelua în administrare bunurile mobile confiscate de la persoanele condamnate cărora justiţia le impută un prejudiciu. Până acum, această misiune a fost îndeplinită de ANAF care a obţinut din valorificarea bunurilor confiscate aproximativ 21 de milioane de lei.
     
    Din 27 martie, Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), instituţia creată în 2015 cu scopul de a recupera prejudiciile produse prin infracţiuni, va deveni operaţională şi va putea prelua în administrare bunurile mobile confiscate cu valoare individuală de peste 15.000 euro.
     
    Aceasta după ce instituţia a identificat 199 clădiri în 38 de judeţe şi municipiul Bucureşti şi 192 terenuri în 40 de judeţe şi municipiul Bucureşti unde va stoca bunurile indisponibilizate. De asemenea, 16 unităţi militare dezafectate ar putea fi reabilitate şi utilizate de către ANABI pentru depozitarea bunurilor indisponibilizate. Aceasta era una dintre condiţiile pe care instituţia trebuia să le respecte, potrivit legii, pentru a putea efectiv să preia în custodie bunurile confiscate la solicitarea procurorului sau a instanţei de judecată.
     
    „La solicitarea procurorului sau a instanţei de judecată, Agenţia depozitează temporar şi administrează bunurile mobile indisponibilizate a căror valoare individuală depăşeşte, la momentul dispunerii măsurii asigurătorii, echivalentul în lei al sumei de 15.000 euro; în acest scop, Agenţia este numită custode”, au explicat pentru ECONOMICA.NET oficialii instituţiei.

  • Cum a fost răsplătit un imigrant după ce a spălat vase timp de douăzeci de ani pentru unul dintre cele mai bune restaurante din lume

    „Îmi face o deosebită plăcere să anunţ că managerii noştri, Lau şi James, alături de Ali, cel care se ocupă cu spălatul vaselor, au devenit parteneri în NOMA”, a declarat Redzepi pe Instagram.

    Sonko, în vârstă de 62 de ani, s-a ocupat de spălatul vaselor mai bine de un deceniu în cadrul restaurantului din Copenhaga, Danemarca. Un purtator de cuvânt al restaurantului – care deţine două stele Michelin – a refuzat să dezvăluie condiţiile financiare ale parteneriatului cu Sonko.

    Pe de altă parte, când a anunţat vestea, Redzepi l-a descris pe acesta ca fiind „inima şi sufletul Noma”, potrivit ziarului danez Berlingske.  „Nu cred că oamenii ştiu ce înseamnă să ai o persoană ca Ali în casă. E tot timpul cu zâmbetul pe buze”, a spus Redzepi.

    Redzepi a deschis NOMA în 2003, după ce a lucrat alături de mulţi bucătari faimoşi. Apreciatul restaurant din  Copenhaga a deţinut titlul de „Cel mai bun restaurant din lume” timp de trei ani consecutivi, între 2010 şi 2012, şi apoi din nou în 2014. 

  • Cum a fost răsplătit un imigrant după ce a spălat vase timp de douăzeci de ani pentru unul dintre cele mai bune restaurante din lume

    „Îmi face o deosebită plăcere să anunţ că managerii noştri, Lau şi James, alături de Ali, cel care se ocupă cu spălatul vaselor, au devenit parteneri în NOMA”, a declarat Redzepi pe Instagram.

    Sonko, în vârstă de 62 de ani, s-a ocupat de spălatul vaselor mai bine de un deceniu în cadrul restaurantului din Copenhaga, Danemarca. Un purtator de cuvânt al restaurantului – care deţine două stele Michelin – a refuzat să dezvăluie condiţiile financiare ale parteneriatului cu Sonko.

    Pe de altă parte, când a anunţat vestea, Redzepi l-a descris pe acesta ca fiind „inima şi sufletul Noma”, potrivit ziarului danez Berlingske.  „Nu cred că oamenii ştiu ce înseamnă să ai o persoană ca Ali în casă. E tot timpul cu zâmbetul pe buze”, a spus Redzepi.

    Redzepi a deschis NOMA în 2003, după ce a lucrat alături de mulţi bucătari faimoşi. Apreciatul restaurant din  Copenhaga a deţinut titlul de „Cel mai bun restaurant din lume” timp de trei ani consecutivi, între 2010 şi 2012, şi apoi din nou în 2014. 

  • Dorin Oancea, editorialist MEDIAFAX: Statisticile la care nu se uită nimeni şi care ne costă mai mult decât bănuim

    Le repet: anul trecut a crescut numărul salariaţilor cu nivelele de instruire 1 (studii generale, plus 8,5%, 750.000 de contracte de muncă) şi 3 (studii medii şi postliceale, plus 12%, în prezent peste 510.000 de contracte) şi a scăzut cu mai mult de 11%, la circa 950.000 de salariaţi, numărul celor cu studii superioare.

    Ce meserii am “câştigat”? Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi (+ 48.603), vânzători (+ 26.198) şi şoferi, sau pompos spus, conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile (+ 22.294).

    Ce am pierdut? Ingineri şi cercetători (- 25.992), medici (- 8.371) şi manageri, sau conducători în domeniul administrativ şi comercial (- 8.110).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coaliţia de guvernare l-ar putea propune pe Mihai Tudose la ministerul Mediului de Afaceri – surse

    Tudose a mai deţinut portofoliul Economiei în Guvernul Ponta.

    CExN al PSD se reuneşte, miercuri, la Bucureşti, pentru a discuta despre numirea unor miniştri la portofoliile Justiţiei şi Mediului de Afaceri şi Antreprenoriat.

    La ora transmiterii acestei ştiri, coaliţia de guvernare PSD-ALDE s-a reunit la Parlament, într-o şedinţă care precede şedinţa CExN a PSD, unde urmează a fi validate numirile noilor miniştri propuşi.

    Pentru funcţia de ministru al Justiţiei, coaliţia de guvernare îl va propune pe fostul judecător CCR Tudorel Toader, potrivit unor surse din conducerea coaliţiei.

  • România ocupă locul 3 în topul ţărilor cu deficit de personal calificat, la nivel global

    În ţările din Europa criza de personal calificat atinge cel mai înalt nivel din 2006 până în prezent, crescând de la 32%, cât era în 2015, la 36%, cu un deficit de talente în anumite sectoare de activitate importante, pentru posturi precum inginer şi reprezentant vânzări.

    40% din cei 42.000 de angajatori chestionaţi au recunoscut că întâmpină dificultăţi în recrutarea de personal calificat. Potrivit studiului ManpowerGroup, la nivel global, în 2016, s-a înregistrat cea mai mare criză de talente din 2007 până acum şi o creştere cu două procente faţă de 2015.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Afacerea deszăpezirea: cum primesc firmele bani pentru a strânge zăpada chiar şi atunci când nu ninge

    În sectorul 1 serviciul de deszăpezire şi salubrizare este asigurat, încă din vara anului 2008, de către compania Romprest, iar contractul de deszăpezire şi salubrizare a fost atribuit în urma unei licitaţii. Potrivit reprezentanţilor primăriei, criteriul de atribuire a contractului a fost oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, factorii de evaluare fiind preţul ofertei şi caracteristicile tehnice.

    ”Având în vedere că la nivelul Sectorului 1 nu există un contract destinat în exclusivitate serviciilor de deszăpezire, acestea făcând obiectul ”Contractului de delegare a gestiunii prestării serviciilor de salubritate pe raza administrativă a Sectorului 1 Bucureşti” alături de celelalte servicii menite să asigure serviciul de salubrizare în aria administrativă a Sectorului 1, serviciile de deszăpezire sunt facturate şi decontate ca urmare a operaţiunilor prestate”, explică reprezentanţii primăriei.

    Potrivit Serviciului Contabilitate din cadrul Primăriei Sectorul 1, contravaloarea serviciilor de deszăpezire pentru perioada 15.11.2016-31.12.2016 este de peste 1,4 milioane de lei, reprezentând ore de aşteptare şi ore de acţiune utilaje. La momentul solicitării (în ianuarie 20117), primăria nu a putut oferi detalii referitoare la costurile din perioada în care a nins în Capitală.

    În ceea ce priveşte sectorul 4, firmele care asigură deszăpezirea în cadrul acestuia în sezonul de iarnă 2016-2017 sunt REBU şi ADP4, societate aflată în subordinea Consiliului Local Sector 4.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Primăriei sectorului 4,  REBU este operatorul de salubrizare, care în baza unui contract încheiat în 1997  este autorizat să desfăşoare şi activităţile de deszăpezire, care presupun operaţiuni de pluguire, de îndepărtare mecanizată, de transport şi de depozitare a zăpezii precum şi operaţiuni  de combatere polei/ împrăştiere material antiderapant ( sare/ clorură de sodiu cu inhibitor de coroziune) pe arterele de circulaţie, pe trecerile de pietoni, în staţiile de tramvai, în staţiile RATB

    ADP4 a participat la acţiunile de deszăpezire în baza unui contract privind delegarea gestiunii serviciului de administrare a domeniului public şi privat din Sectorul 4 al Municipiului Bucureşti, încheiat în 2016. ADP4 are roluri îndepărtarea mecanizată a zăpezii, combaterea poleiului/ împrăştiere material antiderapant ( sare/ clorură de sodiu cu inhibitor de coroziune) de pe aleile din parcări, din locurile de joacă şi din zonele verzi amenajate.

    Reprezentanţii primăriilor spun că pentru acţiunile de deszăpezire din sezonul de iarnă 2016-2017 nu a fost alocat un buget anume. Bugetarea acestei acţiuni se angajează, de regulă, în limita a 1/12 din prevederile anului precedent, conform art.40 alin. (1) din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale

    ”Calculul sumelor de plată generate de activităţile  de deszăpezire pentru  sezonul de iarnă 2016-2017 nu este finalizat, având în vedere că suntem încă în lunile de iarnă. Plăţile vor viza doar operaţiunile prestate şi se vor face în funcţie de activităţile efectuate în teren şi de resursele folosite, conform termenilor contractuali în vigoare”, spun reprezentanţii Primăriei sectorului 4.

     

     

     

  • Afacerea deszăpezirea: cum primesc firmele bani pentru a strânge zăpada chiar şi atunci când nu ninge

    În sectorul 1 serviciul de deszăpezire şi salubrizare este asigurat, încă din vara anului 2008, de către compania Romprest, iar contractul de deszăpezire şi salubrizare a fost atribuit în urma unei licitaţii. Potrivit reprezentanţilor primăriei, criteriul de atribuire a contractului a fost oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, factorii de evaluare fiind preţul ofertei şi caracteristicile tehnice.

    ”Având în vedere că la nivelul Sectorului 1 nu există un contract destinat în exclusivitate serviciilor de deszăpezire, acestea făcând obiectul ”Contractului de delegare a gestiunii prestării serviciilor de salubritate pe raza administrativă a Sectorului 1 Bucureşti” alături de celelalte servicii menite să asigure serviciul de salubrizare în aria administrativă a Sectorului 1, serviciile de deszăpezire sunt facturate şi decontate ca urmare a operaţiunilor prestate”, explică reprezentanţii primăriei.

    Potrivit Serviciului Contabilitate din cadrul Primăriei Sectorul 1, contravaloarea serviciilor de deszăpezire pentru perioada 15.11.2016-31.12.2016 este de peste 1,4 milioane de lei, reprezentând ore de aşteptare şi ore de acţiune utilaje. La momentul solicitării (în ianuarie 20117), primăria nu a putut oferi detalii referitoare la costurile din perioada în care a nins în Capitală.

    În ceea ce priveşte sectorul 4, firmele care asigură deszăpezirea în cadrul acestuia în sezonul de iarnă 2016-2017 sunt REBU şi ADP4, societate aflată în subordinea Consiliului Local Sector 4.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Primăriei sectorului 4,  REBU este operatorul de salubrizare, care în baza unui contract încheiat în 1997  este autorizat să desfăşoare şi activităţile de deszăpezire, care presupun operaţiuni de pluguire, de îndepărtare mecanizată, de transport şi de depozitare a zăpezii precum şi operaţiuni  de combatere polei/ împrăştiere material antiderapant ( sare/ clorură de sodiu cu inhibitor de coroziune) pe arterele de circulaţie, pe trecerile de pietoni, în staţiile de tramvai, în staţiile RATB

    ADP4 a participat la acţiunile de deszăpezire în baza unui contract privind delegarea gestiunii serviciului de administrare a domeniului public şi privat din Sectorul 4 al Municipiului Bucureşti, încheiat în 2016. ADP4 are roluri îndepărtarea mecanizată a zăpezii, combaterea poleiului/ împrăştiere material antiderapant ( sare/ clorură de sodiu cu inhibitor de coroziune) de pe aleile din parcări, din locurile de joacă şi din zonele verzi amenajate.

    Reprezentanţii primăriilor spun că pentru acţiunile de deszăpezire din sezonul de iarnă 2016-2017 nu a fost alocat un buget anume. Bugetarea acestei acţiuni se angajează, de regulă, în limita a 1/12 din prevederile anului precedent, conform art.40 alin. (1) din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale

    ”Calculul sumelor de plată generate de activităţile  de deszăpezire pentru  sezonul de iarnă 2016-2017 nu este finalizat, având în vedere că suntem încă în lunile de iarnă. Plăţile vor viza doar operaţiunile prestate şi se vor face în funcţie de activităţile efectuate în teren şi de resursele folosite, conform termenilor contractuali în vigoare”, spun reprezentanţii Primăriei sectorului 4.

     

     

     

  • Afacerea deszăpezirea: cum primesc firmele bani pentru a strânge zăpada chiar şi atunci când nu ninge

    În sectorul 1 serviciul de deszăpezire şi salubrizare este asigurat, încă din vara anului 2008, de către compania Romprest, iar contractul de deszăpezire şi salubrizare a fost atribuit în urma unei licitaţii. Potrivit reprezentanţilor primăriei, criteriul de atribuire a contractului a fost oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, factorii de evaluare fiind preţul ofertei şi caracteristicile tehnice.

    ”Având în vedere că la nivelul Sectorului 1 nu există un contract destinat în exclusivitate serviciilor de deszăpezire, acestea făcând obiectul ”Contractului de delegare a gestiunii prestării serviciilor de salubritate pe raza administrativă a Sectorului 1 Bucureşti” alături de celelalte servicii menite să asigure serviciul de salubrizare în aria administrativă a Sectorului 1, serviciile de deszăpezire sunt facturate şi decontate ca urmare a operaţiunilor prestate”, explică reprezentanţii primăriei.

    Potrivit Serviciului Contabilitate din cadrul Primăriei Sectorul 1, contravaloarea serviciilor de deszăpezire pentru perioada 15.11.2016-31.12.2016 este de peste 1,4 milioane de lei, reprezentând ore de aşteptare şi ore de acţiune utilaje. La momentul solicitării (în ianuarie 20117), primăria nu a putut oferi detalii referitoare la costurile din perioada în care a nins în Capitală.

    În ceea ce priveşte sectorul 4, firmele care asigură deszăpezirea în cadrul acestuia în sezonul de iarnă 2016-2017 sunt REBU şi ADP4, societate aflată în subordinea Consiliului Local Sector 4.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Primăriei sectorului 4,  REBU este operatorul de salubrizare, care în baza unui contract încheiat în 1997  este autorizat să desfăşoare şi activităţile de deszăpezire, care presupun operaţiuni de pluguire, de îndepărtare mecanizată, de transport şi de depozitare a zăpezii precum şi operaţiuni  de combatere polei/ împrăştiere material antiderapant ( sare/ clorură de sodiu cu inhibitor de coroziune) pe arterele de circulaţie, pe trecerile de pietoni, în staţiile de tramvai, în staţiile RATB

    ADP4 a participat la acţiunile de deszăpezire în baza unui contract privind delegarea gestiunii serviciului de administrare a domeniului public şi privat din Sectorul 4 al Municipiului Bucureşti, încheiat în 2016. ADP4 are roluri îndepărtarea mecanizată a zăpezii, combaterea poleiului/ împrăştiere material antiderapant ( sare/ clorură de sodiu cu inhibitor de coroziune) de pe aleile din parcări, din locurile de joacă şi din zonele verzi amenajate.

    Reprezentanţii primăriilor spun că pentru acţiunile de deszăpezire din sezonul de iarnă 2016-2017 nu a fost alocat un buget anume. Bugetarea acestei acţiuni se angajează, de regulă, în limita a 1/12 din prevederile anului precedent, conform art.40 alin. (1) din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale

    ”Calculul sumelor de plată generate de activităţile  de deszăpezire pentru  sezonul de iarnă 2016-2017 nu este finalizat, având în vedere că suntem încă în lunile de iarnă. Plăţile vor viza doar operaţiunile prestate şi se vor face în funcţie de activităţile efectuate în teren şi de resursele folosite, conform termenilor contractuali în vigoare”, spun reprezentanţii Primăriei sectorului 4.

     

     

     

  • Cât cheltuie românii pe vacanţe în luna februarie

    Conform estimărilor HotelGuru.ro vârful de ocupare hotelieră va fi în weekendul 23 – 25 februarie, adică de Dragobete, urmat de weekendul 17 – 19 februarie. Cele mai multe cupluri plănuiesc un sejur de două nopţi iar bugetul alocat pentru cazarea în România se încadrează între 400-600 lei / două nopţi, două persoane.  Printre destinaţiile interne alese de români în această perioadă se număra: Sibiu, Sighişoara, Alba Iulia, Ţinutul Conacelor-Covasna şi Valea Prahovei.
     
    Weekend la SPA pe Valea Prahovei
    Accesibilitatea staţiunilor şi pârtiile care funcţionează la capacitate maximă transformă Valea Prahovei într-una dintre cele mai cerute destinaţii în acest an în această perioadă. Pentru un weekend în staţiunile de pe Valea Prahovei, turiştii plătesc între 150 lei şi 350 lei / noapte, pentru două persoane.  
     
    Ţinutul Conacelor din Covasna
    Ţinutul împânzit de conace, Covasna, îşi aşteaptă vizitatorii cu o diversitate de centre de tratament şi spaţii de cazare. Pentru o noapte de cazare la un castel de 4 stele din judeţul Covasna turiştii plătesc aproximativ 300 lei/ noapte / două persoane.
     
    Weekend medieval în Sighişoara
    Plimbările pe străduţele pietruite şi liniştea cetăţii transformă oraşul într-un loc de relaxare pentru turiştii care vor să aibă parte de o scurtă escapadă. Pentru o noapte de cazare în Sighişoara cuplurile plătesc între 150 şi 450 lei.  
     
    Vizită la castelul de pe Valea Zânelor,  Sibiu
    Castelul de Lut din Valea Zânelor este un loc romantic, inspirat din basmele cu fraţii Grimm. Amplasată la poalele muntelui Făgăraş, locaţia este perfectă pentru cuplurile îndrăgostite de poveştile cu regi şi prinţese. Turiştii care vor să îl viziteze de Ziua Îndrăgostiţilor optează pentru cazare în Sibiu.  
     
    Alba Iulia
    Cetatea Alba Carolina este o opţiune preferată a turiştilor în căutarea unui city break de 3-4 zile în România. Turiştii pot opta pentru cazare sau cină chiar în inima cetăţii.
     
    HotelGuru.ro este un portal de rezervari online, care are listate 1.800 de unitati de cazare din Romania, afisate pe site, din totalul celor 145.000 de unitati de cazare din intreaga Europa.  Pe HotelGuru.ro pot fi facute rezervari atat la pensiuni, cat si la hoteluri de 5 stele; site-ul este parte a grupului Szallas.hu din Ungaria, ce a generat rezervari de peste 51 de milioane de euro, in 2016, in Europa Centrala si de Est.