BusinessMagazin

Tag: medicamente

  • Savu: 10-20 de molecule care nu şi-au dovedit eficienţa, scoase de pe lista de medicamente compensate

    “Noi vom publica, probabil astăzi (marţi, n.r.) sau mâine, şi partea de medicamente care vor fi delistate din lista de compensate şi gratuite. Sper să intre în transparenţă decizională. Sunt medicamente vechi, care nu şi-au mai dovedit eficienţa terapeutică în ultimii ani, care au fost deja înlocuite de multe ori şi care uneori se prescriu poate chiar exagerat de mult. După calculele făcute iniţial, aceste medicamente propuse pentru delistare ar costa aproximativ 100 de milioane de euro”, a spus dr. Marius Savu, la dezbaterea publică pe tema proiectului de Ordin privind aprobarea normelor pentru evaluarea şi avizarea publicităţii la medicamentele de uz uman, organizată la Ministerul Sănătăţii.

    Savu a precizat că medicamentele delistate sunt ieftine şi fac parte din arii terapeutice diverse.

    “Acoperă arii terapeutice de la neurologie, la cardiologie, la psihiatrie, sunt multe antidepresive din trecut, sunt multe aşa-zise tonice cerebrale, sunt unele produse care au un efect placebo extraordinar. Multe din aceste medicamente au început să nu îşi mai dovedească eficienţa faţă de alternativele mai noi care există şi nu mai are sens să fie compensate de către sistemul public. Este vorba de undeva între 10-20 de molecule care vor fi propuse spre delistare. Urmează să vedem, pentru că va fi dezbatere publică, companiile îşi vor putea spune cuvântul, ne vom uita pe rapoartele de evaluare. În general, sunt medicamente generice care vin din istorie”, a mai spus preşedintele ANMDM.

    Referindu-se la contractele cost-volum, preşedintele ANMDM a spus că a fost stabilită forma acestora şi urmează, cel mai probabil, negocierile finale.

    Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), a spus că orice acţiune privind medicamentele este blocată, întrucât mulţi medici din comisiile de specialitate au demisionat, la sfârşitul anului trecut, în baza Ordinului 1406 din 2014, privind modificarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 398/2013 pentru înfiinţarea comisiilor consultative ale Ministerului Sănătăţii.

    “Este important de subliniat faptul că ne aflăm într-o situaţie de blocaj, generată de faptul că membri comisiilor de specialitate au demisionat, la sfârşitul anului trecut şi practic nu se pot lua o serie întreagă de decizii faţă de contestaţiile care au fost făcute referitor la dosarele evaluate pentru noile medicamente. Referitor la cele 23 de medicamente care au fost introduse anul trecut în lista de compensate, protocoalele de prescriere nu au fost finalizate, deci practic acele medicamente nu pot fi eliberate către pacienţi conform normelor în vigoare. Comisiile trebuiau să elaboreze protocoalele terapeutice şi, prin demisia membrilor acestor comisii, practic procesul nu s-a mai finalizat. Şi contestaţiile sunt blocate, pentru că ele trebuie analizate de către membri ai comisiilor de specialitate. Mai durează până se semnează contactele cost-volum, pentru că procesul nu este finalizat”, a mai spus Dan Zaharescu.

    Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Alin Ţucmeanu a precizat că, din cei 600-700 membri ai comisiilor de specialitate, 200 au demisionat.

    “Ministerul Sănătăţi are 53 de comisii clinice, care au fiecare între 12-15 membri, sunt în total 600-700 de membri, din care circa 200 şi-au dat demisia. Dintre preşedinţii de comisii, din 53, aproximativ 40 sunt încă în funcţie. În acest moment, Ministerul Sănătăţii încearcă să remedieze această problemă, consultând specialiştii din domeniu, ca să înlocuiască pe cei care au demisionat”, a spus Ţucmeanu.

    Secretarul de stat a precizat că Ministerul Sănătăţii contează pe sprijinul Colegiului Medicilor din România pentru a identifica specialiştii care vor completa locurile rămase libere în comisiile de specialitate, precum şi funcţionarea conformă.

    “Ministerul Sănătăţii este în permanent dialog cu specialiştii, pentru a găsi cele mai bune soluţii în eficientizarea activităţii comisiilor de specialitate”, a mai spus Ţucmeanu.

    Potrivit Ordinului ministrului Sănătăţii nr. 1406 din 2014, membrii comisiilor de specialitate au obligaţia de a depune declaraţie de interese cu privire la incompatibilităţile şi conflictul de interese, în termen de maximum 15 zile de la numirea în comisiile de experţi. Declaraţia de interese va fi actualizată ori de câte ori intervin modificări. Actualizarea se face în termen de maximum 30 de zile de la data modificării respective.

    Membrii comisiilor de specialitate nu pot deţine funcţii în cadrul producătorilor de medicamente şi al deţinătorilor de autorizaţii de punere pe piaţă a medicamentelor, al distribuitorilor de medicamente, asociaţiilor, fundaţiilor sau al altor organizaţii neguvernamentale reprezentative ale acestora, precum şi în cadrul societăţilor comerciale cu profil farmaceutic.

    Potrivit actului normativ, constituie conflict de interese: efectuarea oricăror acţiuni care să stimuleze prescrierea, distribuirea, vânzarea sau consumul de medicamente şi/sau publicitatea pentru medicamente; orice legătură cu societăţi producătoare, distribuitoare sau importatoare de medicamente, precum şi cu reprezentanţele din România ale societăţilor comerciale producătoare, distribuitoare sau importatoare de medicamente, stabilită prin activităţi de consiliere remunerată sau neremunerată; deţinerea de bunuri imobile în proprietate sau în concesiune cu una dintre persoanele angajate la societăţi producătoare, distribuitoare sau importatoare de medicamente, precum şi cu reprezentanţele din România ale societăţilor comerciale producătoare, distribuitoare sau importatoare de medicamente; dar şi primirea de cadouri şi orice beneficii materiale sau avantaje făcute de orice persoană din cadrul societăţilor producătoare, distribuitoare sau importatoare de medicamente, precum şi de reprezentanţele din România ale acestor societăţi.

  • Opinie Dragoş Damian: Personalitatea anului 2014 în sănătate: HTA

    Dragoş Damian este CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România.

    HTA-ul a apărut în Europa ca o necesitate de frânare a creşterii costurilor din sistemele sanitare şi a presiunilor diferiţilor furnizori, care cereau ca absolut orice medicament sau serviciu de sănătate să fie decontat din bani publici. HTA-ul poate fi descris drept un compromis ştiinţific între cei care plătesc pentru serviciile medicale aşteptând ca totul să fie gratuit şi cei care concep politicile publice de sănătate, care atunci când nu folosesc sănătatea drept capital electoral realizează că nu vor avea niciodată bani suficienţi să finanţeze nevoile din domeniu.

    Acolo unde este funcţional, HTA-ul este „science based“, adică există institute de referinţă în Marea Britanie, Franţa şi Germania în care lucrează experţi medicali şi economici. Ei stabiliesc criterii de includere şi excludere medicale şi financiare în şi din aşa-zisele „liste pozitive“, adică liste de medicamente, bunuri şi servicii care pot fi decontate din banii contribuabililor. Pentru că a lua o decizie asupra acestui subiect nu este tocmai uşor, dacă te gândeşti că tratamentul de ultimă generaţie în hepatită costă 50.000 de euro pe an pentru un pacient, echivalentul a circa 100 de intervenţii SMURD care pot să salveze probabil mai bine de 100 de pacienţi.

    Aşa că a venit momentul să apară şi în România o astfel de procedură de evaluare şi aşa cum era de aşteptat a întârziat circa doi ani pentru că: 1. puterea şi opoziţia erau invariabil în dezacord asupra a cum trebuie să arate şi 2. cei care nu voiau ca ea să existe, pentru că poate deveni un instrument eficient, au combătut-o cu tot arsenalul din dotare.

    Apariţia unui HTA în România este într-adevăr un pas înainte, dacă facem un inventar asupra modului cum au fost concepute celelalte trei liste pozitive de medicamente. Bunăoară, lista de medicamente din 2002 conţinea şi medicamente care încă nu fuseseră înregistrate în România. Lista din 2004 s-a modificat între momentul în care a fost aprobată de guvern şi cel în care a fost publicată în Monitorul Oficial, ducând la demiterea unui ministru al sănătăţii. Iar lista apărută în 2008 a fost cauza principală a haosului financiar din sănătate din perioada 2009-2013, ducând cheltuielile cu medicamentele de la circa 300 milioane de euro pe an la mai bine de 1,3 miliarde. Cu ce rezultat?, s-ar întreba pe bună dreptate unii.

    Dar ca mai toată legislaţia transpusă din import, HTA-ul românesc este din păcate scos din context. În primul rând, apare mult prea târziu, după ce actualizarea listei din 2008 a zdruncinat întregul sistem. În al doilea rând, paradoxal, apare mult prea devreme – ţările în care a fost introdus cheltuiau la introducere deja peste 250 de euro/capita pentru medicamente, în vreme ce România se zbate la sub 70 de euro. În al treilea rând, pare a nu mai fi necesar. Faptul că orice deficit de finanţare peste nivelul din 2012 este imputat producătorilor prin infama taxă „claw-back“, care se estimează a trece de 25% în 2015, face ca producătorii să dea practic gratis medicamentele. Şi, nu în ultimul rând, pentru că nu este însoţit de protocoale terapeutice: cine are interes să producă un protocol când poţi utiliza cel mai scump medicament, iar dacă terapia nu dă rezultate este de vină tocmai medicamentul?

    Şi totuşi, în ciuda limitărilor, cred că HTA-ul merită titlul de personalitatea anului în sănătate, asta pentru că a suscitat cea mai amplă dezbatere publică din sistem, dar şi pentru că a existat curaj pentru a-l pune în aplicare. Îmi place să spun că personalitatea ultimilor cinci ani în sănătate este curajul autorităţilor de a pune în aplicare măsuri de sustenabilizare a sistemului.

    Atât statisticile, cât şi bunul simţ ne cer să facem din sănătate un subiect public mult mai amplu dezbătut. Provocările următorilor cinci ani sunt enorme peste tot în lume. Nu degeaba revista „Time“, inventatoarea conceptului, a decretat personalitatea anului 2014 „Luptătorul contra Ebola“.

  • Percheziţii în Bucureşti şi 17 judeţe, la firme şi persoane suspectate de evaziune cu medicamente

    Parchetul Tribunalului Bucureşti a început în decembrie urmărirea penală, faţă de 74 de persoane şi firme suspectate de evaziune fiscală şi spălare de bani, dosarul fiind deschis în urma unei sesizări a Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală.

    Anchetatorii urmează să audieze, la finalul percheziţiilor, mai multe persoane, dintre care 79 vor fi duse în faţa procurorilor cu mandate de aducere. De asemenea, de la depozitele şi sediile firmelor percheziţionate, precum şi de la locuinţele suspecţilor vor fi ridicate documente care vor fi folosite în anchetă.

    “Din datele şi probele administrate în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că, în perioada 2012 – 2014, suspecţii au efectuat livrări intracomunitare de bunuri (produse farmaceutice, preponderent medicamente utilizate în tratarea diferitelor forme de cancer, a bolilor autoimune, sindrom HIV/SIDA, a bolilor psihice şi hepatitei) în valoare totală de aproximativ 160 milioane de lei, bunuri pe care le colectau de pe piaţa neagră, fără documente justificative. Pentru a asigura trasabilitatea medicamentelor şi pentru a reduce sarcina fiscală aferentă acestor venituri, suspecţii au înregistrat achiziţii fictive de medicamente de la societăţi afiliate sau cu comportament de tip fantomă”, arată Parchetul Tribunalului Bucureşti, într-un comunicat de presă transmis agenţiei MEDIAFAX.

    Procurorii au mai stabilit că, pentru însuşirea sumelor de bani provenite de la partenerii externi, suspecţii ar fi creat circuite financiare prin care au transferat sumele de bani în contul unor societăţi comerciale cu comportament de tip “fantomă”, de unde banii erau retraşi în totalitate în numerar şi restituiţi beneficiarului real.

    Prejudiciul produs bugetului de stat a fost estimat la aproximativ 12 milioane de lei, reprezentând TVA şi impozit pe profit. Suma totală spălată prin circuitul evazionist se ridică la aproximativ 65 milioane de lei, au precizat procurorii.

    La percheziţii participă procurori de la Parchetul Tribunalului Bucureşti şi peste 300 de poliţişti de la Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Poliţia Capitalei. Activităţile au fost desfăşurate cu sprijinul tehnic de specialitate al Serviciului Român de Informaţii şi al Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală.

  • Cum se fac 11 milioane de euro din medicamente şi vaccinuri pentru animale

    Romvac, o companie fondată în urmă cu 40 de ani, s-a apropiat anul trecut de afaceri de 11 milioane de euro, faţă de 9,2 milioane de euro în 2008, iar pentru acest an anunţă continuarea trendului ascendent. Romvac a fost înfiinţată înainte de Revoluţie, a fost privatizată prin metoda MEBO (acţiunile au fost cumpărate de către salariaţi) şi a urmat traseul tipic al unei companii fondate înainte de 1990.
    Până la un punct.

    „În iunie 1995 a avut loc privatizarea, după un an şi jumătate de negocieri. Noi am depus documentele pentru privatizare din 1993, dar lucrurile nu au mers chiar atât de repede pe cât speram. Problema a fost că, din 1993 până în iunie 1995, când am semnat contractul, valoarea întreprinderii a crescut de aproape 15 ori, pentru că au venit reevaluările. Cred că suntem printre puţinii din ţară care am acceptat să plătim peste valoarea la care a fost evaluată întreprinderea, pentru că noi credeam în businessul nostru“, povesteşte Constantin Chiurciu, directorul general al companiei, care este şi cel mai important dintre acţionari, cu 20% din titluri.

    La momentul privatizării, în cadrul companiei erau peste 370 de acţionari, însă o parte şi-au vândut acţiunile către ceilalţi, iar acum au rămas peste 230. „Suntem printre puţinii din România care ne-am privatizat prin MEBO şi am respectat litera legii. Adică am dezvoltat întreprinderea, nu am cumpărat doar doi-trei câţi eram în consiliul de administraţie, pentru ca apoi să mai luăm unul-doi asociaţi ca să pară bine. Toată lumea care lucra în Romvac a cumpărat.“

    Pentru a-şi securiza businessul, acţionarii au decis să facă din Romvac o companie închisă, ceea ce înseamnă că acţiunile nu se pot vinde către exterior, ci doar între acţionarii existenţi. „Este o hotărâre a Adunării Generale pentru că avem în portofoliu, pe lângă dosare, şi terenuri valoroase şi suntem o întreprindere foarte tentantă.“

    De profesie inginer chimist, Constantin Chiurciu lucrează de 31 de ani în cadrul companiei. La fel ca el sunt mulţi angajaţi care au o vechime de 30 şi chiar 40 de ani la locul de muncă, dar sunt şi oameni pentru care munca în cadrul Romvac a devenit deja o tradiţie în familie, a doua generaţie ajungând să lucreze acum în companie.

    Iniţial înfiinţată ca un producător de vaccinuri pentru păsări şi animale mici, compania şi-a dezvoltat activitatea din zona veterinară, iar cel mai recent proiect este legat de producţia de suplimente alimentare umane.

    Strategia de diversificare a businessului a fost cea care a săltat compania de la un mic producător de vaccinuri la o companie cu mai multe ramuri de activitate, explică Chiurciu: „În 1990, pe lângă vaccinurile pentru păsarile şi animalele mici am început să producem vaccinuri şi pentru alte specii rumegătoare, bovine, ovine, caprine, dar şi pentru porci şi cai. Astfel am ajuns ca în anul 2014 aproape 80% din producţie să fie reprezentată de medicamente, iar vaccinurile să aibă doar 20%. La momentul respectiv a fost mişcarea cea mai inspirată, pentru că, dacă rămâneam doar cu vaccinuri, poate că acum aici creşteau blocuri şi nu aveam o întreprindere profitabilă“.

    În primii ani după Revoluţie, compania a testat modelul mai multor politici comerciale şi s-a decis asupra uneia pe care o implementează şi astăzi. Odată cu apariţia farmaciilor veterinare private, compania a început să le dea marfă în consignaţie, ceea ce înseamnă că le trimitea marfă pentru o perioadă de două-trei luni, iar produsele pe care nu le vindeau puteau fi trimise înapoi producătorului.

    După doi ani în care a funcţionat cu acest sistem, au trecut la vânzarea clasică, model în care plata se face la 30 de zile şi care este în picioare şi astăzi: „Avem câteva mii de beneficiari, farmacii veterinare şi cabinete veterinare care merg pe acest principiu: dau comenzile, primesc marfa şi au termen de plată 30 de zile. În timp, farmaciile au crescut. Dacă iniţial veneau şi luau medicamentele cu o sacoşă, încet-încet au venit cu o Dacie, iar acum beneficiarii noştri sunt oameni care s-au dezvoltat, au farmacii frumoase, cu spaţii prezentabile şi cu maşini bune. Au crescut odată cu noi“.

    Tot din 1990, compania a început să-şi creeze propriile depozite şi propriile spaţii de vânzare.

    „În momentul de faţă avem 37 de depozite, în toată ţara, în aproape toate judeţele, iar unde nu suntem prezenţi direct avem un distribuitor autorizat.“

  • Studiu de caz: Antibiotice Iaşi îşi asigură 30% din cifra de afaceri din exporturi

    CONTEXTUL: Piaţa locală de medicamente începuse să piardă din turaţie în 2011-2012, termenele la care statul deconta medicamentele se măreau, iar concurenţa din acest sector era tot mai dură.

    DECIZIA: Antibiotice Iaşi, unul dintre cei mai mari producători locali, decide să-şi întoarcă privirea către pieţele de export, acolo unde ar putea obţine preţuri şi termene de plată mai bune, dar şi o creştere a afacerii care cu greu mai putea fi atinsă pe piaţa locală.

    EFECTELE: Exporturile Antibiotice s-au majorat cu 50% în intervalul 2012-2014 şi au ajuns la o treime din cifra de afaceri. Planul companiei până în 2016 prevede ca profitul brut să ajungă la 9,5 mil. euro, cu 30% mai mult comparativ cu nivelul din 2012.

    ÎN SECTORUL MONDIAL DE MEDICAMENTE, DOMINAT DE GIGANţI DIN SUA SAU ELVEţIA CU AFACERI DE ZECI DE MILIARDE DE DOLARI, INTRAREA PE NOI PIEţE SE POATE DOVEDI O ADEVĂRATĂ AVENTURĂ, MAI ALES PENTRU O COMPANIE CONTROLATĂ DE STAT.

    Ministerul Sănătăţii deţine pachetul majoritar de acţiuni al producătorului ieşean, care este listat la Bursa de la Bucureşti. Istoria fabricii începe în decembrie 1955, când prima şarjă de penicilină românească ieşea de pe poarta Fabricii Chimice Nr. 2, fiind prima fabrică din sud-estul Europei care a produs substanţa activă penicilină. La 60 de ani distanţă, penicilina este în continuare pe agenda companiei. 

    Antibiotice a înregistrat anul trecut exporturi de aproape 27 milioane de dolari, iar veniturile din afara ţării sunt pe o traiectorie ascendentă. Recent, acestea au fost impulsionate de participarea companiei la cel mai mare târg din industria farmaceutică, Chemical and Pharmaceutical Ingredients Worldwide, care a avut loc la începutul lunii octombrie la Paris.

    Prima ediţia a acestui târg a avut loc în 1990, iar Antibiotice a participat constant la acest târg, care i-a adus de-a lungul timpului multe dintre contractele de export atât pentru substanţe active, cât şi pentru produse finite. După ediţia din acest an, care a fost un maraton de 160 de întâlniri, Antibiotice se pregăteşte să demareze şapte noi proiecte de anvergură.

    Printre altele, Antibiotice se pregăteşte să înregistreze produse injectabile pe noi pieţe din America de Nord şi de Sud şi în Europa, care vor genera o creştere a cifrei de afaceri la export cu 30% în următori trei – cinci ani.
    ”Finalizarea înregistrărilor produselor injectabile va genera o producţie suplimentară pentru Antibiotice estimată la aproximativ 8 milioane de flacoane de peniciline injectabile“, a spus Mihai Stoian, directorul de dezvoltare afaceri al Antibiotice Iaşi. Este vorba despre pulberi sterile injectabile, dar şi despre produsele topice fabricate la Iaşi – adică unguente, creme şi geluri -, care şi-ar putea găsi locul pe pieţe din SUA, Canada, Mexic, Marea Britanie, Germania sau Spania. Dezvoltarea acestor proiecte vine în condiţiile în care compania are în derulare investiţii într-o nouă linie de producţie.

    În vara acestui an, Antibiotice a anunţat că, în intervalul 2014-2016, va investi 10 milioane de euro într-o nouă secţie pentru unguente şi supozitoare, produse ce vor ajunge atât pe piaţa internă, cât şi la export, acesta fiind cel mai important proiect de investiţii demarat anul acesta.

    Fluocinolon, Nidoflor, Clafen, Cicatrol, Cutaden Bebe sunt doar câteva dintre brandurile ce vor ieşi de pe noua linie de producţie.

    Capacitatea de producţie la nivelul unguentelor (oftalmice) se ridica la 7 milioane de tuburi pe an în 2013, arată datele din raportul anual al companiei. Aceeaşi sursă indică faptul că producătorul a fost lider în vânzări pe gama de unguente, cu o cotă de piaţă de 28,4%, supozitoare (41,3%) şi pulberi injectabile (73,9%).

    Exporturile nu sunt un proiect exclusiv al ultimilor ani pentru Antibiotice. Încă din 1977, Agenţia Medicamentelor şi Alimentelor din SUA (FDA) a autorizat fluxul de producţie al substanţei active Streptomicină, iar în 2002 aceeaşi entitate a autorizat fluxul de producţie al Nistatinei, care a devenit cel mai important produs de la export. Anul trecut, fabrica ieşeană s-a aflat pe primul loc în topul mondial al producătorilor de Nistatină. Antibiotice exportă însă şi produse finite. În SUA, primele produse finite au fost exportate în 2010.

    Noua strategie a companiei de dezvoltare a exporturilor a reuşit să schimbe balanţa produselor care trec graniţa, dar şi imaginea companiei, producător recunoscut internaţional pentru substanţele active: în 2013, pentru prima dată, produsele finite ale Antibiotice au depăşit valoarea livrărilor de substanţe active. În total, Antibiotice are peste 70 de produse la export care ajung în 72 de ţări prin intermediul a 120 de parteneri.

    Prezenţa Antibiotice pe pieţele externe înseamnă însă şi reprezentanţe în afara ţării; cea mai recentă este cea din Chişinău, de anul trecut, compania mai având deschis un birou la Moscova. Prin aceste reprezentanţe, producătorul vrea să îşi promoveze direct produsele şi are discuţii pentru deschiderea de noi astfel de proiecte.

    Anul acesta, exporturile companiei ar putea creşte cu încă 10%. De la acest nivel, Antibiotice va fi unul dintre marii exportatori de produse farmaceutice din România. Deşi slab dezvoltate, exporturile de medicamente ale României au fost în creştere în ultimii ani în condiţiile în care producătorii sunt în căutarea de noi destinaţii pentru a compensa dificultăţile de pe piaţa internă. La nivel total, exporturile farma sunt de 150-200 milioane de euro, iar cele mai multe fabrici care exportă sunt cele deţinute de multinaţionale, care derulează această activitate prin intermediul birourilor locale.

  • Terapia Ranbaxy va plăti în T3 o taxă clawback cu 70% mai mare decât cea din aceeaşi perioadă a anului 2013

    Şeful companiei constată că, în alte ţări, dacă o companie creşte cu 20% şi taxa clawback creşte tot cu 20%, sau chiar mai puţin, întrucât statul îşi asumă o finanţare suplimentară. 

    “Producătorii de generice plătesc pentru erorile de raportare ale CNAS, pentru adaosurile din farmacii şi de la distribuitori şi pentru medciamentele scumpe care sunt introduse pe listele de medicamente compensate”, mai spune Dragoş Damian.

    Producătorul farmaceutic a înregistrat anul trecut o creştere a cifrei de afaceri cu 7,5% pe piaţa internă comparativ cu 2012, la la 450 milioane lei, iar exporturile au stagnat. În 2012, cifra de afaceri a companiei a fost de circa 420 milioane lei pe piaţa internă şi de aproximativ 80 milioane lei la export.

  • Răşinar, Astra Zeneca: România pierde 15% din PIB din cauză stării de sănătate precare a populaţiei

    Business Magazin: Ce beneficii aduc companiile farmaceutice economiei naţionale prin intermediul inovaţiei?

    Radu Răşinar, Astra Zeneca: Inovatie inseamna mai mult decat investitia companiei in cercetare si dezvoltare, care este axa principala a tuturor producatorilor de produse de brand, originale. Pentru noi, in Romania, inovatie inseamna si gasirea de solutii, care sa faciliteze accesul egal si in timp util al tuturor pacientilor la o anumita terapie, conform recomandarilor specialistilor si bazat pe ghidurile terapeutice nationale si internationale in uz. In tot ceea ce facem ne gandim, in primul rand, la satisfacerea nevoii medicale, la modul in care pacientii primesc o terapie, cum sunt ingrijiti si sustinuti pe parcursul tratamentului, cum putem contribui la o mai buna educare si informare in vederea limitarii impactului celor mai severe maladii: bolile cardiovasculare si respiratorii, cancerul, diabetul…

    De asemenea, suntem interesati de a oferi angajatilor nostri cel mai bun loc de munca, cu posibilitati sporite de invatare, de perfectionare profesionala si de contributie directa la cresterea valorii companiei.

    Ca efecte indirecte, terapiile dezvoltate de companiile farmaceutice, prin aplicare corecta si la timp, duc la reintegrare profesionala  la locul de munca mai rapida sau evitarea unor pensionari premature, si la scaderea mortalitatii prin cele mai severe maladii care, datorita progresului stintific, sunt acum controlabile.

    De exemplu, datele EUROSTAT 2014 arata ca Romania pierde aproximativ 18,6 miliarde Euro (15% din PIB-ul anului 2010) din productia economica pe termen mediu si lung, din cauza starii precare de sanatate a populatiei. Daca starea de sanatate a populatiei ar fi la nivelul mediei din UE, acest lucru ar genera un surplus de 6,7 miliarde euro (6% din PIB 2010) ca urmare a cresterii productivitatii si a participarii fortei de munca.

    Nu in ultimul rand, numai in ultimii doi ani, industria farmaceutica a contribuit la finantarea  sistemului de asigurari de sanatate, prin intermediul clawback-ului, cu 3,6 miliarde lei, reprezentand  in acest moment 20% din bugetul alocat de stat pentru medicamente.

    Cum aţi descrie dialogul cu autorităţile de la Bucureşti şi în ce măsură sunt înţelese nevoile industriei?

    Ultimul an a inregistrat o dinamizare evidenta a dialogului cu autoritatile si, dupa 6 ani in care nu s-a putut definitiva procesul de actualizare a listei, ne aflam acum in fata aprobarii primelor molecule si asteptam, conform estimarilor autoritatilor, finalizarea procesului in cursul ultimului trimestru al acestui an. Dialogul exista, metodologia exista, este necesara vointa politica pentru ca procesul sa se finalizeze. De asememena, potrivit  noilor reglementari, lista va fi actualizata periodic ceeea ce reprezinta o crestere a predictibilitatii de care industria are atata nevoie si un semnal ca nevoile de tratament ale pacientilor sunt intelese si respectate.

    Cât de probabilă este creşterea bugetului alocat medicamentelor în următorii ani?

    Bugetul alocat medicamentelor, bugetele alocate sanatatii in general sunt o provocare pentru toate tarile. Gasirea de solutii alternative de finantare sau de sustinere a costurilor aferente ramane o sarcina permanenta a autoritatilor, la care industria si-a oferit in repetate randuri.expertiza, capacitatea si dorinta de colaborare.

    Cum este percepută România de către HQ-ul companiei dvs. şi cât de atractivă este ţara noastră în ce priveşte dezvoltarea unor noi investiţii (creşterea numărului de angajaţi, eventuala dezvoltarea de situri de producţie)?

    AZ apreciaza in mod deosebit profesionalismul angajatilor din Romania, contributia lor la cresterea standardelor de performanta si a valorii intrinseci a companiei. Romania este apreciata ca o tara cu un potential de dezvoltare important, avand in vedere existenta unor nevoi medicale neacoperite inca in multe ari terapeutice, dar in special in domeniul oncologiei, bolilor cardiovasculare, diabetului. Elementele critice raman insa lipsa de predictibilitate si sustenabilitatea pe termen mediu si lung, legate de dimensiunile investitiilor necesare pentru a ramane competitivi in piata locala.

  • Răşinar, Astra Zeneca: Actualizarea listei de medicamente reprezintă un semnal de normalizare a mediului de afaceri

    Business Magazin: Care vor fi principalele efecte ale actualizării listei de medicamente gratuite şi compensate asupra pacienţilor din România şi rezultatelor financiale ale companiei?

    Radu Răşinar, Astra Zeneca: Pacientii din Romania  au astazi acces la medicamentele din 2007, ceea ce ne plaseaza probabil pe ultimul loc din UE in ceea ce priveste accesul la medicamentele noi.
    Numai in momentul in care procesul de actualizare va fi definitivat pacientii vor avea optiuni terapeutice care includ medicamente noi sau medicamente cu noi indicatii; pentru multi dintre ei aceste medicamente pot insemna sansa la o noua viata; accesul la cele mai noi terapii si cele mai performante servicii sunt parte integranta a dreptului la sanatate al fiecarui romam.
    – Pentru producatori, actualizarea listei reprezinta in primul rand un semnal de normalizare a mediului de afaceri, care aduce o mai buna predictibilitate a investitiilor necesare in acest sector.

    Cum se explică actualizarea acestei liste la intervale de timp atât de mari?
    – Daca factorul intial a fost criza economica, pe parcurs s-a adaugat lipsa de coerenta, lipsa unei strategii clare in ceea ce priveste balansul necesar intre medicamentele originale si cele generice, care au fiecare rolul lor …eficientizarea modului in care resursele sunt utilizate in sistem nu exclude una sau alta dintre categorii, iar falsa problema a genericelor ascunde faptul ca nu exista o strategie clara si o prioritizare care sa permita elaborarea unor solutii pe termen lung.
    – Un rol important il are si dezvoltarea capacitatii de evaluare a tehnologiilor de sanantate – HTA – adica de previzionare a modului in care o noua tehnologie medicala – medicament, serviciu medical, dispozitiv – va aduce beneficii din punct de vedere al starii pacientului, al impactului economico-social si al impactului financiar. A fost necesar, prin urmare, un timp de elaborare a criteriilor de evaluare precum si de previzionare a modului in care includerea noilor medicamete va impacta performanta medicala dar si financiara, la nivelul sistemului.

    În ce măsură este această actualizare o cheltuială sau o economie pentru bugetul de stat?
    – As intreba in ce masura introducerea  antibioticelor sau a insulinei a fost o cheltuiala sau o economie?
    – Progresul stiintific continua, exista astazi medicamente care deja vindeca  si alte afectiuni severe, medicamente care nu sunt care nu sunt disponibile in Romania. Medicina se indreapta catre tratamente personalizare, dezideratul este ca pacientul potrivit sa primeasca tratamentul potrivit, la momentul potrivit.

    Care este diferenţa dintre bugetul alocat medicamentelor şi consumul real din piaţă şi cum poate fi redusă aceasta?
    – In acest moment bugetul alocat medicamentelor este la nivelul consumului din anul 2011. Diferenta intre suma alocata prin bugetul de stat si consumul pietei este acoperita integral prin plata taxei clawback, de catre toate companiile farmaceutice, si are o valoare de cca 20% din totalul vanzarilor de medicamente compensate.
    – Consumul real insa nu este cunoscut, pentru ca lipsesc deocamdata medicamentele care au fost lansate dupa anul 2007…prin urmare diferenta reala nu poate fi calculata decat dupa actualizarea in totalitate a listei. Medicina moderna inseamna tratamente personalizate, cu cele mai bune rezultate, nu medicamente care fac bine tuturor, dar cu rezultate modeste…
    – Numai in momentul in care avem la dispozitie toate optiunile terapeutice putem evalua care sunt cele mai eficiente atat pentru pacient dar si pentru sistem, cu o perspectiva pe termen mediu si lung nu numai perspectiva reducerii costurilor pe termen scurt. Este limpede ca industria farmaceutica nu poate rezolva singura aceasta problema…

    Cât de sustenabil este pentru mediul de afaceri ca din doi din zece pacienţi care beneficiază de medicamente să fie trataţi din banii companiilor farmaceutice?
    –   Aceasta sintagma este o extrapolare a procentului de 20% cu care industria contribuie la costurile generate de medicamente. In realitate pacientii sunt tratati la costuri foarte diferite, in  functie de afectiunile medicale de care sufera, de severitatea acestora si de medicamentele  existente in piata.
    – Intrebarea este cat de sustenabil este progresul in industria farmaceutica in general, companiile axate pe  productia de medicamente originale reinvestesc profitul in efortul de cercetare si dezvoltare pentru medicamente noi , care sa asigure progresul stiintific medical. Fara acest model de business nu am fi avut medicamete ca insulina, antibioticele, citostaticele si, moi nou, medicamentele biologice, care au permis cresterea sperantei de viata de la 60 pana la 85 de ani in tarile din vestul UI, in ultimele decenii…

    Care este impactul taxei clawback asupra profitabilităţii industriei şi în ce măsură descurajează investiţiile în piaţa din România?
    – Taxa clawback acopera, prin mecanismul ei unic de calcul in Romania, diferenta dintre consumul real de medicamente compensate din Romania si bugetul alocat de catre stat.
    – Cu cat consumul creste, urmare a necesarului real de tratament pentru toti pacientii care au nevoie de aceste medicamente, bugetul de referinta ramanand blocat la un nivel corespunzator anului 2011, diferenta creste, deci si contributia producatorilor creste, in detrimentul unor investitii pe care acestia le-ar putea face in piata, ca de exemplu locuri de munca, investitie in cercetare, capacitate de productie.

  • 100 de milioane de euro: cea mai aşteptată investiţie din piaţa farma

    1 iulie 2013. 1 august 2013. 1 ianuarie 2014. 1 iulie 2014. 1 ianuarie 2015. Acestea au fost de-a lungul timpului termenele vehiculate în presă privitor la actualizarea listei de medicamente gratuite şi compensate. Au trecut mai bine de 2.000 de zile de când pacienţilor li se ofereau ultima oară tratamente noi, ceea ce ceea ce face din România un caz unic în Uniunea Europeană şi limitează egalitatea de şanse pentru pacienţi.

    Prin comparaţie, pacienţii din ţările vest-europene reuşesc să primească gratuit sau cu grad de compensare un tratament inovator chiar în anul în care acesta a primit aprobarea de punere pe piaţă. Conform unui studiu bazat pe datele Federaţiei Europene a Asociaţiilor şi Industriei Farmaceutice (EFPIA), citat de Mediafax, între momentul aprobării unui medicament de către Agenţia Europeană a Medicamentului şi momentul când acesta poate fi prescris în regim compensat de către medici se aşteaptă 392 de zile în Belgia, 206 zile în Suedia, iar în Austria doar 88 de zile.

    Ion Bazac, Adriean Videanu, Cseke Attila, Ritli Ladislau, Vasile Cepoi, Victor Viorel Ponta, Raed Arafat şi Eugen Nicolăescu au trecut prin fotoliul de la minister de la ultima actualizare a listei, din 2008. Acum e rândul lui Nicolae Bănicioiu să depăşească etapa de promisiuni în care au rămas predecesorii săi şi să aducă noile molecule pacienţilor români. Bănicioiu declara lunea trecută că în săptămâna aceasta se va ajunge la a doua etapă de actualizare a listei de medicamente compensate şi gratuite, urmând a fi introduse pe lista medicamentelor compensate încă 7 sau 12 molecule.

    În prezent, doar 17 molecule dintre cele 170 au fost incluse în proiectul ministerului, iar ministrul Nicolae Bănicioiu spune că va anunţa altele în această săptămână – „probabil că vor fi mai multe“. Oficialul guvernamental admite că s-au primit sugestii şi contestaţii, iar a doua actualizare se va face „imediat“, când va intra în şedinţa de guvern: „S-au primit şi anumite sugestii, anumite contestaţii, probabil că nu vor fi şapte medicamente. S-a creat procedura şi avem OUG care va permite Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, din 29 octombrie, de la şedinţa de guvern din acel moment cu prioritate probabil încep acordurile cost-volum pe partea de hepatită C. Cele 12 sau câte sunt intră în momentul în care va trece HG. Spuneam de terapiile pe hepatita C, însă şi aici cred că şi cei care aduc aceste medicamente trebuie să fie foarte înţelegători, trebuie să ştie clar care este puterea de cumpărăre a României, dar sunt convins că toată lumea este foarte decisă în a soluţiona cât mai repede problema“.

    Actualizarea listei de medicamente compensate ar putea genera pe termen lung un impact economic cumulat de aproximativ 0,5% din PIB, arată calculul producătorilor. Impactul pozitiv provine din creşterea participării populaţiei la activitatea economică, ca urmare a reducerii gradului de dizabilitate, deci productivitate mai ridicată, la un număr mai ridicat de pacienţi comparativ cu efectele menţinerii tratamentul standard, disponibil în prezent. Pentru a obţine anii de viaţă activi câştigaţi în cazul tratamentului cu molecule noi, comparativ cu tratamentul standard, durata medie de viaţă a pacienţilor suplimentari trataţi cu succes trebuie ponderată cu câştigul de productivitate rezultat din reducerea indicelui de dizabilitate.

    Ipoteza care stă la baza raţionamentului producătorilor americani de medicamente din Local American Working Group (LAWG) este aceea că un pacient care suferă de o anumită afecţiune contribuie la activitatea economică invers proporţional cu indicele de dizabilitate, iar tratarea cu succes a afecţiunii respective determină revenirea graduală către 0 a indicelui de dizabilitate. Spre exemplu, unui pacient care suferă de hepatită C care urmează tratamentul cu succes îi va creşte productivitatea cu 7,5% pe an, iar economia va câştiga 1,65 ani de viaţă activă pentru fiecare pacient vindecat. În cazul pacienţilor cu afecţiuni oncologice vizate de moleculele noi, tratamentul cu succes determină o prelungire a duratei de viaţă în medie cu şase luni comparativ cu tratamentul standard, aşadar nu vor înregistra o creştere a productivităţii, iar numărul de ani de viaţă activi câştigaţi va depinde de numărul de luni de supravieţuire.

    „Cele 2.000 de zile în care nu s-a întâmplat nimic din perspectiva noilor medicamente arată că nu există o diferenţă între stânga şi dreapta. Cred că orice guvern ar trebui să fie orientat către politica de sănătate“, spune Călin Gălăşeanu, director al operaţiunilor locale ale Bristol-Myers Squibb şi preşedinte al Asociaţiei Române a Producătorilor şi Importatorilor de Medicamente din România (ARPIM), care reuneşte 28 de companii prezente pe piaţa locală. Producătorii de medicamente constată că nu este normal că autorităţile se interesează de sănătate predominant în anii electorali. „Prin procesul de delistare (scoaterea unor molecule cu preţ mic de pe lista de compensate – n.r.), autorităţile vorbeau despre crearea unui spaţiu fiscal de 100 de milioane de euro, respectiv 450 de milioane de lei, care ar urma să fie folosit pentru contractele cost-volum. Este fără doar şi poate o cheltuială pe care statul ar recupera-o. Statul nu a făcut niciun fel de investiţie în acest domeniu de ani buni. Investiţia în sănătate nu este un cost, pentru că medicamentele noi înseamnă eficienţă mai mare, zile de spitalizare şi efecte adverse mai puţine. La sfârşitul zilei există posibilitate ca pacienţii să fie reinseraţi în circuitul lucrativ şi să producă, să plătească taxe şi impozite, deci statul să câştige“, mai spune şeful ARPIM. Dată fiind pauza de şase ani de la ultima actualizare a listei de medicamente cu molecule inovatoare, oficialii ARPIM susţin că există o lipsă continuă în toate ariile terapeutice. În cazul hepatitei C, cu mijloacele de tratament moderne, existente în prezent la scară globală, s-ar putea trata şi vindeca toate cazurile de pacienţi infectaţi cu genotipul existent în România, însă bolnavii nu au acces la aceste terapii, ceea ce înseamnă costuri continue de tratament întrucât boala este una cronică. Statul român tratează în prezent de hepatită C circa 8.000 de pacienţi folosind o terapie veche de zece ani, cu o rată de succes foarte mică, însumând o piaţă de circa 100 de milioane de euro.

  • Business Magazin, ediţie tematică – 100 de milioane de euro, un preţ mic pentru a salva zeci de mii de vieţi

    După mai bine de şase ani de când pacienţii români aşteaptă să primească gratuit tratament cu medicamente noi, autorităţile discută lista finală a moleculelor care vor fi compensate începând cu 1 ianuarie. În joc sunt peste 170 de medicamente apărute după 2008, dar care nu au fost disponibile până acum bolnavilor din România decât contra cost. Suta de milioane de euro necesară este o investiţie, nu o cheltuială, susţin producătorii de medicamente, iar beneficiile vor fi resimţite în economii ale costului cu tratamentele, dar şi în creşterea PIB.

    Proiect susţinut de

    Ediţia tematică “100 de milioane de euro, un preţ mic pentru a salva zeci de mii de vieţi” a revistei Business Magazin este disponibilă, începând cu 27 octombrie 2014, în reţelele Inmedio şi Relay.