BusinessMagazin

Tag: mancare

  • În Germania este ilegal să încarci pe reţelele sociale imagini cu mâncarea din restaurant

    În 2013 Curtea Federală de Justiţie din Germania a constatat că alimentele aranjate elaborat în farfurie reprezintă proprietatea artistică a bucătarului. Asta înseamnând că este nevoie de  permisiunea bucătarului pentru  a face fotografia si a o încărca imaginea pe Instagram sau Facebook, scrie Daily Mail.

    “Mâncarea din farfurie aranjată elaborat se poate încadra în protecţia drepturilor de autor. De aceea creatorul are dreptul de a decide modul în care lucrarea îi este reprodusă”, susţine Dr. Niklas Haberkamm, partener al firmei de avocatura Lampmann.

    Chiar dacă fotografia este destinată utilizării personale, pe blog sau pe contul propriu de Instagram, fară nicio intenţie de distribui imaginea în scop comercial, fotografierea unui meniu dintr-un restaurant este interzisă.

    În momentul de faţă nu există un precendent în care un bucătar să fii dat în judecată pe cineva pentru încălcarea drepturilor de autor.

  • Hamsterul care a vizitat Disney World – VIDEO

    A fost cea mai frumoasă zi din viaţa acestui hamster. Şi-a vizitat confratele Mickey Mouse la Disney World şi a fost tratat regeşte, a mâncat cât a poftit şi a vizitat chiar şi casa bântuită.

  • Omul care şi-a vândut compania si a făcut cadou angajaţilor 27 de milioane de dolari

    Nevzat Aydin şi-a vândut compania Yemeksepeti, ce ofera servicii online de comandă şi livrare de mâncare, pentru nu mai puţin de 589 milioane de dolari către germanii de la Delivery Hero. El însă nu a păstrat toţi banii pentru el, ci a decis să-i dea fiecărui angajat, 115 la număr, un bonus de peste 200.000 de dolari, astfel cumulând suma de 27 de milioane, relatează Business Insider.

    Nevzat Aydin a vrut să-şi arate astfel aprecierea pentru munca depusă a angajaţilor în creşterea companiei. ” Povestea de succes a companiei nu a crescut peste noapte. Eu cred în munca în echipă şi că succesul este mult mai satisfăcător şi glorios atunci când este împărţit cu restul echipei”, a declarat Aydin pentru CNN Money.

    Yemeksepeti, care înseamnă “coş de alimente” în turcă, este primul, lansat în 2000, şi cel mai mare site de livrare de mâncare din Turcia. Compania realizând tranzacţii de 3 milioane de dolari pe luna, conform Quartz. 

  • Lanţul de supermarket-uri care a devenit cea mai mare ameninţare pentru McDonald’s

    Lanţul de supermarket-uri Kroger ce oferă şi produse fast-food câştigă teren pe piaţa produselor alimentare gata preparate, potrivit lui Jonathan Maze, reporter al publicaţiei Restaurant News, relatează Business Insider.

    Compania de consultanţă, Technomic, a realizat un sondaj în care respondenţii au fost întrebaţi unde preferă să mănânce. Unu din patru au optat pentru Kroger în dauna unei mese la restaurant. Iar dintre cei care au ales să mănânce la restaurant, doar 23% s-ar duce la McDonald’s, 11% la Wendy’s şi doar 6% si 5% la Burger King, respectiv KFC.

    Kroger câştigă la capitolul comoditate în dauna McDonalds. Clienţii nemai fiind nevoiţi să facă o oprire în plus pentru cină, ei pot cumpăra mâncarea gata gătită în timp ce-şi fac cumpărăturile la supermarket.
    Strategia funcţionează, veniturile Kroger fiind în creştere în timp ce vânzările globale ale McDonalds sunt în scădere cu 0,7%.

    De asemenea, Kroger, care are peste 2.000 de magazine în Statele Unite, mizează pe vânzarea de produse organice. Vânzarea de produse organice va atrage clienţii cu venituri mari, astfel crescând veniturile companiei, conform băncii JPMorgan.

  • O franţuzoaică a construit în România un business cu vinuri şi mâncare gourmet

    Anne Marie Rosenberg stă pe domeniul ei de patru hectare de lângă pădurea Cormorova şi încearcă să simtă mirosul mării, aflată la mai puţin de un kilometru de fosta casă de porumbei unde a decis, în urmă cu zece ani, că vrea să devină viticultor. Spune că a avut, „aşa ca oricine”, două vieţi. Prima este cea în care s-a născut într-o familie de viticultori francezi din regiunea Champagne, vinul fiind o tradiţie în familia ei de peste 10 generaţii.

    A urmat facultatea în Germania (a absolvit în urmă cu 15 ani), a lucrat în cadrul unui combinat siderurgic ca specialist de HR şi comunicare, a făcut apoi un master în marketingul vinului şi al băuturilor alcoolice, apoi a fost jurnalist specializat în vinuri, întâi la Londra, apoi în Atlanta, iar ultima sa experienţă din prima viaţă a fost una antreprenorială – un mic magazin de vinuri, la Paris, pe care l-a coordonat trei ani şi în care vindea şi vinuri româneşti.

    După anul 2000, a început a doua sa viaţă: a plecat din Franţa, atrasă de amintirea bunicului său român şi de o chemare interioară care îi spunea că România este de fapt acasă, şi a colindat Dobrogea în căutarea podgoriei perfecte. Nu a găsit-o, dar a găsit în schimb o fostă mică podgorie şi o casă de porumbei unde a decis că ar vrea să facă vinuri şi să dezvolte mica sa podgorie perfectă.

    Îşi rezumă primii ani ai aventurii antreprenoriale româneşti cu umor şi cu o voce scăzută marcată puternic de accentul franţuzesc: „În 2001 am venit în România, în 2002 am achiziţionat ferma cu multe ruine şi câteva hectare de vie plantată de 25 de ani, în 2006 am făcut primul vin, în 2007 am renovat o clădire unde am făcut restaurantul şi crama, iar în 2008 le-am deschis. Ulterior, am început să fac ce ştiu eu mai bine: vin şi mâncare”.

    Podgoria sa, alături de restaurant şi de cramă, poartă un nume inspirat de casa de porumbei pe care a găsit-o pe terenul viran din urmă cu 10 ani. La Clos de Colombes, Anne Marie Rosenberg a început să facă vin aşa cum ştia ea mai bine, deşi admite că „nu există reţetă pentru un vin perfect”. Ferma are 4 hectare, dar, pentru a ajunge la cantitatea de care are nevoie, antreprenoarea colectează struguri pentru echivalentul a încă trei hectare. A avut şi o experienţă neplăcută cu o podgorie, unde via i-a fost tăiată de nişte răufăcători, dar s-a redresat şi a ajuns să îmbutelieze anul trecut aproape 15.000 de sticle de vin. Totalul investiţiei la Clos des Colombes a fost de aproximativ 1 milion de euro, iar antreprenoarea a avut şi un credit pentru o parte din această sumă de la BRD, dar l-a plătit.

    Producţia se împarte în mai multe categorii, în funcţie de calitatea vinului. Antreprenoarea povesteşte că alege personal, în fiecare an, cel mai bun butoi de vin, din care se va face vârful de gamă, dar care va intra şi în componenţa vinurilor premium. Anul trecut, a câştigat competiţia butoaielor din cramă un pinot gris. La baza unei piramide imaginare se află ceea ce se numea înainte „vin de masă” şi acum se numeşte „vin de România”; acesta este vinul din care face cea mai mare cantitate, aproximativ 10.000 de sticle pe an.

  • La 28 de ani conduce cea mai mare platformă de comenzi online de mâncare din România

    După finalizarea studiilor, a rămas în Federaţia Rusă, unde a pus pe picioare biroul local al uneia dintre cele mai importante companii de brokeraj din Sankt Petersburg.

    „La 23-24 de ani încerci să găseşti nişa care îţi poate oferi cea mai bună şansă de a te realiza din punct de vedere profesional. Am crezut atunci că, pentru mine, experienţa studiilor în Federaţia Rusă va fi una benefică, şi am avut dreptate. Din toate punctele de vedere a fost ca un «curs intensiv» de maturizare. Am învăţat să gătesc, să rezist frigului,  întunericului, să mă adaptez unei mentalităţi foarte diferite şi am învăţat să fiu independent“, spune Bălăceanu despre experienţa rusească.

    S-a reîntors în România în august 2014, preluând imediat conducerea foodpanda, prezentă astăzi în 13 oraşe importante din ţară, cu peste 450 de restaurante partenere listate pe platformă.

    „foodpanda înseamnă Rocket Internet, cel mai puternic incubator de businessuri online din lume. Sunt o echipă de vizionari care cunosc mediul de business online şi consumatorul digital mai bine ca oricine. Când am intrat în contact cu ei, obiectivul foodpanda în România mi-a fost explicat foarte clar: ne propunem să fim un eBay al comenzilor de mâncare“, adaugă Radu Bălăceanu.

    Din august 2014, momentul venirii lui Bălăceanu la conducerea foodpanda, platforma a crescut de la 200 de restaurante partenere la peste 450, plata online cu cardul a crescut de la o rată de utilizare de 8% în 2014 la 15% în 2015, comanda medie a crescut la 15 euro, branduri importante, precum La Mama sau Subway, au fost atrase pe platformă, iar alte două proiecte ale lui Bălăceanu au fost lansate şi funcţionează deja: serviciul propriu de livrare al platformei şi intrarea pe segmentul comenzilor corporate – meniuri reduse cu până la 50% pentru angajaţii companiilor din Bucureşti. 

  • Cea mai bună companie aeriană din lume. 19 milioane de pasageri au votat – GALERIE FOTO

    Qatar Airways a fost numită cea mai bună linie aeriană din lume în anul 2015, potrivit companiei de consultanţă aeriană SkyTrax.

    Compania a mai câştigat şi trofeele pentru cea mai bună linie aeriană din Orientul Mijlociu şi cea mai bună clasă business.

    Premiile sunt acordate pe baza voturile primite de la aproape 19 milioane de pasageri din 110 ţări, care acordă note pentru mai multe aspecte, cum ar fi mâncarea oferită sau atitudinea personalului.
     

  • Două antreprenoare din Bucureşti vor să câştige 100.000 de euro vânzând produse sănătoase

    Două antreprenoare din Bucureşti, cu peste zece ani de experienţă în industria publicităţii, aşteaptă în acest an venituri de 150.000 de euro, bazându-se pe trendul mâncatului sănătos şi al doritorilor de diete detox.

    ”Dacă nu aveai pregătire medicală era foarte greu să fii acceptat într-o şcoală de nutriţie din România, în plus din Statele Unite vin cele mai multe trenduri, diete, cărţi legate de alimentaţia sănătoasă. Dacă afacerea cu astfel de sucuri a devenit populară în România în urmă cu aproximativ doi ani, în SUA acestea au un istoric de aproximativ zece ani”, descriu Roxana Pănţuroiu şi Ana Radu motivele pentru care s-au înscris la un curs de nutriţie în Statele Unite ale Americii, în 2013, ca urmare a pasiunii lor comune pentru domeniu.

    După un an de zile petrecut la studii în SUA şi un preţ de 5.000 de dolari plătit de fiecare dintre ele pentru aceste cursuri, s-au întors în ţară cu ideea afacerii Juiceit. Aceasta este formată din activitatea de producţie şi de comercializare de sucuri naturale obţinute prin presare la rece (aplicarea unei prese de şapte tone pe fructe şi legume, în scopul extragerii sucurilor din acestea – n.r.), parte dintre ele destinate unor programe de detoxifiere (înlocuirea temporară a meselor zilnice cu băuturi bogate în nutrienţi – n.r.) şi o alta consumului cotidian.

    Juiceit este formată dintr-o unitate de producţie, un magazin online prin care realizează livrări în Bucureşti şi în ţară, cât şi parteneriate cu locaţii HoReCa din Capitală. Sucurile Juiceit, îmbuteliate în sticle de 350 ml sau 500 ml, costă 140 de lei în cazul unei detoxifieri de o zi, care presupune consumul a trei litri de suc. Programele de detoxifiere pot fi extinse însă la trei sau la cinci zile. În ce priveşte sucurile destinate consumului zilnic, acestea sunt îmbuteliate în sticle de 330 ml şi costă 12 lei. După un an de funcţionare, veniturile Juiceit au ajuns la 75.000 de euro, iar antreprenoarele estimează dublarea afacerii în acest an.

    Pănţuroiu şi Radu se cunosc din industria publicităţii, unde fiecare dintre ele a acumulat o experienţă de aproximativ zece ani. Cursurile din cadrul institutului american le-au oferit o viziune mai amplă asupra alimentaţiei sănătoase, iar unul dintre modulele lor preferate, ce cuprindea dieta cu sucuri, le-a oferit şi ideea afacerii. La întoarcerea în ţară, au început să colaboreze cu profesorul care le-a predat cursul pentru adaptarea unor reţete la materia primă disponibilă în ţară şi la gusturile locale. „Este clar că în România există o nişă de produse sănătoase în dezvoltare şi un trend de oameni interesaţi de ceea ce mănâncă”, argumentează antreprenoarele motivele pentru care erau convinse că există clienţi pentru afacerea lor în România. 

    Au investit în aceasta aproximativ 40.000 de euro până în prezent, direcţionând banii spre spre utilarea unităţii de producţie cu prese speciale, cumpărate tot din SUA, o maşină de livrare în capitală, cât şi în frigidere şi reţete. Au început să comercializeze sucurile la începutul anului 2014, în Bucureşti, axându-se pe cele destinate curelor de detoxifiere, iar după câteva luni au extins livrările şi în provincie. „Am fost bine primiţi şi în ţară, unde lumea nu are acces la atât de multe lucruri, dar oamenii sunt informaţi, îşi permit şi vor să încerce lucrurile noi”, explică Pănţuroiu. Pe seama tendinţei observate, au hotărât ca după un an să extindă gama de la sucurile de detoxifiere, ce pot fi folosite de câteva ori pe an, la una cu sucuri din fructe presate la rece destinate consumului zilnic.

    Au început tot în online, iar din toamna anului trecut au început să le vândă şi în locaţii din HoReCa, printre care French Revolution, Carousel, Pamplaisir, din zonele considerate de interes în prezent pentru potenţialii lor clienţi: Piaţa Universităţii, piaţa Dorobanţi, bulevardul Kiseleff. „Clienţii produselor noastre sunt mai ales persoane ocupate, active, care nu reuşesc de cele mai multe ori să mănânce de trei ori pe zi”, spune antreprenoarele. Producţia medie ajunge la 80-100 de litri zilnic şi se realizează în funcţie de comenzi. „În primele zile ale săptămânii producem cantităţi mai mari, produsele de detoxifiere se vând mai bine atunci, iar în weekend vânzările cresc în magazine.”

    Cele două antreprenoare spun că cel mai dificil aspect al unui astfel de business ţine de logistica din spatele lui, atât din cauza cantităţilor mari de fructe şi legume de care au nevoie pentru realizarea sucurilor (în general raportul este de 1 kg de legume şi/sau fructe pentru realizarea unei jumătăţi de litru de suc), dar şi a livrărilor zilnice în Bucureşti şi celor două-trei livrări săptămânale realizate în provincie prin intermediul Fan Courier. Dat fiind faptul că sucurile au o perioadă de valabilitate de trei zile, o aprovizionare zilnică este necesară, iar pentru aceasta apelează la producători locali. Unul dintre ei, spre exemplu, este din Târgovişte şi creşte exclusiv pentru ele legume precum spanac, sfeclă roşie, mocovi, pătrunjel sau mentă.

    Antreprenoarele şi-au propus dublarea afacerii până la finalul anului, axându-se pe dezvoltarea sucurilor lansate la sfârşitul anului trecut, destinate tuturor consumatorilor, nu doar celor care urmează o cură de detoxifiere a organismului. Îşi propun să se concentreze pe parteneriate cu magazinele, mai ales cu cele din zona clădirilor de birouri, însă nu exclud nici dezvoltarea unui magazin fizic propriu.

    Faptul că piaţa are potenţial o spune numărul de jucători ce îşi dezvoltă astfel de afaceri: printre ei se află FruFru, prezent pe piaţa sucurilor de detoxifiere şi a celor obţinute prin presare la rece, cât şi băuturile organice destinate curelor de detoxifiere produse şi realizate de cofetăria raw-vegană RawCoco, dezvoltată de antreprenoarea Anca Alungulesei, în urma unei investiţii de 50.000 de euro.

  • Iată ce se întâmplă cu mâncarea de la supermarketurile româneşti când intră în termenul de expirare. Capcanele promoţiilor „XXL” sau „3 la preţ de 1”

    Anual, peste 2,2 milioane de tone de mâncare sunt aruncate la coş doar în România, ţara noastră clasându-se astfel pe locul nouă la nivel european. Risipa de alimente a ajuns un motiv real de îngrijorare în UE încă de anul trecut, când un studiu comandat de Comisia Europeană a arătat că, în medie, un cetăţean european aruncă 179 de kilograme de mâncare în fiecare an, risipa dublându-se în perioada 2006-2012.

    Pentru a contracara acest fenomen, în Franţa, spre exemplu, Parlamentul a votat la începutul acestei săptămâni o lege prin care marii retaileri sunt obligaţi să doneze produsele ce urmează să expire unor organizaţii caritabile.

    Iată ce se întâmplă cu mâncarea care intră în „termenul de expirare” în supermarketurile din România

  • KFC vrea să rezolve problema tastării pe smartphone cu degetele unsuroase – VIDEO

    Este vorba de tastaturi subţiri, care se conectează la dispozitiv prin bluetooth şi care sunt disimulate în şervetul de hârtie oferit cu tava.

    Campania s-a desfăşurat timp de o săptămână, dar s-a dovedit, în cele din urmă, un experiment de marketing, dar reprezintă şi un semnal în privinţa integrării tehnologiei în viaţa de zi cu zi.