Tag: mall

  • Cât costă şi când va fi deschis cel mai nou mall al Capitalei

    Centrul comercial reprezintă o investiţie de 180 de milioane de euro, iar deschiderea este programată pentru anul 2016. Lucrările de excavaţie şi pereţi mulaţi vor fi realizate de către SBR Soletanche Bachy Fundatii. Odată atins nivelul proiectat al săpăturii, vor fi demarate în paralel lucrările la fundaţie şi structură.

    Suprafaţa totală închiriabilă este de 70.000 m², cu aproximativ 200 de magazine şi 2.600 de locuri în parcarea subterană.
    ParkLake a obţinut o nouă autorizaţie de construire în septembrie 2013, autorizaţie care include îmbunătăţirile la nivelul conceptului centrului comercial aduse de cei doi parteneri din cadrul joint venture-ului.

    „Începerea lucrărilor pe şantier este un pas important în dezvoltarea ParkLake şi suntem încrezători că vom oferi bucureştenilor o experienţă inovatoare de cumpărături în 2016. ParkLake este un proiect important pentru ambii parteneri ai Joint Venture-ului şi ne bucurăm să putem aduce pe piaţa românească atât know-how-ul, cât şi experienţa internaţională a celor două companii.”, a declarat Ingo Nissen, managing director, Responsabil pentru dezvoltare în România, Sonae Sierra.

     

  • Grapini: Peste 30% din hainele din magazinele româneşti sunt contrafăcute. Cum putem detecta FALSURILE

     Grapini spune că pe piaţa de îmbrăcăminte, consumul intern este în jur de 13-15%, iar diferenţa provine din import.

    “Contrafacerea merge spre 30-40% din hainele de pe piaţă. Eu am fost şi în mall şi am văzut că scria pe o etichetă comercială foarte frumoasă «100% lână» şi cînd, fiind specialist, m-am dus la eticheta de producător din interior, era acrilic 100%. Producătorul nu are nicio vină în cazul ăsta. Din contră, s-ar putea ca în magazine foarte luxoase să găseşti contrafaceri, pentru că-ţi fură ochii imaginea magazinului. Pot fi lucruri de firmă contrafăcute”, a spus Grapini, care a înfiinţat şi condus mai multe afaceri în domeniul textil.

    Ea i-a sfătuit pe cumpărători ca atunci când intră într-un magazin de haine să controleze două etichete. Pe lângă eticheta mare, de carton, cumpărătorul trebuie să caute în interiorul produsului, unde fabricantul este obligat prin lege să pună o etichetă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Carrefour va prelua de la Klepierre 127 de mall-uri din Franţa, Italia şi Spania, pentru 2 miliarde de euro

     Carrefour va crea un vehicul prin care va controla centrele comerciale preluate de la Klepierre şi cele 45 de mall-uri pe care le deţine deja în Franţa, potrivit unui comunicat al grupului, transmite Bloomberg.

    Noua companie va fi finanţată printr-o injecţie de capital de 1,8 miliarde euro şi angajamente de finanţare de 900 milioane euro.

    Carrefour va deţine 42% din acţiunile companiei, restul urmând să revină unor investitori instituţionali.

    Compania va avea venituri anuale din chirii de aproximativ 180 milioane euro, a precizat Carrefour.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • WSJ: Secretul murdar al discounturilor de Black Friday – iluzii fabricate de retaileri

    Magazinele vor face tot ce le stă în putinţă în privinţa discounturilor pentru a atrage clienţii, însă veterani din retail admit că, în multe cazuri, chilipirurile sunt o iluzie bine pusă la cale.

    Presupunerea generală este că retailerii fac stocuri şi reduc preţurile la produsele care nu se vând, aceptând să le fie afectate profiturile, scre cotidianul american într-un articol cu titlul “Secretul murdar al discounturilor de Black Friday”.

    În realitate lucrurile nu statu deloc aşa. Marii retaileri seînţeleg cu furnizorii pentru ca aceştia să livreze produse la un preţ recomandat, mai mare decât în mod obişnuit, care să asigure o marjă de profit după operarea reducerii de preţ.

    Astfel, un pulover aflat magazin la un preţ redus cu 40%, la 39,99 dolari, nu a fost produs şi cumpărat de retailer pentru a fi vândut cu 68 de dolari.

    Cumpărătorii nu par, însă, să fie deranjaţi. Ceea ce caută cel mai mult, mai ales în contextul economic dificil, este sentimentul că au făcut o afacere bună. Retailerii care încercă să iasă din acest joc, precum J.C. Penney din SUA, sunt sancţionaţi de cumpărători.

    “Nici nu sunt interesată dacă nu are o reducere de 40%”, a declarat Lourdes Torress, în timp ce se afla la cumpărături în cel mai importnt magazin Macy’s din New York.

    Natura prefabricată a discounturilor ridică semne de întrebare despre statul la coadă pentru promoţiile care deschid sezonul vânzărilor de sărbători. Explică însă cum retailerii reuşesc să suplimenteze numărul de “chilipiruri” fără să dea faliment.

    Numărul de reduceri oferite de 31 de mari retaileri a crescut cu 63% între 2009 şi 2012, iar discountul mediu a urcat de la 25% la 36%, potrivit Savings.com, un site care urmăreşte cupoanele online.

    În aceeaşi perioadă, marja brută a aceloraşi retaileri – diferenţa dintre preţul pe care îl plătesc furnizorului şi cel la care vând – s-a menţinut la 27,9%, arată datele FactSet. Sărbătorile nu au afectat aproape deloc marjele anul trecut, când a fost înregistrat un declin extrem de redus, de la 28% în trimestrul al treilea la 27,8% în trimestrul al patrulea.

    “O mare parte a discountului este deja inclus în preţul produsului. Din cauza asta vedem marje mult mai stabile”, a declarat Liz Dunn, analist la Macquarie Equities Research.

    Marii retaileri americani, inclusiv BestBuy, Wal-Mart şi Macy’s, susţin că perioada sărbătorilor din acest an va fi marcată de o competiţie neobişnuit de ridicată şi că reducerile ar putea afecta marjele. Aşa ceva se poate întâmpla atunci când lanţurile de magazine se luptă pentru a atrage clienţi sau când rămân cu stocuri foarte mari şi trebuie să ofere reduceri mai mari decât preconizau, scrie WSJ.

    Magazinele scot la vânzare produse cu reduceri reale, care le generează pierderi, însă acestea au doar rolul de a aduce clienţii în magazine. În cea mai mare parte vânzările sunt gândite pentru a fi profitabile, prin stabilirea unor preţuri iniţiale mult mai ridicate decât cele la care bunurile ar trebui să fie vândute.

    Retailerii pot avea probleme cu legea doar dacă nu au încercat niciodată să vândă produsele la preţul iniţial. Altfel, nu există nimic în neregulă cu această practică.

    J.C. Penney a revenit la vânzarea cu discount sub conducerea directorului general Myron Ullman, după ce predecesoul acestuia, Ron Johnson, a încercat să renunţe la practică.

    “Trebuie să o facem şi vom concura pentru a câştiga. Asta înseamnă să urcăm iniţial preţurile la niveluri suficiente pentru a ne proteja marjele când se aplică discountul”, a spus Ulman săptămâna trecută, în timpul unei conferinţe cu analiştii.

    Un consultant din industrie a descris acest procedeu folosind pe post de exemplu un pulover vândut de un mare lanţ de retail. Un furnizor vinde puloverul retailerului la preţul de 14,5 dolari şi cu un preţ final recomandat de 50 de dolari, ceea ce dă retailerului o diferenţă de 70%. Câteva pulovere sunt vândute la 50 de dolari, mai multe sunt vândute după prima reducere la 44,99 dolari, în timp ce grosul vânzărilor sunt operate la preţul final de discount de 21,99 dolari. Preţul mediu de retail este 28 de dolari şi asigură magazinului o marjă brută de circa 45% pentru produs.

    Marile lanţuri de retail au început să folosească practica preţ mare-preţ mic începând din anii ’70 şi ’80, când un val de deschideri de magazine a forţat adoptarea de noi strategii. În perioada respectivă, majoritatea produselor erau însă vândute la preţul iniţial, iar reducerile reprezentau un procentaj mai mic.

    Într-o prezentare din 2012, şeful J.C. Penney afirma că retailerul vinde mai puţin de unul din 500 de produse la preţul iniţial. Clienţii primeau un doscount mediu de 60%, faţă de 38% cu un deceniu în urmă. Cumpărătorii nu economisesc, însă, mai mult, scrie WSJ. Preţul mediu plătit de client a rămas aproape neschimbat în această perioadă. S-a schimbat doar preţul iniţial, care a devenit cu 33% mai mare.

    Dezvoltarea comerţului online a făcut posibilă urmărirea preţurilor pe internet pentru a vedea cât timp rămân produsele la preţul de listă. Amazon oferă la vânzare într-un catalog pentru cadouri de sărbători un televizor HD Samsung de 60 de inci. Televizorul are un discount de 45% faţă de preţul iniţial de 1.799,99 dolari. Potrivit Decide.com, firmă specializată în urmărirea preţurilor şi deţinută de eBay, televizorul nu s-a vândut nici măcar aproape de preţul de 1.799,99 dolari în ultimele luni. Cel mai mare preţ din ultimele opt luni a fost de 1.297,85 dolari, iar în octombrie era disponibil la 997,99 dolari, aproximativ acelaşi preţ ca cel din catalogul pentru sărbători al Amazon.

    Un purtător de cuvânt al retailerului online a declarat că “prezentarea celui mai recent preţ poate fi oarecum arbitrară şi poate crea confuzie clienţilor”, întrucât Amazon schimbă preţurile frecvent pentru a asigura cele mai bune condiţii pentru cumpărători.

    O altă practică implică creşterea preţurilor înaintea perioadei de discounturi. Într-o analiză pentru Wall Street Journal, firma Market Track a urmărit fluctuaţiile de preţ pentru 1.743 de produse în noiembrie 2012. Preţurile au urcat în medie cu 8% în săptămânile de dinaintea Zilei Recunoştinţei pentru 366 dintre acestea. Preţurile au fost ulterior reduse de Black Friday.

    Retailerii trebuie să ofere produsele la preţurile obişnuite “pentru o perioadă rezonabilă de timp”, înainte de a le reduce, potrivit Comisiei Federale pentru Comerţ.

    Mai multe lanţuri de magazine se confruntă cu procese în SUA din partea clienţilor nemulţumiţi de aceste practici.

    Retailerii, după ce şi-au obşnuit clienţii să caute chilipiruri, au rămas blocaţi cu practica discounturilor false.
     

  • elefant.ro: 90.000 de produse vândute în 3 zile

    “Practic, în contextul în care un român cumpără în medie doar o carte pe an, cu reduceri de 50% aplicate de elefant.ro la zeci de mii de titluri, am permis cititorilor ca, într-o singură zi, să îşi dubleze accesul la produsele culturale”, spune Dan Vidraşcu, CEO la elefant.ro.

    Perioada de reduceri continuă la elefant.ro în această săptămână. “Am pregătit stocuri pentru o campanie de o săptămână special pentru iubitorii de carte, părinţii care vor să cumpere jucării de Sf. Nicolae şi pasionatele de fashion”, adaugă Dan Vidraşcu.
    elefant.ro are în ofertă, în prezent, peste 100.000 de produse  din 8 categorii diferite: cărţi, film, muzică, eBooks, eReadere, jucării şi fashion.
     

  • NEPI deţine 200.000 mp spaţii retail după deschiderea mall-ului din Galaţi şi începe alte 3 proiecte

     Centrul comercial are o suprafaţă construită de 33.000 metri pătraţi şi este primul proiect de acest tip din oraşul Galaţi.

    Printre chiriaşi se numără Carrefour, H&M, C&A, Deichmann, NewYorker, Altex, Intersport, Leonardo, Reserved, Domo, CCC, Puma, Killtec şi Flanco. Pe lângă acestea, centrul are o zonă de restaurante, cafenele şi pentru petrecerea timpului liber.

    Amplasat pe Bilevardul George Coşbuc, principala axă nord-sud a oraşului, mall-ul oferă peste 1.400 de locuri de parcare.

    Peste 1.150 de locuri de muncă vor fi create odată cu deschiderea Shopping City Galaţi, atât pe partea de servicii administrative, cât şi în cadrul magazinelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noua tinereţe a pantofilor Guban. Cum poate reînvia un brand românesc vechi de peste 50 de ani

    Am făcut un pariu cu fabrica timişoreană, pentru că Guban este o marcă românească puternică. Şi am constatat că preferinţele românilor tind să se întoarcă spre brandurile româneşti, după ce au avut acces la piaţa internaţională„, spune Marius Ion, administratorul firmei. Societatea a fost preluată de circa cinci ani de fondul de investiţii american New Century Holdings, reprezentat în România prin NCH Advisors, iar Marius Ion se ocupă împreună cu colegii săi de şapte companii cu activităţi industriale.

    „Cele şapte firme au specific de industrie grea, cu excepţia Guban, care este partea frumoasă a «pachetului»„, spune mai în glumă, mai în serios Marius Ion. Are 32 de ani, a terminat Managementul Înteprinderilor la Paris şi de aproape doi ani a fost recrutat de NCH Advisors. Şi până atunci lucrase tot în zona industrială, povesteşte el, dar în domeniul deşeurilor periculoase, şi s-a ocupat de proiecte în domeniul energiilor regenerabile.

    Pariul cu Guban s-a tradus într-o întreagă serie de schimbări majore, explică Ion. Distribuţia, de pildă, se făcea prin revânzători şi exclusiv în România. Anul trecut, 40.000 de perechi de pantofi au fost vândute în circa 140 de magazine din întreaga ţară. Or în momentul în care desfa-cerea se face exclusiv prin intermediul revânzătorilor, tot ei fac şi regulile. „Revânzătorul spune: «Eşti scump, nu-mi place, ia marfa înapoi, pe asta n-o plătesc».

    Întotdeauna lucrurile tind să se complice. Şi marjele sunt mici„, afirmă Marius Ion. Cifra de afaceri a Guban a ajuns anul trecut la 6,5 milioane de lei, cu o marjă de profit de până în 5%, iar previziunile pentru anul în curs se referă la o marjă care ar putea ajunge la 10%, cu o cifră de afaceri de 7,5 milioane de lei. „Rezultatele financiare, la fel ca în toate societăţile din grup, sunt pe trend crescător de trei ani„, precizează Ion.

    Pentru ca Guban să fie mai puţin dependentă de revânzători, administratorul a propus deschiderea de magazine proprii, iar de la idee până la inaugurarea primului spaţiu propriu, în Băneasa Shopping City, a trecut cam un an. Nu amenajarea a consumat mult timp, ci căutările, povesteşte el. Chiar lângă fabrica timişoreană, pe porţile căreia prima pereche de pantofi a ieşit în 1959, se află un spaţiu de vânzare, care va fi reamenajat anul viitor şi unde marfa „se vinde foarte bine, în jur de 10% din cifra de afaceri, având expuse în jur de 1.000 de modele„.

    Magazinul din Băneasa Shopping City are 82 mp, iar investiţia s-a plasat în jurul a 100.000 de euro, bani ce includ deopotrivă amenajarea şi stocul. „Ne aşteptăm să devină campion în termeni de vânzări„, spune Marius Ion, care precizează că acest lucru se traduce în rezultate echivalente cu „măcar zece procente din cifra de afaceri„.

    Este doar o estimare pe datele actuale, care însă ar putea să se schimbe mult, în cazul în care proiectele de export vor fi concretizate. Guban şi-a prezentat recent colecţiile în cadrul celui mai mare târg de încălţăminte, care se desfăşoară de două ori pe an la Milano, şi a înce-put deja colaborarea pentru magazine din Elveţia, Italia, Slovenia şi Nigeria. „Ne-au dat deja primele comenzi şi suntem în faza de reglare a contractelor pentru a putea începe livrările în primăvară.„

  • STUDIU: Factorii care influenţează coşul de cumpărături. În ce condiţii creşte suma cheltuită în mall şi cum putem lăsa mai puţini bani în magazine

     Timpul petrecut într-un centru comercial, numărul de magazine vizitate, vârsta şi frecvenţa sunt cei mai importanţi factori care influenţează coşul de cumpărături al vizitatorului de mall, conform rezultatelor Retail Metrics, produs dezvoltat de DTZ Echinox.

    Folosind metode cantitative complexe, DTZ a urmărit determinarea factorilor care influenţează coşul de cumpărături al unui vizitator într-un centru comercial. S-au luat în considerare 25 de factori precum vârsta, sexul, veniturile, educaţia, timpul petrecut în mall, frecvenţa vizitelor, etc., iar în final au fost validaţi patru: numărul de magazine vizitate, frecvenţa de vizitare, timpul petrecut în centru şi vârsta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mall-ul Galleria Suceava, vândut cu 800 de euro. Investiţia a fost de 25 milioane euro

     Mall-ul a fost preluat de o firmă deţinută de omul de afaceri Costică Tudosă, din Suceva.

    În raportul financiar al dezvoltatorului imobiliar se arată că mall-ul, cu o suprafaţă de 10.800 de metri pătraţi, a fost vândut în luna iulie pentru 800 de euro, în timp ce centrele comerciale din Piatra Neamţ şi Buzău sunt în continuare de vânzare. Cele trei centre comerciale s-au confruntat cu dificultăţi în ultimii ani, iar cel din Suceava a rămas fără niciun chiriaş înainte de a fi vândut.

    GTC mai deţine un centru comercial sub brandul Galleria, la Arad, iar portofoliul de retail era evaluat la finele lunii septembrie la 35,1 milioane de euro, în stagnare faţă de trimestrul anterior. Gradul mediu de ocupare al centrelor este de 88%, iar chiria medie este de 4,4 euro/mp/lună.

    Cititi mai multe pe www.mediafax..ro