BusinessMagazin

Tag: majoritate

  • Locuitorii celui mai frumos oraş din Europa nu mai vor să primească turişti: “Am putea fi ultima generaţie care locuieşte în acest oraş”

    Dacă pentru majoritatea localităţilor atragerea a cât mai mulţi turişti reprezintă un obiectiv important, nu acelaşi lucru este valabil în cazul Veneţiei. Locuitorii sunt nemulţumiţi de faptul că fluxul mare de turişti le afectează profund viaţa, mulţi dintre ei au ales să se mute în alte zone. De aceea, sute de locuitori ai lagunei au ieşit în stradă pentru a protesta faţă de turismul în masă care le afectează viaţa.

    Sute de veneţieni s-au mobilizat pentru a protesta împotriva vaselor de mari dimensiuni ce aduc turişti în oraşul italian. “Am putea fi ultima generaţie care locuieşte în Veneţia”, au spus cei adunaţi pe mal, în timp ce arătau gesturi obscene celor de pe vasele de croazieră.

    Protestatarii, înarmaţi cu steaguri, au înconjurat vasele şi au rostit slogane duminică după-amiază. Localnicii vor să blocheze accesul navelor în Veneţia, spunând că acestea pun în pericol integritatea oraşului. În jur de 30.000 de nave de croazieră tranzitează spaţiul maritim al Veneţiei în timpul sezonului de vară.


  • Locuitorii celui mai frumos oraş din Europa nu mai vor să primească turişti: “Am putea fi ultima generaţie care locuieşte în acest oraş”

    Dacă pentru majoritatea localităţilor atragerea a cât mai mulţi turişti reprezintă un obiectiv important, nu acelaşi lucru este valabil în cazul Veneţiei. Locuitorii sunt nemulţumiţi de faptul că fluxul mare de turişti le afectează profund viaţa, mulţi dintre ei au ales să se mute în alte zone. De aceea, sute de locuitori ai lagunei au ieşit în stradă pentru a protesta faţă de turismul în masă care le afectează viaţa.

    Sute de veneţieni s-au mobilizat pentru a protesta împotriva vaselor de mari dimensiuni ce aduc turişti în oraşul italian. “Am putea fi ultima generaţie care locuieşte în Veneţia”, au spus cei adunaţi pe mal, în timp ce arătau gesturi obscene celor de pe vasele de croazieră.

    Protestatarii, înarmaţi cu steaguri, au înconjurat vasele şi au rostit slogane duminică după-amiază. Localnicii vor să blocheze accesul navelor în Veneţia, spunând că acestea pun în pericol integritatea oraşului. În jur de 30.000 de nave de croazieră tranzitează spaţiul maritim al Veneţiei în timpul sezonului de vară.


  • Marea Moartă a Transilvaniei sau cum s-a construit afacerea care atrage 80% din turişii care ajung în Sovata

    n Sovata, oraş cu aproximativ 15.000 de locuitori, sosesc anual circa 65.000 de turişti, potrivit datelor Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear, iar majoritatea aleg să viziteze Lacul Ursu, cel mai mare lac sărat helioterm din Europa. Fenomenul de heliotermie se explică prin existenţa peliculei de apă dulce la suprafaţa lacului, care acţionează ca izolator termic pentru apa sărata încălzită de razele solare. Astfel, apa lacului aflată la adâncimea de până la 20 de metri poate atinge temperatura de 50-60 de grade Celsius la începutul sezonului, răcindu-se treptat până la 25-30 de grade la finele verii.

    Dincolo de Lacul Ursu, o altă “curiozitate” care pune Sovata pe radarul turiştilor este faptul că deşi oraşul este aşezat pe un masiv de sare, nu este lipsit de vegetaţia foioasă, pădurile din incinta staţiunii creeând o ambianţă plăcută.

    Cu aceste particulariţăţi, Sovata era o destinaţie foarte populară înainte de Revoluţia din ’89, regimul de trimiteri pe bază sindicală fiind reţeta pe care s-a bazat succesul staţiunii.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Motivul pentru care această ţară a redus programul de lucru zilnic la 6 ore

    Majoritatea dintre noi lucrăm 8 ore pe zi, poate chiar mai mult dacă nu terminăm ce avem de făcut în ziua respectivă. Mai multă muncă nu înseamnă şi eficienţă sporită. Potrivit unui nou studiu, la care au participat  600.000 de oameni, persoanele care lucrează 55 de ore pe săptămână sunt cu 33% mai predispuşi unui atac cardiac decât persoanele care lucrează între 35-40 de ore pe săptămână, informează sciencealert.com

    Oficial, Suedia a trecut la programul de lucru de la opt ore la cel de şase ore. În urmă cu un an, o companie care dezvoltă aplicaţii mobile a introdus acest program invoativ, directorii considerând că opt ore de lucru pe zi nu sunt deloc eficiente.  “Programul de 8 ore nu este atât de eficient pe cât ai crede. Este foarte dificil să stai atâta timp concentrat, de aceea introducem pauze, pentru a ne face ziua mai uşoară. Dar în acelaşi timp este mai greu de separat viaţa privată de serviciu”, este de părere Linus Feldt, CEO-ul Filimundus, companie ce dezvoltă applicaţi pentru telefoanele mobile.

    El este unul dintre adepţii programului de 6 ore. Staff-ul echipei este fericit şi nu vrea să se întoarcă la programul clasic. “Vrem să petrecem mai mult timp cu familia, să învăţăm lucruri noi, să facem sport mai mult”, a mai spus el. S-au înregistrat schimbări în modul cum lucrează, angajaţii stau departe de reţelele sociale şi alte site-uri care le-ar putea distrage atenţia, iar şedinţele sunt foarte scurte. “Ne este mai uşor să ne concentrăm pe ceea ce avem de făcut” a spus Linus Feldt

    Ziua este mai condensată, angajaţii sunt mai motivaţi să termine munca la timp şi au mai multă energie după cele 6 ore. Feldt a mai spus că nivelul de productivitate a rămas la fel, iar conflictele au scăzut pentru că oamenii sunt mai fericiţi.

    Şi alte companii vor să treacă la acest program, reprezentatele Toyota din Suedia lucrează aşa, dar şi Svartedalens, un azil de bătrâni din Gothenburg a implementat programul pentru asistente. 

  • Locuitorii celui mai frumos oraş din Europa s-au săturat de turişti: “Ne vrem oraşul înapoi!”

    Dacă pentru majoritatea localităţilor atragerea a cât mai mulţi turişti reprezintă un obiectiv important, nu acelaşi lucru este valabil în cazul Veneţiei. Locuitorii sunt nemulţumiţi de faptul că fluxul mare de turişti le afectează profund viaţa, mulţi dintre ei au ales să se mute în alte zone. De aceea, sute de locuitori ai lagunei au ieşit în stradă pentru a protesta faţă de turismul în masă care le afectează viaţa.

    “Ne vrem oraşul înapoi”, au strigat veneţienii prezenţi la protest. Locuitorii susţin faptul că viaţa lor este profund afectată de numărul mare a celor care vizitează oraşul. Turismul, în acest caz, susţin veneţienii, aduce mari dezavantaje locuitorilor. “Suntem pentru Veneţia şi pentru veneţieni, iar cei dintre noi care sunt exilaţi la Mestre vor să se întoarcă în Veneţia”, a precizat jurnalistul Mario Secchi, participant la protest.

    Cititi mai multe pe www.voce.biz
     

  • Opinie Bogdan Pismicenco, Kaspersky Lab: Ransomware-ul, o afacere profitabilă; de ce nu ar trebui să plăteşti

    Bogdan Pismicenco este Channel manager România, Bulgaria şi Republica Moldova la Kaspersky Lab

    Cât de mult valorează datele tale? Pentru victimele unui atac ransomware, nu mai este o întrebare retorică, ci una cât se poate de reală. Programele ransomware blochează sau criptează datele de pe un dispozitiv, apoi cer o răscumpărare în schimbul cheii care le-ar putea decripta. Este o afacere profitabilă pentru infractorii cibernetici: în timp ce majoritatea atacurilor tradiţionale presupun furtul datelor şi apoi găsirea unor modalităţi de a le valorifica, în cazul programelor ransomware pot câştiga banii dintr-o dată.

    De aceea, în ultima perioadă, am văzut o creştere masivă atât a numărului de atacuri, cât şi a conştientizării fenomenului în rândul utilizatorilor. Cea mai recentă formă de ransomware a fost dezvoltată în 2014, iar numărul şi gama de atacuri au crescut semnificativ pe parcursul anului 2015. Analiştii noştri de securitate au anticipat că în 2016 vom vedea o creştere rapidă a acestor atacuri şi se pare că au avut dreptate. În primul trimestru al anului 2016 am văzut deja un număr uriaş de mostre de ransomware, deoarece a început să fie la modă printre autorii de malware. Cu toate acestea, programele ransomware încă reprezintă doar o mică parte din numărul total de mostre de malware pe care le detectăm.

    Publicitatea masivă făcută în jurul programelor ransomware în ultimul timp dă naştere la o concepţie greşită, aceea că industria de securitate IT nu poate opri un astfel de program. În primul rând, ratele de detecţie pentru „cryptors“ sunt la fel de mari ca pentru orice alt tip de malware. Soluţiile moderne de securitate pot detecta chiar atacuri necunoscute, prin analiza comportamentului unui fişier lansat. În al doilea rând, marea majoritate a acestor atacuri se bazează pe o tehnologie malware mai degrabă clasică şi sunt, prin urmare, uşor de blocat. Doar o mică parte dintre mostre folosesc tehnici mai elaborate, încercând să evite detecţia de către software-ul de securitate. Deci, din punctul de vedere al securităţii, putem spune că ransomware-ul nu este diferit de alte programe malware.

    Există o serie de motive în spatele popularităţii lor în creştere. Aşa cum am menţionat anterior, succesul se explică prin abordarea foarte directă. Din postura de infractor, infectezi un aparat şi obţii bani pentru a-l dezinfecta. E simplu, direct şi nu necesită un mare efort. Cu datele de card furate trebuie să găseşti o cale de a face bani, în timp ce cu un program ransomware doar aştepţi să vină banii.

    Conştientizarea fenomenului ransomware de către utilizatori poate fi, de asemenea, explicată uşor. Victimele atacurilor ransomware resimt efectele mult mai direct şi mai serios decât în cazul altor tipuri de atacuri. Datele sunt blocate, iar dispozitivul e inutilizabil. Acest lucru este foarte neplăcut pentru utilizatorii individuali şi poate provoca pagube foarte mari pentru organizaţii: de exemplu, dacă un spital este lovit, aşa cum s-a întâmplat de mai multe ori, în ultima perioadă. În astfel de situaţii, tentaţia de a plăti răscumpărarea poate fi foarte mare. Dar noi le recomandăm utilizatorilor individuali şi organizaţiilor să nu facă acest lucru, pentru că decriptarea nu este garantată în niciun fel.

    Pentru cei afectaţi, situaţia este dificilă. Algoritmii de criptare sunt de obicei greu de spart şi poate fi dificil sau chiar imposibil să obţii datele înapoi. De exemplu, proiectul No Ransom, iniţiat de Kaspersky Lab şi poliţia olandeză, colectează cheile de decriptare şi poate să ajute multe victime, dar nu pe toate.

    Dar nu trebuie să se ajungă în acest punct. Vectorii de infectare sunt cei clasici: publicitate care conţine malware, site-uri în care a fost implantat un program malware, precum şi fişiere infectate trimise ca anexe la e-mailuri sau pe reţelele sociale. Însă tehnologiile moderne de securitate pot proteja utilizatorii individuali şi companiile de aceste atacuri. În prezent, software-ul de securitate pentru Internet include tehnologii cum ar fi protecţia împotriva exploit-urilor, filtrarea URL‑urilor sau tehnologii cloud care protejează utilizatorii împotriva ameninţărilor cunoscute şi necunoscute. Toate acestea ar trebui completate de măsuri care să diminueze efectele unui posibil atac, incluzând backup la intervale regulate şi actualizări de software. Utilizatorii ar trebui să fie, de asemenea, foarte atenţi la orice pare suspect şi să nu dea clic pe astfel de linkuri.

    Ce va aduce viitorul? Greu de spus. Am văzut programe care criptează pe Android, OSX şi Linux, astfel încât, în teorie, ransomware-ul se poate răspândi pe diferite platforme şi dispozitive. Dar, în cele din urmă, întrebarea este: de unde se aşteaptă infractorii să câştige mai mulţi bani? Iar, în prezent, Windows şi Android sunt platformele cele mai profitabile.

  • Povestea incredibilă a oraşului care a costat o avere şi are doar o mână de locuitori – GALERIE FOTO

    Naypyidaw a devenit capitala Birmaniei în 2005, fiind în acea vreme mai mult un proiect decât un oraş bine definit.

    Autorităţile au decis construirea oraşului având de la început intenţia ca acesta să fie capitala statului. Investiţiile în infrastructură au fost uriaşe, deşi Birmania este o ţară cunoscută mai ales pentru conflictele militare şi traficul de droguri, iar majoritatea populaţiei trăieşte la limita sărăciei.

    Deşi proiectul este în proporţie de 80-90% finalizat, gradul de ocupare al oraşului este de sub 5%. De aici provine şi numele de “capitala fantomă”, aşa cum a fost Naypyidaw denumit de către presa internaţională.

    Autostrada ce duce la Naypyidaw are 11 benzi pe sens, însă în marea parte este goală. Încrederea autorităţilor în acest proiect este de neînţeles, avaând în vedere comparaţia dintre preţul apartamentelor şi faptul că doar cei mai bogaţi oameni din Burma îşi permiteau accesorii de bază, precum telefoanele mobile.

    Naypyidaw a fost construit, susţin autorităţile, datorită poziţiei mai “sigure” decât vechea capitală (Rangoon). Cu toate acestea, există zvonuri că liderii militari ai statului ar fi fost îndemnaţi de către aşa-numiţii cititori în stele să demareze proiectul.

    POVESTEA INCREDIBILĂ A UNUI ORAŞ-FANTOMĂ

  • La doar 12 ani are deja o afacere de 75.000 de euro. Cum a reuşit

    Majoritatea copiilor de 12 ani îşi fac griji în legătură cu temele de la Matematică şi cum să fie plăcuţi la şcoală, dar Henry Patterson a trecut aceste lucruri la următorul nivel pentru că în plus este ocupat şi cu afacerea sa, scrie BBC.

    Henry din Bedford şi-a pornit business-ul, Not Before Tea, când avea doar nouă ani. A început prin a vinde dulciuri, apoi şi-a îndreptat atenţia către produse pentru casă bazate pe personajele din cartea scrisă chiar de el “The Adventures of Sherb and Pip”

    Îşi moşteneşte genele de antreprenor de la mama lui, Rebecca. “Am avut o afacere de plimbat câinii din cartier la doar 8 ani şi de atunci tot timpul am căutat să pornesc afaceri”, a declarat ea. Mama lui crede că aceste mici afaceri îi îmbogăţesc copilăria, nu o strică.

    “Am avut multe probleme cu Henry la şcoală, nu era cuminte, ceilalţi copii nu-l invitau la petreceri şi a început să se bâlbâie, apoi l-am retras de la şcoală şi acum face şcoala acasă”. Acest impediment nu l-a oprit să vorbească în public, ba din contră, Henry consideră că vorbitul în public este un punct forte şi nu s-a sinchisit să vorbească în faţa unor reprezentanţi de la Facebook sau Google la O2 Retail Week conference.

    Mai mult de atât, acesta a vorbit şi la premiile Retail Business Awards unde a dezvăluit că are o cifră de afaceri de 65.000 de lire sterline (75.000 de euro), o cifră impresionantă având în vedere că Henry are doar 12 ani şi încă se luptă cu temele de la şcoală.

    Magazinul tânărului vinde în jur de 80 de tipuri de produse, iar Henry precizează că sectorul produselor destinate bebeluşilor merge foarte bine anul acesta. Mama sa spune că succesul nu i s-a urcat la cap şi că este în continuare foarte modest. 

     

     

  • La doar 12 ani are deja o afacere de 75.000 de euro. Cum a reuşit

    Majoritatea copiilor de 12 ani îşi fac griji în legătură cu temele de la Matematică şi cum să fie plăcuţi la şcoală, dar Henry Patterson a trecut aceste lucruri la următorul nivel pentru că în plus este ocupat şi cu afacerea sa, scrie BBC.

    Henry din Bedford şi-a pornit business-ul, Not Before Tea, când avea doar nouă ani. A început prin a vinde dulciuri, apoi şi-a îndreptat atenţia către produse pentru casă bazate pe personajele din cartea scrisă chiar de el “The Adventures of Sherb and Pip”

    Îşi moşteneşte genele de antreprenor de la mama lui, Rebecca. “Am avut o afacere de plimbat câinii din cartier la doar 8 ani şi de atunci tot timpul am căutat să pornesc afaceri”, a declarat ea. Mama lui crede că aceste mici afaceri îi îmbogăţesc copilăria, nu o strică.

    “Am avut multe probleme cu Henry la şcoală, nu era cuminte, ceilalţi copii nu-l invitau la petreceri şi a început să se bâlbâie, apoi l-am retras de la şcoală şi acum face şcoala acasă”. Acest impediment nu l-a oprit să vorbească în public, ba din contră, Henry consideră că vorbitul în public este un punct forte şi nu s-a sinchisit să vorbească în faţa unor reprezentanţi de la Facebook sau Google la O2 Retail Week conference.

    Mai mult de atât, acesta a vorbit şi la premiile Retail Business Awards unde a dezvăluit că are o cifră de afaceri de 65.000 de lire sterline (75.000 de euro), o cifră impresionantă având în vedere că Henry are doar 12 ani şi încă se luptă cu temele de la şcoală.

    Magazinul tânărului vinde în jur de 80 de tipuri de produse, iar Henry precizează că sectorul produselor destinate bebeluşilor merge foarte bine anul acesta. Mama sa spune că succesul nu i s-a urcat la cap şi că este în continuare foarte modest. 

     

     

  • Acesta este tribul care nu a avut contact cu lumea modernă – GALERIE FOTO

    Chiar şi în prezent mai există locuri ferite de lume şi civilizaţie. Aşa este şi cazul unui trib ce trăieşte pe o insulă mică în Oceanul Indian. Tribul ce trăieşte pe North Sentinel Island este considerat ca fiind un “trib necontactat”. În prezent există foarte puţine poze cu oamenii de acolo, majoritatea fiind realizate de la distanţă.

    Nu şi-au dezvoltat niciodată agricultură şi îşi procură hrana prin vânătoare şi cules, ca în urmă cu 10.000 de ani, scrie Business Insider.

    Spre deosebire de alte triburi, acest trib nu vrea să aibă de aface cu lumea exterioară şi în afara a câtorva antropologi nimeni nu a vizitat insula şi majoritatea vizitatorilor sunt întâmpinaţi cu săgeţi.

    North Sentinel Island se află în aproprierea unui lanţ de insule din mijlocul Oceanului Indian, între India şi Peninsula Malacca (Malay).

    În 1880 o expediţie britanică condusă de M.V Portman, a răpit şaşe oameni de pe insulă, iar cei care nu s-au înbolnăvit au fost aduşi înapoi pe insulă cu cadouri, un obicei  al vremii ce îndemna la pace. Abia în anii 1960 India a încercat să stabilească un contact cu tribul, însă fără prea mult succes.

    În 1981, un vas din Panama a rămas blocat pe recifele din jurul insulei, iar războinici de pe insulă au atacat cu săgeţi echipajul vasului. Echipajul a fost salvat după o săptămână. În 2004 războinici tribului au atacat cu săgeţi şi un elicopter indian care survola zona.

    În 1991 un antropolog indian, Madhumala Chattopadhyay, a reuşit să intre în contact cu câţiva locuitori ai insulei. Dar pentru a-i proteja de boli, guvernul indian a decis să oprească aceste vizite antropologice.