BusinessMagazin

Tag: inteligenta

  • Plăcile grafice depăşesc tărâmul jocurilor video. Care sunt noile domenii unde sunt utilizate

    2016 a adus primele plusuri din ultimii şapte ani în piaţa de plăci video de pe plan local, ajungând la 122.000 de unităţi, ceea ce se traduce într-un avans de 20% faţă de 2015. ”Există mai multe motive în spatele acestei creşteri, printre care se numără lansarea unei tehnologii revoluţionare, arhitectura Pascal, care oferă salturi impresionante de performanţă în materie de lăţime de bandă a memoriei şi eficienţă energetică, precum şi funcţii grafice noi“, spune Traian Ţeglet, marketing manager la Nvidia pe regiunea Balcanilor.

    Alţi factori care au dus la această creştere a pieţei menţionaţi de Ţeglet sunt evoluţia unor tehnologii precum realitatea virtuală, dar şi explozia fenomenului sporturilor electronice. Asta în contextul în care vânzările din restul segmentelor de PC au fost ori în stagnare, ori în scădere.

    Zona de gaming s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, iar factorii care au contribuit la asta au fost în primul rând sporturile electronice, dezvoltarea noilor jocuri video şi progresul hardware. ”Industria sporturilor electronice are în momentul de faţă mai multă audienţă decât audienţa cumulată a unui campionat de baschet şi de hochei din SUA“, menţionează Ţeglet. Tot el adaugă că ”dezvoltarea de jocuri a explodat pur şi simplu“, în timp ce evoluţia produselor hardware a accelerat; ”este efectiv o revoluţie în materie de tehnologie hardware, de la o generaţie la alta am reuşit să creştem cu 50% performanţa, lucru care nu s-a mai întâmplat de foarte mulţi ani“, mărturiseşte el.

    Şi dă ca exemplu timpii de aşteptare pentru realizarea unui film 3D. ”Imaginează-ţi că acum câţiva ani, ca să faci un film 3D şi să-l redai, îţi lua trei zile. Azi majoritatea randărilor se pot realiza în câteva ore şi poţi face modificări în timp real. Acest lucru este posibil mulţumită combinaţiei între puterea brută a tehnologiei şi partea software.“

    De asemenea, anul trecut s-a înregistrat o creştere şi a preţului mediu de vânzare al unei plăci video cu 35%, de la 83 de dolari în 2015 la 112 dolari în 2016, ”fapt care confirmă că majoritatea cumpărătorilor au ales o placă video destinată gamingului“, spune Ţeglet. El crede că ”în momentul de faţă vânzările de plăci video cresc piaţa de PC-uri şi componente“.
    Nvidia este lider local cu o cotă de piaţă de 73% şi vrea să-şi păstreze poziţia într-un segment care în 2017 ”va rămâne la acelaşi nivel, cu posibilitatea unei mici creşteri pe care încă nu o putem estima“, consideră Traian Ţeglet.

    Pentru Nvidia, anul fiscal 2017, încheiat în ianuarie, a fost unul foarte bun, ajungând la nivel global la venituri de 6,9 miliarde de dolari. Primul trimestru din 2017, numit anul fiscal 2018, a fost mai slab decât precedentul, din cauza sezonalităţii, dar faţă de perioada similară din 2016, venitul a crescut cu 48%, de la 1,3 miliarde de dolari cât era anul trecut la 1,9 miliarde de dolari anul acesta. Componenta de gaming aduce în continuare cele mai mari venituri – 4,1 miliarde de dolari din cele 6,9 miliarde de dolari – au provenit din segmentul de plăci grafice dedicate jocurilor video. Totuşi, ramura dedicată inteligenţei artificiale la nivel de data center s-a triplat într-un singur an, aducând venituri de 830 de milioane de dolari în 2016.

    2017 promite să fie anul în care realitatea virtuală face primii paşi în lumea reală: căştile de VR se vând de luni bune, atât în străinătate, cât şi în România. Deşi încă la început experienţa oferită de produsele destinate realităţii virtuale a stârnit interesul consumatorilor, acest lucru nu a fost posibil fără o placă grafică puternică capabilă să ofere imagini 3D, la 360 de grade, fără ca purtătorul căştii de VR să ameţească. Aşadar, acest nou mediu de entertainment împinge şi susţine piaţa plăcilor video, deoarece cei care doresc să încerce VR-ul au nevoie, pe lângă o cască, de un PC performant dotat cu o placă video puternică.

    VR-ul devine mai accesibil şi tehnologia ajunge în mâinile oamenilor. ”Anul trecut, când am început să vorbim mai serios despre VR, vorbeam de nişte căşti care nu erau încă lansate, aflate în versiuni beta, şi vorbeam despre aplicaţii care sunt în mare parte nedezvoltate, fiind în faze iniţiale. Anul acesta avem tehnologie nouă şi am reuşit să creăm plăci video mult mai accesibile faţă de anul trecut; există căşti pe piaţă şi avem şi aplicaţii complete, demo-uri, conţinut pe care poţi să-l consumi“, rezumă Traian Ţeglet stadiul tehnologiei VR în momentul de faţă, semnalând faptul că tot mai multe companii, atât pe partea de hardware, cât şi pe cea de software, se implică mai mult în dezvoltarea VR-ului. ”Toate schimbările menţionate au avut loc într-un singur an şi credem că lucrurile vor evolua cel puţin la fel de repede în următoarele luni. Şi mai interesant este ce va apărea anul viitor“, spune el.

    Totuşi, pentru ca o experienţă de realitate virtuală să fie fluidă nu este nevoie doar de o performanţă hardware ridicată, ci şi de optimizarea software-ului. ”Avem driveri care le permit aplicaţiilor să ruleze jocuri cu mai multe detalii mult mai uşor. Folosim tehnologia Nvidia, încercăm să manipulăm pixeli ca atunci când întorci capul în realitatea virtuală să nu ameţeşti. E nevoie de un procesor grafic puternic, dar este vorba de foarte multă optimizare la nivel de software.“

    Realitatea virtuală a devenit cunoscută datorită jocurilor, dar acum se aplică şi în alte industrii precum imobiliare, arhitectură sau medicină, ”deja am auzit de prima operaţie făcută în VR, cu doctorul într-o ţară şi pacientul în alta“, spune managerul de la Nvidia. Tot el povesteşte şi despre un stomatolog român care testează tehnologia VR ca un înlocuitor al tomografiei computerizate şi care apreciază că informaţiile oferite de acest sistem sunt cu 30% mai precise. Totuşi, procesorul grafic îşi găseşte utilizare şi în industrii mai îndepărtate de gaming decât te-ai fi aşteptat. ”În 1999, Nvidia a dezvoltat un procesor pentru a face calcule în paralel, iar acest tip de calcule ne-a permis să ne extindem şi în alte industrii, precum inteligenţă artificală, pe zona auto, pentru servere de cloud computing“, spune Traian Ţeglet.

    Un domeniu interesant pentru procesoarele grafice este dezvoltarea maşinilor fără şofer. Condusul autonom, fără intervenţie umană, promite să facă şoselele mai sigure, să polueze mai puţin şi să decongestioneze traficul. Pentru ca maşinile autonome să devină realitate, cercetătorii au dezvoltat o tehnică de inteligenţă artificială cunoscută ca ”deep learning“ (învăţare profundă), ce se bazează pe acces la un set de date vast, algoritmi sofisticaţi pentru reţele neurale capabil să rezolve probleme complexe.

    Deep learning este esenţial pentru dezvoltarea maşinilor autonome deoarece nimeni nu poate scrie un program software capabil să anticipeze fiecare scenariu posibil de pe şosea. Cu această tehnologie, computerul maşinii poate învăţa, se poate adapta şi îmbunătăţi.

    Pentru astfel de maşini, Nvidia a dezvoltat un computer numit Nvidia Drive PX 2 care este capabil să înţeleagă ce se întâmplă în jurul său (prin camere şi senzori), să se localizeze în spaţiu şi să planifice un traseu de mers. Acest computer se află în fiecare vehicul al Tesla Motors. Totuşi, compania americană nu este singura care activează în acest domeniu; celălalt mare producător de plăci grafice, AMD, lansează Radeon Instinct, o combinaţie hardware şi software open source prin care compania atacă segmentele de inteligenţă artificială, deep learning şi condusul autonom.

    În cursa maşinilor fără şofer, dezvoltatorii au înţeles că nu este suficientă testarea în mediul real, de aceea mai mulţi cercetători apelează la jocul video Grand Theft Auto V. Deşi ar putea părea improbabil, acest gen de joc video este capabil să genereze date similare cu cele adunate de o maşină aflată într-un mediu real; în plus, în joc se pot testa tot felul de scenarii precum accidente în lanţ, condusul într-un mediu cu pietoni impredictibili,  diferite condiţii meteorologice şi condiţii de trafic diverse. ”Bazarea doar pe datele adunate de pe şosele nu este practică. Cu o simulare poţi relua acelaşi scenariu de sute de ori“, spune Davide Bacchet, responsabil de departamentul de simulare al start-up-ului Nio, ce vrea să lanseze o maşină autonomă electrică în 2020.

    Grupul financiar japonez Softbank, care a înfiinţat recent cel mai mare fond privat de investiţii din lume axat pe businessuri de tehnologie, numit Visual Fund, a cumpărat acţiuni în valoare de 4 miliarde de dolari în cadrul companiei americane Nvidia. Potrivit unor surse apropiate tranzacţiei citate de Bloomberg, motivul acestei investiţii ar fi progresele companiei în domeniul inteligenţei artificiale şi tehnologiei deep learning.

    Este evident că odată cu dezvoltarea noilor tehnologii, vechii producători din industria computerelor nu rămân în domeniile consacrate, ci se extind, învaţă şi se adaptează, precum maşinile fără şofer.

  • Plăcile grafice depăşesc tărâmul jocurilor video. Care sunt noile domenii unde sunt utilizate

    2016 a adus primele plusuri din ultimii şapte ani în piaţa de plăci video de pe plan local, ajungând la 122.000 de unităţi, ceea ce se traduce într-un avans de 20% faţă de 2015. ”Există mai multe motive în spatele acestei creşteri, printre care se numără lansarea unei tehnologii revoluţionare, arhitectura Pascal, care oferă salturi impresionante de performanţă în materie de lăţime de bandă a memoriei şi eficienţă energetică, precum şi funcţii grafice noi“, spune Traian Ţeglet, marketing manager la Nvidia pe regiunea Balcanilor.

    Alţi factori care au dus la această creştere a pieţei menţionaţi de Ţeglet sunt evoluţia unor tehnologii precum realitatea virtuală, dar şi explozia fenomenului sporturilor electronice. Asta în contextul în care vânzările din restul segmentelor de PC au fost ori în stagnare, ori în scădere.

    Zona de gaming s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, iar factorii care au contribuit la asta au fost în primul rând sporturile electronice, dezvoltarea noilor jocuri video şi progresul hardware. ”Industria sporturilor electronice are în momentul de faţă mai multă audienţă decât audienţa cumulată a unui campionat de baschet şi de hochei din SUA“, menţionează Ţeglet. Tot el adaugă că ”dezvoltarea de jocuri a explodat pur şi simplu“, în timp ce evoluţia produselor hardware a accelerat; ”este efectiv o revoluţie în materie de tehnologie hardware, de la o generaţie la alta am reuşit să creştem cu 50% performanţa, lucru care nu s-a mai întâmplat de foarte mulţi ani“, mărturiseşte el.

    Şi dă ca exemplu timpii de aşteptare pentru realizarea unui film 3D. ”Imaginează-ţi că acum câţiva ani, ca să faci un film 3D şi să-l redai, îţi lua trei zile. Azi majoritatea randărilor se pot realiza în câteva ore şi poţi face modificări în timp real. Acest lucru este posibil mulţumită combinaţiei între puterea brută a tehnologiei şi partea software.“

    De asemenea, anul trecut s-a înregistrat o creştere şi a preţului mediu de vânzare al unei plăci video cu 35%, de la 83 de dolari în 2015 la 112 dolari în 2016, ”fapt care confirmă că majoritatea cumpărătorilor au ales o placă video destinată gamingului“, spune Ţeglet. El crede că ”în momentul de faţă vânzările de plăci video cresc piaţa de PC-uri şi componente“.
    Nvidia este lider local cu o cotă de piaţă de 73% şi vrea să-şi păstreze poziţia într-un segment care în 2017 ”va rămâne la acelaşi nivel, cu posibilitatea unei mici creşteri pe care încă nu o putem estima“, consideră Traian Ţeglet.

    Pentru Nvidia, anul fiscal 2017, încheiat în ianuarie, a fost unul foarte bun, ajungând la nivel global la venituri de 6,9 miliarde de dolari. Primul trimestru din 2017, numit anul fiscal 2018, a fost mai slab decât precedentul, din cauza sezonalităţii, dar faţă de perioada similară din 2016, venitul a crescut cu 48%, de la 1,3 miliarde de dolari cât era anul trecut la 1,9 miliarde de dolari anul acesta. Componenta de gaming aduce în continuare cele mai mari venituri – 4,1 miliarde de dolari din cele 6,9 miliarde de dolari – au provenit din segmentul de plăci grafice dedicate jocurilor video. Totuşi, ramura dedicată inteligenţei artificiale la nivel de data center s-a triplat într-un singur an, aducând venituri de 830 de milioane de dolari în 2016.

    2017 promite să fie anul în care realitatea virtuală face primii paşi în lumea reală: căştile de VR se vând de luni bune, atât în străinătate, cât şi în România. Deşi încă la început experienţa oferită de produsele destinate realităţii virtuale a stârnit interesul consumatorilor, acest lucru nu a fost posibil fără o placă grafică puternică capabilă să ofere imagini 3D, la 360 de grade, fără ca purtătorul căştii de VR să ameţească. Aşadar, acest nou mediu de entertainment împinge şi susţine piaţa plăcilor video, deoarece cei care doresc să încerce VR-ul au nevoie, pe lângă o cască, de un PC performant dotat cu o placă video puternică.

    VR-ul devine mai accesibil şi tehnologia ajunge în mâinile oamenilor. ”Anul trecut, când am început să vorbim mai serios despre VR, vorbeam de nişte căşti care nu erau încă lansate, aflate în versiuni beta, şi vorbeam despre aplicaţii care sunt în mare parte nedezvoltate, fiind în faze iniţiale. Anul acesta avem tehnologie nouă şi am reuşit să creăm plăci video mult mai accesibile faţă de anul trecut; există căşti pe piaţă şi avem şi aplicaţii complete, demo-uri, conţinut pe care poţi să-l consumi“, rezumă Traian Ţeglet stadiul tehnologiei VR în momentul de faţă, semnalând faptul că tot mai multe companii, atât pe partea de hardware, cât şi pe cea de software, se implică mai mult în dezvoltarea VR-ului. ”Toate schimbările menţionate au avut loc într-un singur an şi credem că lucrurile vor evolua cel puţin la fel de repede în următoarele luni. Şi mai interesant este ce va apărea anul viitor“, spune el.

    Totuşi, pentru ca o experienţă de realitate virtuală să fie fluidă nu este nevoie doar de o performanţă hardware ridicată, ci şi de optimizarea software-ului. ”Avem driveri care le permit aplicaţiilor să ruleze jocuri cu mai multe detalii mult mai uşor. Folosim tehnologia Nvidia, încercăm să manipulăm pixeli ca atunci când întorci capul în realitatea virtuală să nu ameţeşti. E nevoie de un procesor grafic puternic, dar este vorba de foarte multă optimizare la nivel de software.“

    Realitatea virtuală a devenit cunoscută datorită jocurilor, dar acum se aplică şi în alte industrii precum imobiliare, arhitectură sau medicină, ”deja am auzit de prima operaţie făcută în VR, cu doctorul într-o ţară şi pacientul în alta“, spune managerul de la Nvidia. Tot el povesteşte şi despre un stomatolog român care testează tehnologia VR ca un înlocuitor al tomografiei computerizate şi care apreciază că informaţiile oferite de acest sistem sunt cu 30% mai precise. Totuşi, procesorul grafic îşi găseşte utilizare şi în industrii mai îndepărtate de gaming decât te-ai fi aşteptat. ”În 1999, Nvidia a dezvoltat un procesor pentru a face calcule în paralel, iar acest tip de calcule ne-a permis să ne extindem şi în alte industrii, precum inteligenţă artificală, pe zona auto, pentru servere de cloud computing“, spune Traian Ţeglet.

    Un domeniu interesant pentru procesoarele grafice este dezvoltarea maşinilor fără şofer. Condusul autonom, fără intervenţie umană, promite să facă şoselele mai sigure, să polueze mai puţin şi să decongestioneze traficul. Pentru ca maşinile autonome să devină realitate, cercetătorii au dezvoltat o tehnică de inteligenţă artificială cunoscută ca ”deep learning“ (învăţare profundă), ce se bazează pe acces la un set de date vast, algoritmi sofisticaţi pentru reţele neurale capabil să rezolve probleme complexe.

    Deep learning este esenţial pentru dezvoltarea maşinilor autonome deoarece nimeni nu poate scrie un program software capabil să anticipeze fiecare scenariu posibil de pe şosea. Cu această tehnologie, computerul maşinii poate învăţa, se poate adapta şi îmbunătăţi.

    Pentru astfel de maşini, Nvidia a dezvoltat un computer numit Nvidia Drive PX 2 care este capabil să înţeleagă ce se întâmplă în jurul său (prin camere şi senzori), să se localizeze în spaţiu şi să planifice un traseu de mers. Acest computer se află în fiecare vehicul al Tesla Motors. Totuşi, compania americană nu este singura care activează în acest domeniu; celălalt mare producător de plăci grafice, AMD, lansează Radeon Instinct, o combinaţie hardware şi software open source prin care compania atacă segmentele de inteligenţă artificială, deep learning şi condusul autonom.

    În cursa maşinilor fără şofer, dezvoltatorii au înţeles că nu este suficientă testarea în mediul real, de aceea mai mulţi cercetători apelează la jocul video Grand Theft Auto V. Deşi ar putea părea improbabil, acest gen de joc video este capabil să genereze date similare cu cele adunate de o maşină aflată într-un mediu real; în plus, în joc se pot testa tot felul de scenarii precum accidente în lanţ, condusul într-un mediu cu pietoni impredictibili,  diferite condiţii meteorologice şi condiţii de trafic diverse. ”Bazarea doar pe datele adunate de pe şosele nu este practică. Cu o simulare poţi relua acelaşi scenariu de sute de ori“, spune Davide Bacchet, responsabil de departamentul de simulare al start-up-ului Nio, ce vrea să lanseze o maşină autonomă electrică în 2020.

    Grupul financiar japonez Softbank, care a înfiinţat recent cel mai mare fond privat de investiţii din lume axat pe businessuri de tehnologie, numit Visual Fund, a cumpărat acţiuni în valoare de 4 miliarde de dolari în cadrul companiei americane Nvidia. Potrivit unor surse apropiate tranzacţiei citate de Bloomberg, motivul acestei investiţii ar fi progresele companiei în domeniul inteligenţei artificiale şi tehnologiei deep learning.

    Este evident că odată cu dezvoltarea noilor tehnologii, vechii producători din industria computerelor nu rămân în domeniile consacrate, ci se extind, învaţă şi se adaptează, precum maşinile fără şofer.

  • Opt semne că eşti mai deştept decât restul

    Nivelul de inteligenţă poate fi măsurat, iar oamenii care au observat aceste 8 semne sunt mult mai inteligenţi decât media.

    Infograficul realizat de cei de la Business Insider prezintă unele comportamente şi trăsături pe care cercetătorii le-au sugerat ca fiind asociate cu un nivel mai ridicat de inteligenţă.

    Cei de la Business Insider subliniază că legătura nu este egală cu relaţia de cauzalitate, iar dintre semnele care indică o inteligenţă mai mare decât media se numără.

    Vezi aici care sunt cele opt semne care arată că eşti mai deştept decât restul

  • 5 alimente care îţi sporesc inteligenţa

    Peştele gras (somon sălbatic, macrou, sardine)

    Mai mult de jumătate din masa creierului este alcătuită din lipide, iar peste 65% dintre acestea sunt acizi graşi care aparţin familiei Omega. Aceste grăsimi sunt vitale pentru producerea şi dezvoltarea celulelor creierului, menţinând fluiditatea membranei celulare. Ele joacă de asemenea un rol imens în activitatea neuronilor. Peştele bogat în ulei – cum ar fi somonul sălbatic, tonul proaspăt şi sardinele – conţine grăsimi Omega 3 care ajută la interacţiunea celulelor creierului. De regulă este bine să consumăm cel puţin două porţii de peşte bogat în ulei pe săptămână.

    Produse lactate (lapte, brânză, smântână)

    Produsele lactate grase sunt deosebit de utile deoarece mai mult de jumătate din creierul nostru este compus din grăsimi. Lipsa grăsimilor cruciale poate deveni cauza diferitelor boli neplăcute, de exemplu scleroza multiplă. Mai mult, proteinele, calciul, vitamina D şi magneziul găsite în produsele lactate, joacă un rol important în stimularea activităţii creierului.

    Vedeţi restul alimentelor pe CSID.ro

  • 5 alimente care îţi sporesc inteligenţa

    Peştele gras (somon sălbatic, macrou, sardine)

    Mai mult de jumătate din masa creierului este alcătuită din lipide, iar peste 65% dintre acestea sunt acizi graşi care aparţin familiei Omega. Aceste grăsimi sunt vitale pentru producerea şi dezvoltarea celulelor creierului, menţinând fluiditatea membranei celulare. Ele joacă de asemenea un rol imens în activitatea neuronilor. Peştele bogat în ulei – cum ar fi somonul sălbatic, tonul proaspăt şi sardinele – conţine grăsimi Omega 3 care ajută la interacţiunea celulelor creierului. De regulă este bine să consumăm cel puţin două porţii de peşte bogat în ulei pe săptămână.

    Produse lactate (lapte, brânză, smântână)

    Produsele lactate grase sunt deosebit de utile deoarece mai mult de jumătate din creierul nostru este compus din grăsimi. Lipsa grăsimilor cruciale poate deveni cauza diferitelor boli neplăcute, de exemplu scleroza multiplă. Mai mult, proteinele, calciul, vitamina D şi magneziul găsite în produsele lactate, joacă un rol important în stimularea activităţii creierului.

    Vedeţi restul alimentelor pe CSID.ro

  • 10 semne care spun că ar trebui să te laşi de condus

    Traficul ne arată de cele mai multe ori cu degetul. El ne judecă atunci când greşim. Scuzele nu-şi mai au rostul când te porţi ca un nesimţit. Eşti un şofer prost pentru că nu judeci. Iar oamenii care nu judecă sunt catalogaţi în consecinţă. Manvrele şi stilul de şofat sunt oglinda caracterului şi a inteligenţei.

    Dacă ai comis vreuna din următoarele prostii, lasă-te de azi ca să nu te mai arate lumea cu degetul. 

    IATĂ AICI CE FEL DE ŞOFER EŞTI ÎN FUNCŢIE DE CUM CONDUCI

  • Cât de deşteaptă este, de fapt, inteligenţa artificială

    „Ne îndreptăm către o lume condusă de date, iar acea lume nu va fi în centrele de calcul, ci în cloud. Pentru mine a fost vorba de ceea ce compania încearcă să facă, iar tehnologiile de care vorbim vor fi de folos pe acest drum“, spune hotărât britanicul, care adaugă că strategia companiei pentru care lucrează acum a fost unul dintre principalii factori care au cântărit atunci când s-a alăturat Microsoft. „Mărimea organizaţiei nu e neapărat un factor determinant în ceea ce mă priveşte, cred în misiunea companiei şi în abordarea lor din punct de vedere social. Şi direcţia tehnologică este una corectă, folosind mai mult tehnologii precum inteligenţa artificială (IA) pentru a ajuta oamenii în activităţile lor.“

    Una dintre problemele sectorului IT din România este proporţia între outsourcing şi producţie, mult în defavoarea celei din urmă. Din acest punct de vedere, Mark Torr crede că globalizarea va juca un rol important în modul în care tinerii antreprenori vor reuşi să dezvolte afaceri de succes. „Graniţele sunt acum fluide, pot deschide o companie mâine, la mine în garaj, pentru a face concurenţă unei companii din România”, spune el. „Trebuie să ai o economie performantă ca să generezi locuri de muncă, iar acestea vor duce ulterior la creşterea PIB-ului local. Trebuie să ai o piaţă locală productivă, iar asta înseamnă că trebuie să construieşti produse, nu să faci doar outsourcing. Nu sunt însă naţionalist, cred că dacă ai oameni talentaţi şi identifici o nişă, poţi crea ceva special, dar aceşti tineri au acum şi o altă mare şansă, pentru că acum 10 ani nu ar fi putut trece atât de uşor de graniţele de care vorbeam. Astăzi ei pot merge în alte ţări, pot ataca şi pieţele de acolo.”

    Cât de pregătite sunt companiile pentru revoluţia digitală? „Cred că există mai multe paliere. Unele companii n-au nici cea mai vagă idee ce urmează să se întâmple. Nu este ceva nou, când a avut loc revoluţia industrială anterioară, au existat organizaţii care au ratat schimbarea şi au dispărut”, remarcă Mark Torr. „Am vorbit despre faptul că ne aflăm în perioada unei curbe exponenţiale; poţi să ignori acest lucru şi pentru mult timp probabil că nu se va întâmpla nimic, dar apoi piaţa sau un fenomen, într-o bună zi, o va lua în sus. Dacă nu eşti acolo în acel moment, nu mai ai nicio şansă.”

    El spune că există mai multe moduri de a privi această problemă, nefiind vorba doar de a avea cele mai tehnologii; poţi să te echipezi, dar cum îţi instruieşti oamenii? Cum te asiguri că ei vor face faţă în această nouă eră digitală? Cum schimbi modul în care echipele colaborează, cum dezvolţi o cultură care susţine folosirea datelor? „Din punctul meu de vedere, sunt companii care încep o călătorie şi au o idee despre ce s-ar putea întâmpla, dar sunt puţine cele care au înţeles cu adevărat schimbarea care e pe cale să vină. Lucrurile vor fi diferite în funcţie de industrie şi în funcţie de ţară; sistemul bancar, spre exemplu, va fi puternic afectat de noile tehnologii financiare. Nimeni nu ştie cu adevărat care va fi «the next big thing», dar cred că putem afirma cu încredere că există industrii puternic regulate în care lucrurile se vor mişca mai greu şi altele unde totul se va petrece cu repeziciune.”

    Şi în cazul statelor, lucrurile stau similar: unele se mişcă mai repede decât altele, explică Mark Torr. Dar nu este corect să spui că asta se datorează întotdeauna ţării. „E vorba de priorităţi: dacă ai nevoie de proiecte de infrastructură, trebuie să te ocupi mai întâi de ele şi de-abia apoi să te ocupi de latura digitală, să spunem. Sigur, există pericolul ca diferenţele dintre state să crească, la fel ca în cazul companiilor, pentru că dacă ratezi curba exponenţială de care vorbeam mai devreme, va fi extrem de greu şi costisitor să-i prinzi pe ceilalţi din urmă. Totul accelerează în jurul tău, drept pentru care trebuie să investeşti sume uriaşe, iar unele companii nu deţin acei bani.“ Din acest motiv, crede britanicul, vedem tot mai multe proiecte sponsorizate de Uniunea Europeană, aşa cum este şi Horizon 2020, programul-cadru pentru cercetare şi inovare al Uniunii.

  • Stăm pe bogăţie dar ne plângem de sărăcie: România ar putea deveni cel mai puternic magnet agroturistic din Europa daca ar autoriza cel puţin 100 000 de ferme ţărăneşti în regim turistic rural

    Ce ar putea oferi satul românesc străinilor, ofertă inexistentă în alte ţări europene?

    Peste 3 milioane de ferme ţărăneşti care practică o agricultură prietenoasă cu mediul;
    Peste 3 milioane de ferme ţărăneşti ce deţin un patrimoniu gastronomic unic;
    Peste 3 milioane de ferme ţărăneşti ce deţin un patrimoniu tradiţional autentic;
    Peste 3 milioane de ferme ţărăneşti ce deţin în total cca. 5 milioane de camere libere;
    Peste 2 milioane de tineri ţărani ce s-ar putea întoarce din bejenie dacă şi-ar putea vedea un viitor economic la casa părintească;
    Ce provocare majoră stă în faţa ţărăncii românce?

    Evoluţia de la statutul de ţărancă, la statutul de manager de agropensiune;
    Preluarea statutului de furnizor de stabilitate financiară pentru familia ţărănească;
    Evoluţia de la producţia de materie primă agricolă la producţia de mâncare legală (legalizarea bucătăriei în unitate de procesare pe ord. 111 ANSVSA);
    Ce motivaţie economică ar putea avea această activitate?

    Motivaţia principală pentru care sistemul a fost creat este legată de rolul soţiei agricultorului în ferma agricolă şi în cadrul unei familii de agricultori;
    Până la apariţia sistemului, soţia unui agricultor, pentru a aduce un venit suplimentar în casă, era nevoită să aibă un loc de muncă în afara fermei, făcând de multe ori naveta la mulţi kilometri distanţă;
    Prin apariţia sistemului, se reuşeşte o stabilizare financiară a venitului fermei prin prezenţa şi participarea activă a soţiei agricultorului în viaţa acesteia;
    Ce servicii agroturistice ar putea oferi ferma ţărănească?

    Servicii clasice de agroturism: Degustări în fermă; Participare la activităţile agricole; Participare la pregătirea mesei; Pescuit; Vânătoare;etc…
    Servicii clasice de turism rural: Camping în corturi şi rulote; Camere de oaspeţi; Pensiune semi sau completă etc…
    Servicii de “troc” oferta turistică gestionate de reţele internaţionale: troc de paturi; case sau pensiuni întregi sau parţiale; troc de mijloace de transport; troc mijoace de agrement (bărci); troc de reţele sociale de prieteni ţărani; troc de reţele de vecini ţărani;
    Servicii agro culturale: Drumul bisericilor din lemn; drumul vinului; drumul brânzei; drumul bivolilor; nunţi tradiţionale, etc…

    Sursa:http://www.avramfitiu.ro/

     

  • Stăm pe bogăţie dar ne plângem de sărăcie: România ar putea deveni cel mai puternic magnet agroturistic din Europa daca ar autoriza cel puţin 100 000 de ferme ţărăneşti în regim turistic rural

    Ce ar putea oferi satul românesc străinilor, ofertă inexistentă în alte ţări europene?

    Peste 3 milioane de ferme ţărăneşti care practică o agricultură prietenoasă cu mediul;
    Peste 3 milioane de ferme ţărăneşti ce deţin un patrimoniu gastronomic unic;
    Peste 3 milioane de ferme ţărăneşti ce deţin un patrimoniu tradiţional autentic;
    Peste 3 milioane de ferme ţărăneşti ce deţin în total cca. 5 milioane de camere libere;
    Peste 2 milioane de tineri ţărani ce s-ar putea întoarce din bejenie dacă şi-ar putea vedea un viitor economic la casa părintească;
    Ce provocare majoră stă în faţa ţărăncii românce?

    Evoluţia de la statutul de ţărancă, la statutul de manager de agropensiune;
    Preluarea statutului de furnizor de stabilitate financiară pentru familia ţărănească;
    Evoluţia de la producţia de materie primă agricolă la producţia de mâncare legală (legalizarea bucătăriei în unitate de procesare pe ord. 111 ANSVSA);
    Ce motivaţie economică ar putea avea această activitate?

    Motivaţia principală pentru care sistemul a fost creat este legată de rolul soţiei agricultorului în ferma agricolă şi în cadrul unei familii de agricultori;
    Până la apariţia sistemului, soţia unui agricultor, pentru a aduce un venit suplimentar în casă, era nevoită să aibă un loc de muncă în afara fermei, făcând de multe ori naveta la mulţi kilometri distanţă;
    Prin apariţia sistemului, se reuşeşte o stabilizare financiară a venitului fermei prin prezenţa şi participarea activă a soţiei agricultorului în viaţa acesteia;
    Ce servicii agroturistice ar putea oferi ferma ţărănească?

    Servicii clasice de agroturism: Degustări în fermă; Participare la activităţile agricole; Participare la pregătirea mesei; Pescuit; Vânătoare;etc…
    Servicii clasice de turism rural: Camping în corturi şi rulote; Camere de oaspeţi; Pensiune semi sau completă etc…
    Servicii de “troc” oferta turistică gestionate de reţele internaţionale: troc de paturi; case sau pensiuni întregi sau parţiale; troc de mijloace de transport; troc mijoace de agrement (bărci); troc de reţele sociale de prieteni ţărani; troc de reţele de vecini ţărani;
    Servicii agro culturale: Drumul bisericilor din lemn; drumul vinului; drumul brânzei; drumul bivolilor; nunţi tradiţionale, etc…

    Sursa:http://www.avramfitiu.ro/

     

  • Între carul cu boi şi agricultura 4.0

    Dimpotrivă, sunt întâlnite adesea în agricultura occidentală. În România, doar în cazuri izolate. Dar este un început. Agricultura nu a fost un domeniu ce era asociat prea des cu tehnologia. Mai ales în România, unde majoritatea fermierilor nu au o instruire de bază şi ceea ce ştiu ştiu pe baza experienţei practice. Trăim în era inovaţiilor şi practicile arhaice din agricultură trebuie să se transforme în ferme inteligente şi agricultură de precizie.

    „Este nevoie de o alfabetizare digitală a fermierilor români. Digitalizarea şi tehnologizarea sectorului agricol clar or să se întâmple. E doar o chestie de timp”, spune un tânăr de 22 de ani, îmbrăcat casual, cu o pereche de blugi şi o cămaşă. Vorbeşte cu convingere şi este puţin neliniştit, de parcă nu ar vrea să spună nimic greşit. El este Denis Ilie-Ablachim de la start-up-ul Yardlabs, iar alături de el sunt William Bugnar, membru al Yardlabs, şi Vlad Arsene, mentor în cadrul Innovation Labs; vorbim despre senzori, date, unde radio şi cum tehnologia ar putea revoluţiona agricultura.

    Organizaţia pentru Agricultură şi Alimentaţie din cadrul Naţiunilor Unite anticipează că în 2050 populaţia planetei va ajunge la 9,6 miliarde de oameni, iar pentru a-i hrăni, producţia de alimente va trebui să crească cu 70%, utilizând o suprafaţă de teren arabil chiar mai mică decât în prezent. Potrivit sursei citate, în 1961 exista un acru (peste 4.000 mp) de teren arabil per persoană, iar în 2050 proporţia va fi dramatic redusă: doar o treime dintr-un acru de teren arabil de persoană. În acelaşi timp, la nivel global va avansa numărul de persoane din clasa de mijloc; aceştia îşi vor spori consumul de proteine la 14% în 2030 faţă de 9% în 1965.

    Acest fenomen va crea o presiune şi mai mare pe agricultură; de pildă, o tonă de carne de vită se produce cu şapte tone de cereale. De aceea, trebuie schimbat modul în care oamenii fac agricultură, iar cel mai simplu şi eficient este transformarea acesteia prin tehnologie. Astfel, este nevoie să se facă trecerea de la metodele învechite de a face cultivare către ferme inteligente şi agricultură de precizie.

    Mai mult, planeta se va confrunta cu un deficit de 40% în aprovizionarea cu apă până în 2030 dacă nu se îmbunătăţeşte dramatic gestionarea alimentării cu apă. Cererea pentru apă este estimată să explodeze, marcând un plus de 55% până în 2050, în timp ce 20% din apele subterane la nivel mondial sunt deja supraexploatate, conform UNESCO. Naţiunile Unite le cere guvernelor să ajute fermierii să crească producţia cu resurse limitate de apă. Pentru a satisface nevoie de hrană a populaţiei globului şi pentru a nu afecta şi mai mult mediul înconjurător este nevoie de tehnologie, de utilizarea datelor, din ce în ce mai numeroase, colectate de senzori, de zboruri cu drone şi de practici ecologice.

    Dar agricultura inteligentă este deja o realitate în anumite ţări, ca Olanda sau Germania: tractoarele care ară pe pilot automat sau fertilizatoare care distribuie îngrăşământ după hărţi digitale. Asemenea lucruri sunt întâlnite adesea în agricultura occidentală, dar şi în România, în cazuri izolate. Dar este un început.

    Senzorii băgaţi în pământ ţin evidenţa a ceea ce se întâmplă în sol, apoi transmit datele în cloud pentru a fi calculate. Rezultatul este transmis sistemului de irigaţii, care plănuieşte cât şi cum să elibereze apa pentru ca seminţele să crească mai bine, mai repede. Astfel se economisesc timp şi bani. Udarea, fertilizarea, cultivarea şi recoltarea produselor agricole sunt la un pas de a fi făcute de un calculator.

    Fermele vor începe să semene tot mai mult cu fabricile: cu procese atent controlate, ce merg ceas. Să nu mai vorbim de animale şi plante modificate genetic până la ultima genă pentru a fi cât mai arătoase, să crească cât mai repede şi – de ce nu? – să fie mai bune. Un fermier trebuie să jongleze constant cu un set de variabile: vremea, nivelul de umiditate a solului, ierburile ce năpădesc plantele, insecte dăunătoare sau boli. Toate aceste lucruri pot afecta producţia anuală, iar dacă fermierul face calculele corect, poate optimiza producţia şi creşte profitul; dacă nu, ar putea pierde tot. Agricultura inteligentă ar putea să-l scape pe fermier măcar de câteva griji.

    Acest tip de agricultură este numită hi-tech, inteligentă, agricultură de precizie; unii au numit-o agricultura 4.0. Oricum ar fi, tehnologia promite că va creşte profiturile fermierilor, tăind din costuri şi crescând producţia, şi ar trebui să beneficieze şi consumatorii (toată populaţia planetei) prin produse mai ieftine.

    La începutul anului 2010, agricultura de precizie a înregistrat un avans considerabil datorită faptului că tehnologiile şi componentele precum senzori şi micro-procesoare s-au ieftinit foarte mult. Datele, informaţiile în general, devin un ingredient cheie în agricultura contemporană şi necesară pentru ca aceasta să fie mai productivă şi sustenabilă.

    Puterea de computare a circuitelor electronice a crescut de 32 de ori în ultimii 10 ani, costul transferul de date wireless a scăzut cu 75% în ultimii patru ani, iar costul de stocare a datelor a scăzut cu 97% în ultimul deceniu. Ingrediente care au făcut posibilă o extindere a agriculturii digitale. Cu ajutorul tehnologiei s-ar putea produce mai multă hrană şi chiar de calitate mai bună, pentru o populaţie tot mai numeroasă, în acelaşi timp reducând povara asupra mediul înconjurător.