BusinessMagazin

Tag: inovatie

  • Flămânzi şi nebuni

    La începutul săptămânii trecute, statistica a prezentat un set de date, care arată că în anul 2014 România a cheltuit 2,5 miliarde lei, adică 570 de milioane de euro, pentru activitatea de cercetare şi dezvoltare. Cheltuielile reprezintă 0,38% din PIB, din care pentru sectorul public 0,22% şi pentru sectorul privat 0,16%. La sfârşitul anului 2014 îşi desfăşurau activitatea în cercetare-dezvoltare aproape 43.000 de oameni, număr în uşoară creştere faţă de cel înregistrat la sfârşitul anului 2013. Ponderea redusă a cheltuielilor cu cercetarea şi dezvoltarea în PIB ne aşază pe ultimul loc în Europa, iar cea mai recentă analiză a Comisiei Europene ne etichetează drept „inovator modest“. Conform datelor publicate de comisie, vârful performanţei în inovaţie a fost în 2011, iar în prezent ne situăm la capitoul inovaţie sub anul 2007, momentul aderării. Capitolele la care avem probleme sunt conexiunile cu cercetarea internaţională şi modul în care sectorul antreprenorial inovează. Vă aduc aminte, în context, şi informaţia care m-a făcut să mă întreb cum se poate aşa ceva, faptul că numărul brevetelor acordate la noi anul trecut a fost mai mic decât cel al brevetelor din 1920. Din 1920, repet.

    Asta în condiţiile în care oricine – antreprenor, şef de companie, angajat sau oficial al statului – îţi va putea vorbi, fără să trebuiască să se concentreze foarte tare, despre importanţa inovaţiei, cum trebuie susţinută şi ce efecte benefice are. Putem confirma, şi, răsfoind acest număr special al revistei, chiar vă puteţi convinge de asta.

    Trebuie însă mai mult. Mai mult de 0,38% din PIB, mai multe brevete, mai multe proiecte în companii, mai multe idei şi mai multă disponibilitate pentru a pune ideile în practică, mai mulţi angajaţi şi mai multe laboratoare, mai multă cercetare în universităţi şi mai multe contacte şi contracte între companii şi cercetători.

    În anii ’30, Marea Depresie a creat un climat de creativitate care a dus la apariţia managementului ca ştiinţă şi profesie, dar şi la apariţia unor departamente care astăzi sunt indispensabile oricărei companii, adică cele de marketing, de relaţii publice şi de  publicitate. Companiile au descoperit „clientul“ şi nevoile sale; drept urmare, Standard Oil şi-a format şi extins rapid reţeaua de benzinării, DuPont a invadat lumea cu nailonul şi multele aplicaţii ale acestuia, Sears şi-a dublat numărul de magazine şi a început să intermedieze asigurarea auto prin poştă, au prosperat Carvel – vânzători de îngheţată – sau AC Nielsen, cu studii de piaţă. Retrospectiv privind, criza financiară începută în 2008 şi criza economică mondială care a urmat au iscat, mi se pare, mult mai puţină creativitate; şi, câtă a fost, creativitatea s-a canalizat în special în zona tehnologică – telefonul inteligent, conţinutul mobil, social media, furnizorii de servicii fără active, de genul Uber sau Airbnb. Minunate chestii, dar am sentimentul unei lipse de substanţă totuşi.

    Cum mersul României se leagă nemijlocit de cel al Europei, să privim spre bătrânul continent, care şi-a propus ca până în 2020 să dezvolte o economie bazată pe inovaţie, şi a stabilit un număr de acţiuni pentru aceasta, inclusiv creşterea procentelor alocate cercetării, dezvoltării de huburi, o piaţă unică digitală şi altele asemenea. Anul 2020 nu este prea departe, şi cred că vom asista la un frumos eşec european, indiferent cum îl vor cosmetiza birocraţii de la Bruxelles. Vorbim de o piaţă unică digitală, dar doar 7% din companiile europene mici sau medii vând peste hotare, iar afacerile au cheltuieli de cel puţin 5.000 de euro pentru a putea face comerţ cu o altă ţară din aşa-zisa uniune. Când spui „o piaţă europeană de 500 de milioane de oameni“ ai o imagine, dar când introduci în ecuaţie 28 de state, fiecare cu legislaţia sa, cu taxele sale şi cu birocraţia sa, imaginea se năruie.

    Ce nu înţeleg birocraţii bătrânului continent este deosebirea majoră dintre campionii americani Google, Facebook sau Apple şi orice altă închipuire asemănătoare europenească, aceea a mediului social şi economic în care acestea s-au născut. Unu, Silicon Valley este o creaţie a fondurilor cu capital de risc şi nu a statului care „şi-a propus să“, în timp ce Europa este dominată de un sector bancar clasic, prea puţin dispus să investească în aventuri tehnologice. Doi, cultura eşecului, de care americanii se tem mult mai puţin decât europenii. Trei, foamea şi nebunia; nu acelea fiziologice, ci cele invocate de Steve Jobs în faţa studenţilor de la Stanford în 2005: „Pentru a fi inovator, trebuie să rămâi flămând şi nebun“. 

    România vrea creştere economică de peste 5% pe an şi locuri de muncă. În actualul climat aşa ceva nu este posibil – putere scăzută de cumpărare, legislaţiue stufoasă, fiscalitate excesivă, birocraţie şi corupţie. Ar trebui investiţii străine, fondurile europene şi…. creativitatea.
    Investiţiile străine au devenit un instrument geopolitc, iar fondurile europene îmi sună a fata morgana. Creativitatea însă o avem cu toţii – şi o companie bazată pe creativitate va învinge mereu.
     

  • Business Magazin a organizat astăzi conferinţa: Cele mai inovatoare companii din România

    Business Magazin a organizat astăzi conferinţa cu tema “Cele mai inovatoare companii din România”, eveniment moderat de Dorin Oancea, redactor şef al Business Magazin şi Ioana Mihai, editor al publicaţiei.

    Evenimentul este organizat în contextul în care inovaţia reprezintă o provocare pentru companiile prezente pe piaţa locală, afectându-le totodată modelul clasic de business. Peste jumătate din companiile inovatoare  de produse şi-au dezvoltat inovaţiile în propria întreprindere. În anul 2012, ponderea cheltuielilor pentru activităţi de cercetare-dezvoltare internă aproape s-a dublat. Pe de altă parte, economia, autorităţile, şefii de companii şi Guvernul trebuie să acorde o mai mare atenţie, să insiste pe sprijinirea inovaţiei, care poate asigura o economie dinamică, creşteri susţinute şi o piaţă efervescentă. In cadrul evenimentului, Business Magazin a adus laolaltă autorităţi, manageri şi strategi pentru a discuta strategii de sprijinire a inovaţiei, care pot asigura o economie dinamică, creşteri susţinute şi o piaţă efervescentă.

    În perioada 2010-2012, una din cinci companii a introdus sau implementat un produs,  un proces, o metodă de organizare sau de marketing, nouă sau îmbunătăţit/ă semnificativ, ponderea lor fiind de  20,7%, în scădere cu 10,1 puncte procentuale, în comparaţie cu perioada 2008-2010.

    Potrivit unui raport INS citat de Dorin Oancea în deschiderea evenimentului, cheltuielile publice şi private investite anual în inovaţie pe piaţa locală se ridică la 570 de milioane de euro, reprezentând circa 0,3% din PIB, un procent modest raportat la celelalte state ale Uniunii Europene.

    ”În timp ce presiunile mediului economic continuă să crească, iar oportunităţile pentru a crea valoare sunt  din ce in ce mai căutate, cum şi unde caută companiile soluţii inovatoare de creştere? Cum îşi finanţează şi promovează inovaţia?”, ”Ce indicatori trebuie folosiţi pentru a măsura succesul eforturilor de inovare? Şi cum poate transforma inovaţia performanţa pe termen lung?” – sunt temele principale de discuţie ale panelului dedicat inovaţiei.

    Cei care au răspuns la aceste întrebări sunt Marius Coman, M2M country sales manager, enterprise business unit în cadrul Vodafone; Claudiu Petre, structural funds & business development manager Telekom, Mihai Svasta, managing partener, ICG Integrated Consulting Group Romania, Sorin Lăpădat, managing director Metro Systems Romania, Ramona Jurubiţia, partener, head of tax and legal services, KPMG România, Alex Bălan, chief security researcher, Bitdefender, Leonidas Anastasopoulos, managing partner alesonor, Mihai Zamfir, director general, KEI Development, Cristina Miclea, director de marketing Albalact.

    Prima întrebare adresată speakerilor evenimentului a fost ”Ce înseamnă inovaţia pentru compania pe care o reprezentaţi”? Potrivit lui Sorin Lăpădat, inovaţia reprezintă o direcţie strategică în cadrul Metro Systems România de aproximativ doi ani: ”Am realizat atunci că trebuie să aducem valoare adăugată la nivel internaţional. Inovaţia este o direcţie nouă importantă în companie, necesară pentru a răspunde şi preîntâmpina nevoile clienţilor noştri din retail”.

    Alex Bălan, Chief Security Researcher în cadrul Bitdefender, a spus că producătorul autohton de antiviruşi inovează din prima zi de activitate: ”Cred că în 2008 am avut prima discuţie în cadrul companiei în care s-a solicitat un raport asupra inovaţiilor realizate. Am strâns din companie peste 42 de proiecte – iar dintre acestea cred că doar două au adus venituri directe în firmă. Inovaţia implică un risc, o nebunie – există două tipuri de inovaţie: inovaţia de tip catch up, în care trebuie să ţii pasul cu piaţa, cât şi cea de tip pionierat, care necesită mai multă asumare a riscului.” Potrivit lui Bălan, reprezentanţii consiliilor directoare ale companiilor au dificultăţi motivele pentru care să investească într-o idee nouă, iar din acest punct de vedere, Bitdefender este un bun incubator de idei, în care se ţine cont de proiectele propuse de fiecare angajat.

    ”Domeniul imobiliar este printre cele mai atipice în care se poate inova, dar prin casele inteligente din cadrul proiectului Alesonor am făcut acest lucru, iar proiectul a fost bine primit de piaţă”, a subliniat Leonidas, Anastopoulos, managing partner al Alesonor.

    Mihai Svasta, managing partner al ICG Integrated Consulting România, a oferit definiţia inovaţiei printr-un citat – ”Inovaţia face bani din cunoştinţe” (Innovation makes money out of knowledge) şi a remarcat cele trei motive pentru care organizaţiile inovează: pentru a crea ordine în haos, pentru a deveni (sau a menţine) poziţia numărul 1 şi pentru a aduce energie pozitivă în cadrul organizaţiei.

    ”Compania a ajuns lider de piaţă inovând – inovaţia are un rol strategic în cadrul Albalact, iar acest lucru presupune un risc asumat de companie, când eşti un brand lider de piaţă, orice pas pe care îl faci reprezintă un risc”, a precizat Cristina Miclea, director de marketing în cadrul Albalact.

    Evenimentul anunţă lansarea de săptămâna viitoare a numărului special Business Magazin ”Cele mai inovatoare companii din România”, aflat anul acesta la a doua ediţie şi fiind, de altfel, obiectul unei inovaţii pe piaţa media locală, unde nu a mai existat o iniţiativă dedicată inovaţiilor din companiile din România.

    – ştire în curs de actualizare –
     

  • Telekom Romania lansează ediţia 2015 a proiectului Teimplici.ro, cu fonduri totale de până la 70.000 euro

    Telekom Romania anunţă o nouă ediţie a proiectului Teimplici.ro, care se va axa pe identificarea de proiecte implementate în comunităţi cu ajutorul noilor tehnologii informatice în domeniile educaţie, sănătate, mediu, inovaţie, dezvoltare şi protecţie socială.

    Organizaţiile non-guvernamentale pot înscrie maximum 3 proiecte fiecare, în tematica ediţiei din acest an pe platforma Teimplici.ro. Perioada de înscriere a proiectelor este 6 – 30 noiembrie 2015.

    „Dorim să identificăm ca parteneri pentru investiţii în comunitatea din România ONG-uri care promovează noile tehnologii informatice şi de comunicaţii şi care îşi propun să le utilizeze în sprijinul beneficiarilor prin proiectele pe care le dezvoltă. Ne referim aici, de exemplu, la tehnologii în beneficiul persoanelor cu diverse afecţiuni, la proiecte educaţionale care integrează medii digitale şi instrumente informatice sau aplicaţii care pot îmbunătăţi mediul înconjurător; în acelaşi timp, încurajăm creativitatea în utilizarea acestor instrumente moderne şi în proiectele din domeniile inovaţie, dezvoltare şi protecţie socială”, a spus Ruxandra Vodă, Director Comunicare grupul de companii Telekom Romania.

    Printre criteriile de eligibilitate a proiectelor se numără: capacitatea de a genera rezultate sustenabile şi măsurabile; contribuţia ONG-ului să fie de minimum 20% din valoarea întregului proiect; suma solicitată pe proiect să fie de maximum 7.000 euro. Mai multe detalii despre condiţiile de participare şi despre criteriile de eligibilitate a proiectelor sunt disponibile pe website-ul concursului, în secţiunea Regulament.

    Proiectele vor fi evaluate în două etape: în perioada 1 – 14 decembrie 2015 vor fi selectate 20 de proiecte finaliste. In a doua etapă, în perioada 16-17 decembrie 2015, cele 20 de proiecte vor fi susţinute în faţa unui juriu, iar pana pe data de 23 decembrie 2015 vor fi anunţaţi câştigătorii concursului teimplici.ro, ediţia 2015.

    Proiectul Teimplici.ro a fost lansat în 2014 printr-un sondaj de opinie la nivel naţional, românii fiind invitaţi să îşi exprime părerea cu privire la cele mai importante direcţii în care ar trebui să se investească în societatea din România. Au fost propuse 6 teme principale, iar în urma celor peste 18.600 de voturi primite din partea publicului, acestea s-au clasat astfel: Educaţie, Sănătate, Mediu, Inovaţie, Dezvoltare şi Protecţie socială. În cadrul temelor, utilizatorii site-ului Teimplici.ro au fost invitaţi să propună şi arii specifice de intervenţie, iar din cele peste 80 de arii menţionate pe platformă, au fost selectate 12, în funcţie de importanţa acordată în urma voturilor şi a interacţiunilor.

    In ediţia din 2014, au fost înscrise 180 de proiecte de către ONG-uri din diverse domenii, iar dintre acestea au fost selectate 10 proiecte care au beneficiat de susţinere financiară din partea Telekom Romania, în valoare totală de 50.000 de EUR. Alte 8 proiecte sunt susţinute pe site-ul Fundaţiei Telekom Romania printr-o campanie de crowdfunding.

  • Microsoft Summit 2015: Transformarea digitală accelerează creşterea mediului de business în România şi în Europa Centrală şi de Est

    “Tehnologia este o adevărată forţă care sprijină oamenii şi organizaţiile din România să realizeze mai mult”, aşa cum a spus Kostas Loukas, directorul general al Microsoft România în deschiderea Microsoft Summit 2015, şi, în acelaşi timp, “un catalizator al creşterii economice care îmbunătăţeşte colaborarea, creşte productivitatea şi inspiră idei noi care alimentează inovaţia şi competitivitatea”, potrivit lui Don Grantham, preşedintele Microsoft Central and Eastern Europe, potrivit unui comunicat de presă.

    Transformarea digitală înseamnă mai mult decât digitalizare, “o afacere digitală este mai mult decât digitalizare, un guvern digital este mai mult decât e-government digital, esenţa constă în inovaţia digitală  sau combinaţia dintre informaţie, analytics, aplicaţii, API, dispozitive, senzori, reţele”, a menţionat Oldrich Priklenk, reprezentant Gartner Czech Republic, Slovakia şi România. Mai mult, conform unui studiu realizat de Gartner, în viitorul apropiat, peste 80% din mediul de afaceri va fi digitalizat, ceea ce înseamnă mobilitate, cloudsourcing, big data sau Internet of Things. Inovaţiile şi transformările tehnologice continue din sectorul IT oferă utilizatorilor şi organizaţiilor beneficii majore de creştere a productivităţii şi îmbunătăţirii activităţilor desfăşurate prin aplicaţii de ultimă generaţie, soluţii de mobilitate şi business intelligence (BI).

    Microsoft România reprezintă al doilea centru de operaţiuni din Europa de Est, compania având în prezent peste 700 de angajaţi la nivel local şi estimează o creştere de până la 1000 de specialişti în următorii 3 ani. La nivel global, compania oferă soluţii de productivitate la peste 600.000 de companii şi instituţii publice şi are o comunitate de peste 1000 de români angajaţi. În 2007, Bill Gates a inaugurat în România Global Business Support Center, divizie care are acum peste 500 de profesionişti în Bucureşti şi Timişoara.

    Conform raportului Cyberspace realizat pentru Microsoft, până în 2025, 4,7 miliarde de persoane vor fi în mediul online, iar 50 de miliarde vor fi utilizatori de dispozitive mobile. În următorii 10 ani, 80% dintre conexiunile la internet vor fi iniţiate de pe dispozitive mobile şi cea mai mare parte din volumul de date, la nivel global, va fi mutat sau stocat în cloud.

  • Un tânăr din România face bani de pe urma vedetelor de pe Youtube. A fost invitat să lucreze la Berlin

    Călin Popescu este un tânăr antreprenor român care vrea să facă bani de pe urma vedetelor prezente în social media.

    Pentru un tânăr de 25 de ani, Călin Popescu are multe pasiuni şi un background destul de „complicat“, după cum mărturiseşte chiar el: fotografie, IT, securitate în online, inovaţie şi antreprenoriat. „În general sunt pasionat de transformarea ideilor interesante în produse şi afaceri funcţionale, cam cu asta m-am ocupat în ultimul timp“, spune Popescu, care a absolvit un liceu de informatică în Caransebeş, Facultatea de Cinematografie şi Media în Cluj-Napoca şi a urmat un master în domeniul inovaţiei în management la un colegiu din Londra.

    A înţeles că antreprenoriatul este direcţia potrivită pentru el şi spune că vrea să ia parte la transformarea noii generaţii de business. „În România sunt o mulţime de oameni extraordinar de bine pregătiţi şi motivaţi, mulţi din ei pleacă din ţară, dar mai sunt şi care rămân din diferite motive. Personal cred că România o să devină un hotspot destul de interesant în zona start-up în următorii 5 ani, zonă în care îmi doresc să mă implic mult în viitorul apropiat.“

    A ajuns la ideea la care lucrează acum după alte câteva proiecte care nu s-au bucurat de succes. „Acum mai bine de doi ani am cofondat cu câţiva prieteni un start-up la Londra, EyeLoop. Un portofel biometric care securizează plăţile online şi offline prin intermediul unui protocol de recunoaştere facială combinat cu recunoaşterea vocii. Foarte provocator din punct de vedere tehnic“, povesteşte tânărul antreprenor. „Am avut câteva încercări de colaborare cu nume importante din industria plăţilor şi din domeniul bancar. Din cauză că am apărut prea repede pe o piaţă nepregătită şi greu de schimbat, ca business nu a fost deloc profitabil, însă ca experienţă, networking şi catapultă spre lucruri mai interesante a fost extraordinar. După Londra, am ajuns să caut proiecte interesante în care mi-aş dori să fiu implicat şi am ajuns în contact cu incubatorul de business Makers.do din Berlin.“

    După câteva discuţii cu unul din cofondatorii Makers, Felipe Ogibowski, „am ajuns să vorbim despre ideea din spatele SocialScene. A fost ideea lui în principiu, la care eu am aderat şi pe care am modificat-o puţin împreună“, povesteşte tânărul antreprenor. SocialScene este un instrument online care conectează agenţii de marketing şi branduri din toată lumea cu aşa-numiţii social influenceri.
    Dezvoltarea platformei a durat în total trei luni, iar investiţia a fost destul de mare, având în vedere că majoritatea banilor au fost cheltuiţi pe cercetare şi pe vânzări, nu numai pe produs, explică Popescu. „Ca sumă se învârte undeva în media de lansare pe piaţă a unui produs cu ceva mai multe funcţionalităţi, cam 100.000 de euro.“

    „Modul de funcţionare a start-up-ului SocialScene.io este foarte uşor de înţeles, dar înainte de a-l explica simt nevoia să definesc termenul de influencer sau social influencer, aşa cum îl vedem noi“, povesteşte Călin Popescu, cofondator al start-up-ului. „Un social influencer este o persoană devenită celebră prin intermediul diferitelor canale de social media (YouTube, Facebook, Instagram, Twitter, Vine, Snapchat), în urma creării şi distribuirii de conţinut video, foto sau text ce devine viral pe aceste platforme. În acest fel un influencer ajunge să aibă milioane sau chiar zeci de milioane de persoane care îi urmăresc cu regularitate postările şi conţinutul creat. De obicei aceşti influenceri sunt tineri sub 35 de ani care creează conţinut legat de pasiunile şi de activităţile personale, conţinut pe care îl postează pe internet şi îl impărtăşesc oamenilor care au aceleaşi interese ca şi ei. Pe scurt, sunt noile staruri create de valul social media şi dezvoltarea mediului online. Oamenii îi urmăresc, îi ascultă, îi imită, le urmează sfaturile şi uneori îi idolatrizează.“ Treaba pe care o face o astfel de persoană se numeşte influencer marketing: folosirea starurilor social media sau influencerilor pentru crearea de conţinut publicitar targetat ce urmează să fie distribuit pe diferite platforme unor urmăritori direcţi. Mai simplu spus, asta se traduce în publicuri ţintă loiale, foarte numeroase şi bine alese din punct de vedere demografic şi sociografic.

    Când vorbeşte de influenceri sau staruri social media, Călin Popescu se referă la personaje online precum Michelle Phan, Evan, PewDiePie sau Nash Grier. Evan este un copil de 9 ani care petrece câteva ore pe zi înregistrând clipuri pentru YouTube. Nu pare nimic ieşit din comun, însă canalul său, EvanTube, generează venituri de peste un milion de dolari anual. EvanTube a început în anul 2011 ca un proiect al lui Evan alături de tatăl său, dar s-a transformat aproape imediat într-o senzaţie pe internet. Ideea este una cât se poate de simplă: tânărul primeşte cele mai noi jucării, despre care vorbeşte timp de câteva minute, relatează Daily Mail. Tatăl lui Evan, Jared, a declarat că a angajat o echipă care să se ocupe de vânzarea anunţurilor publicitare şi negocierea cu nume importante din industria jucăriilor. Cei de la Newsweek au scris că tânărul câştigă peste 1,3 milioane de dolari pe an prin vânzarea reclamelor pe canalul de Youtube.

     

  • Un tânăr din România face bani de pe urma vedetelor de pe Youtube. A fost invitat să lucreze la Berlin

    Călin Popescu este un tânăr antreprenor român care vrea să facă bani de pe urma vedetelor prezente în social media.

    Pentru un tânăr de 25 de ani, Călin Popescu are multe pasiuni şi un background destul de „complicat“, după cum mărturiseşte chiar el: fotografie, IT, securitate în online, inovaţie şi antreprenoriat. „În general sunt pasionat de transformarea ideilor interesante în produse şi afaceri funcţionale, cam cu asta m-am ocupat în ultimul timp“, spune Popescu, care a absolvit un liceu de informatică în Caransebeş, Facultatea de Cinematografie şi Media în Cluj-Napoca şi a urmat un master în domeniul inovaţiei în management la un colegiu din Londra.

    A înţeles că antreprenoriatul este direcţia potrivită pentru el şi spune că vrea să ia parte la transformarea noii generaţii de business. „În România sunt o mulţime de oameni extraordinar de bine pregătiţi şi motivaţi, mulţi din ei pleacă din ţară, dar mai sunt şi care rămân din diferite motive. Personal cred că România o să devină un hotspot destul de interesant în zona start-up în următorii 5 ani, zonă în care îmi doresc să mă implic mult în viitorul apropiat.“

    A ajuns la ideea la care lucrează acum după alte câteva proiecte care nu s-au bucurat de succes. „Acum mai bine de doi ani am cofondat cu câţiva prieteni un start-up la Londra, EyeLoop. Un portofel biometric care securizează plăţile online şi offline prin intermediul unui protocol de recunoaştere facială combinat cu recunoaşterea vocii. Foarte provocator din punct de vedere tehnic“, povesteşte tânărul antreprenor. „Am avut câteva încercări de colaborare cu nume importante din industria plăţilor şi din domeniul bancar. Din cauză că am apărut prea repede pe o piaţă nepregătită şi greu de schimbat, ca business nu a fost deloc profitabil, însă ca experienţă, networking şi catapultă spre lucruri mai interesante a fost extraordinar. După Londra, am ajuns să caut proiecte interesante în care mi-aş dori să fiu implicat şi am ajuns în contact cu incubatorul de business Makers.do din Berlin.“

    După câteva discuţii cu unul din cofondatorii Makers, Felipe Ogibowski, „am ajuns să vorbim despre ideea din spatele SocialScene. A fost ideea lui în principiu, la care eu am aderat şi pe care am modificat-o puţin împreună“, povesteşte tânărul antreprenor. SocialScene este un instrument online care conectează agenţii de marketing şi branduri din toată lumea cu aşa-numiţii social influenceri.
    Dezvoltarea platformei a durat în total trei luni, iar investiţia a fost destul de mare, având în vedere că majoritatea banilor au fost cheltuiţi pe cercetare şi pe vânzări, nu numai pe produs, explică Popescu. „Ca sumă se învârte undeva în media de lansare pe piaţă a unui produs cu ceva mai multe funcţionalităţi, cam 100.000 de euro.“

    „Modul de funcţionare a start-up-ului SocialScene.io este foarte uşor de înţeles, dar înainte de a-l explica simt nevoia să definesc termenul de influencer sau social influencer, aşa cum îl vedem noi“, povesteşte Călin Popescu, cofondator al start-up-ului. „Un social influencer este o persoană devenită celebră prin intermediul diferitelor canale de social media (YouTube, Facebook, Instagram, Twitter, Vine, Snapchat), în urma creării şi distribuirii de conţinut video, foto sau text ce devine viral pe aceste platforme. În acest fel un influencer ajunge să aibă milioane sau chiar zeci de milioane de persoane care îi urmăresc cu regularitate postările şi conţinutul creat. De obicei aceşti influenceri sunt tineri sub 35 de ani care creează conţinut legat de pasiunile şi de activităţile personale, conţinut pe care îl postează pe internet şi îl impărtăşesc oamenilor care au aceleaşi interese ca şi ei. Pe scurt, sunt noile staruri create de valul social media şi dezvoltarea mediului online. Oamenii îi urmăresc, îi ascultă, îi imită, le urmează sfaturile şi uneori îi idolatrizează.“ Treaba pe care o face o astfel de persoană se numeşte influencer marketing: folosirea starurilor social media sau influencerilor pentru crearea de conţinut publicitar targetat ce urmează să fie distribuit pe diferite platforme unor urmăritori direcţi. Mai simplu spus, asta se traduce în publicuri ţintă loiale, foarte numeroase şi bine alese din punct de vedere demografic şi sociografic.

    Când vorbeşte de influenceri sau staruri social media, Călin Popescu se referă la personaje online precum Michelle Phan, Evan, PewDiePie sau Nash Grier. Evan este un copil de 9 ani care petrece câteva ore pe zi înregistrând clipuri pentru YouTube. Nu pare nimic ieşit din comun, însă canalul său, EvanTube, generează venituri de peste un milion de dolari anual. EvanTube a început în anul 2011 ca un proiect al lui Evan alături de tatăl său, dar s-a transformat aproape imediat într-o senzaţie pe internet. Ideea este una cât se poate de simplă: tânărul primeşte cele mai noi jucării, despre care vorbeşte timp de câteva minute, relatează Daily Mail. Tatăl lui Evan, Jared, a declarat că a angajat o echipă care să se ocupe de vânzarea anunţurilor publicitare şi negocierea cu nume importante din industria jucăriilor. Cei de la Newsweek au scris că tânărul câştigă peste 1,3 milioane de dolari pe an prin vânzarea reclamelor pe canalul de Youtube.

     

  • Konica Minolta deschide primul centru de cercetare şi dezvoltare al companiei în Europa

    Centrul de inovaţie în afaceri are drept obiective principale identificarea de noi oportunităţi de afaceri, colectarea de idei şi cerinţe venite din partea clienţilor şi susţinerea dezvoltării de noi modele de afaceri. Centrul de R&D din Brno se va ocupa, în baza necesităţilor centrului de inovaţie în afaceri, de evoluţia tehnologică şi dezvoltarea produselor şi soluţiilor inovatoare pentru automatizarea datelor şi mediul de lucru digital, precum şi sisteme de printare 3D şi electronice portabile.

    Dennis Curry, vice preşedinte şi director al Centrului de Inovaţie în Afaceri pentru Europa, declară: “Zona metropolitană Brno a devenit un loc strategic în Europa pentru Konica Minolta datorită experţilor IT calificaţi şi instituţiilor de cercetare şi dezvoltare. Lansarea centrului de Client Briefing, la începutul lunii martie a acestui an, a fost prima etapă în crearea unui ecosistem de inovaţie în Cehia. Acesta se concentrează pe cerinţele clienţilor şi ale partenerilor de afaceri pentru a le oferi exact ce au nevoie, iar centrul de cercetare şi dezvoltare aduce un plus de valoare tehnologiei. Noua generaţie de produse, care va fi elaborată de specialiştii noştri cehi, va face parte din portofoliul disponibil la nivel global.”

    Echipa R&D din Brno va fi responsabilă pe zona de cercetare şi dezvoltare pentru sisteme inteligente, inclusiv dezvoltarea unor sisteme de sensori, soluţii pentru automatizarea datelor, înţelegerea datelor semantice şi automatizarea mediilor de lucru digitale. Echipa europeană de cercetare şi dezvoltare extinsă se va ocupa şi de echipamente şi sisteme de printare 3D, tehnologie portabilă şi echipamente medicale noi.

    Matej Dusik, R&D Strategy and Technology manager, Konica Minolta R&D centre, Brno, declară: “Prin intermediul noilor tehnologii, ne propunem să ajutăm clienţii să economisească timp, să optimizeze costuri şi să îşi simplifice gestionarea datelor, a informaţiilor şi a proceselor, atât în mediul office cât şi în cel industrial.”

    Centrul de cercetare şi dezvoltare din Brno este primul deschis de Konica Minolta în Europa şi unul dintre cele trei  existente la nivel mondial. Primul a fost creat în Tokyo, Japonia, iar al doilea la San Francisco (San Mateo), Statele Unite ale Americii. Echipa din Brno va fi coordonată de la centrul de Management pentru Cercetare şi Dezvoltare cu sediul în Londra şi va colabora îndeaproape cu filiala din Cehia a Konica Minolta Business Solutions, precum şi cu întreaga reţea europeană de laboratoare de inovare. Înfiinţarea Centrului de Cercetare şi Dezvoltare Brno este primul pas în strategia corporativă R&D la nivel mondial. Următorul Centrul va fi deschis în Munchen şi se va axa pe tehnologii medicale. Alte centre R&D urmează să fie deschise în Londra şi Berlin.

    Înfiinţarea de centre R&D şi centre de inovaţie în afaceri la nivel mondial face parte din strategia Konica Minolta de a sprijini transformarea companiei de la un furnizor de hardware la un furnizor de soluţii de afaceri, oferind produse şi servicii inovatoare. Konica Minolta face investiţii serioase la nivel global pentru a extinde portofoliul de servicii TIC şi a dezvolta zonele sale de interes în tehnologie.

    Konica Minolta Business Solutions Romania, filială a Konica Minolta Business Solutions Europa, a fost înfiinţată pe 1 octombrie 2003, pe structurile companiei Minolta România, existente pe piaţa locală încă din 1991, ca urmare a fuziunii la nivel internaţional dintre Minolta Co. şi Konica Corporation care a generat noua companie Konica Minolta Holdings Inc. Konica Minolta Business Solutions România a păstrat structurile şi reţeaua de vânzări ale Minolta România, care are peste 24 ani de existenţă pe piaţa românească şi de o reţea de distribuţie de peste 60 de parteneri. Konica Minolta Business Solutions România distribuie şi asigură servicii pentru echipamente multifuncţionale, faxuri, imprimante, echipamente de tipar digital şi oferă Servicii Optimizate de Printare bazate pe soluţii complete de management al documentelor.

  • O nouă atracţie pentru bucureşteni. Primul centru de agrement din România care are tunel de vânt aerodinamic şi piscină cu valuri pentru surf

    Compania specializată în investiţii în inovaţie KEI Development S.A a început construcţia FREELO, primul centru de agrement din România şi din regiune cu tunel de vânt aerodinamic şi piscină cu valuri pentru surf. Proiectul este dezvoltat pe o suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi, în oraşul Chitila, lângă Bucureşti, şi va fi finalizat în primăvara anului 2016, în urma unei investiţii de opt milioane de euro. Complexul va cuprinde tunel de vânt aerodinamic, piscină cu surf şi o zonă de relaxare cu piscină semiolimpică, spa, restaurant gourmet, boutique hotel şi zonă de proiecţie video în aer liber.

    Tehnologiile de ultimă generaţie folosite în cadrul complexului sunt dezvoltate exclusiv în România de către ingineri locali,  potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii companiei.

    Tunelul de vânt vertical va permite publicului să sfideze gravitaţia şi să experimenteze senzaţia de cădere liberă din timpul unui salt cu paraşuta. De asemenea, surful devine posibil în Bucureşti, atât vara cât şi iarna, într-o piscină cu valuri create cu ajutorul tehnologiei inovatoare de la FREELO. Practicat de obicei la ocean şi doar în anumite condiţii meteorologice, surful este un sport considerat exotic în România, dar care la nivel global reuneşte o comunitate din ce în ce mai mare de pasionaţi.

     

    KEI Development este o societate pe acţiuni specializată în investiţii în inovaţie. Compania reuneşte experţi cu vaste cunoştinţe în inginerie şi experienţă în operaţiuni, management şi planificarea investiţiilor, cu scopul de a inova şi dezvolta noi pieţe cu potenţial economic ridicat din România şi Europa.

  • „Inovaţie, inovaţie, inovaţie!“

    A spus entuziasmat Hakan Bulgurlu, CEO-ul grupului Arcelik, în timpul interviului de la târgul IFA 2015 de la Berlin. Un fel de motto care ar putea fi responsabil pentru rezultatele Beko şi viitorul grupului Arcelik.

    Grupul a fost prezent cu mărcile Beko şi Grundig în cadrul târgului de electronice şi electrocasnice IFA, unde reprezentanţii companiilor au ţinut conferinţe de presă şi au prezentat produsele menite să schimbe viaţa viitorilor consumatori. „IFA e cel mai mare târg de acest fel, cel puţin în Europa. E important pentru noi să fim prezenţi aici, foarte mulţi retaileri mari vin aici să ne vadă standurile şi este o ocazie bună să ne întâlnim cu ei“, a spus Hakan Bulgurlu.

    Arcelik este subsidiara Koc Holding, cel mai mare conglomerat de firme din Turcia, care deţine mai multe branduri precum Beko, Grundig sau Arctic, ultimul prezent exclusiv pe plan local. Hakan Bulgurlu se află la cârma companiei de şase luni, timp în care a învăţat, spune el,  mai mult decât a făcut-o în anii de când este angajat al grupului. Şi-a început cariera în cadrul grupului ca reprezentant de vânzări în 1995. Zece ani mai târziu, Hakan Bulgurlu conduce compania care a înregistrat cel mai puternic avans de pe piaţa electrocasnicelor din Europa din ultimii şapte ani. Iar acest lucru se datorează, cel puţin în parte, investiţiei în cercetare, dezvoltare şi inovaţie. „Singurul mod de a duce un brand mai departe este prin inovaţie pentru consumator. Ne-am dat seama de asta şi ne-am concentrat pe asta“, a spus Bulgurlu.

    Compania are 1.000 de ingineri angajaţi în cercetare şi dezvoltare şi, deşi Bulgurlu nu a dezvăluit suma investită, a spus că este considerabilă. „Investim în R&D un procent din profit, unul semnificativ.“  Angajamentul Arcelik în acest domeniu este dat şi de faptul că firma este prezentă în top 200 al celor mai inovatoare companii din lume, în funcţie de numărul de brevete înregistrate, dar şi de înfiinţarea unui nou centru de cercetare şi dezvoltare în Marea Britanie.

    În România, grupul Arcelik este prezent prin producătorul de electrocasnice Arctic, care a anunţat în iunie că a depăşit pragul de 25 de milioane de frigidere produse la fabrica de la Găeşti, în 45 de ani de activitate. 85% din producţia din fabrica de la Găeşti este destinată exportului, doar 15% dintre produse rămânând în ţară. Anul trecut, fabrica din judeţul Dâmboviţa a produs 1,9 milioane de frigidere, dintre care 1,6 milioane au luat drumul exportului, conform calculelor Ziarului Financiar. Dar cei de la Arcelik nu vor să se oprească aici. „O să creştem fabrica din Romania, o să mai investim în următorii doi ani, pentru că fabricile din Turcia funcţionează la capacitate maximă sau aproape de capacitate“, a spus el. „Suntem mulţumiţi de România,  de angajaţii noştri şi de stimulentele oferite de guvern pentru investiţii. Faptul că România este membru al Uninii Europene este un factor important, cum este şi proximitatea faţă de Europa de Vest“, a adăugat el.

    Arctic deţine cu toate mărcile sale şi pe toate segmentele de produse pe care activează o cotă de piaţă de 35% în Ro-mânia, însă Hakan Bulgurlu doreşte o felie mai mare, vrea să crească cota de piaţă a produselor Arctic la 50%. „Nu sunt niciodată mulţumit de România, din punctul de vedere al vânzărilor pe plan local. Vreau să creştem mai mult şi cred că există această posibilitate: economia creşte, piaţa la fel şi din ce în ce mai mulţi români se întorc în ţară, dintre cei plecaţi la studii sau la muncă“, a spus el.

    În prezent, în România mărcile predominante ale Arcelik sunt Beko şi Arctic, dar Bulgurlu nu exclude posibilitatea introducerii şi a altor branduri în România.  „Vrem să aducem şi alte produse Grundig în România, există piaţă pentru asta, dar nu avem o dată stabilită de lansare. Trebuie studiat acest lucru mai în detaliu“, a spus el.

    Pentru a câştiga şi mai multă vizibilitate, în urmă cu un an Beko a încheiat un parteneriat de sponsorizare pe patru ani cu echipa de fotbal FC Barcelona, lucru care a dus la creşterea vizibilităţii brandului, dar şi la rezultate pozitive în vânzări „Faptul că Beko a fost brandul cu cea mai mare creştere în volum (ca număr de unităţi) pe piaţa din Spania în prima jumătate a anului este o dovadă concretă că acest parteneriat este un succes“, a spus Bulgurlu.

     

  • CBRE: Comerţul electronic şi deservirea cumpărătorilor generează inovaţia în sectorul industrial şi logistic

    Inovaţiile din sectorul industrial şi logistic sunt strict determinate de dorinţa de a îmbunătăţi serviciile oferite clienţilor din sfera comerţului electronic pe măsură ce acest comerţ solicită optimizarea reţelei şi a specificaţiilor legate de spaţiul de depozitare, potrivit unui studiu prezentat de CBRE.

    În cadrul conferinţei Power of Three organizată de CBRE, jumătate din persoanele prezente au declarat ca segmentul comerţului electronic va avea cel mai mare impact asupra deciziilor chiriaşilor care oferă servicii logistice în următorii trei ani.

    Stimulul inovaţiilor vine din nevoia îmbunătăţirii serviciilor din domeniul producţiei, retailerilor şi a logisticienilor pentru un comerţ mai rapid. În timp ce comerţul electronic creşte în popularitate, timpul de livrare a mărfurilor devine din ce în ce mai important deoarece clienţii aşteaptă livrarea produselor în doar câteva zile de la lansarea comenzii. Chiriaşii sunt nevoiţi să îşi optimizeze reţeaua folosind tehnologii de ultimă oră şi să se asigure că localizarea centrelor proprii răspunde nevoilor de a avea o unitate consolidată în afara oraşului şi altele mai mici pentru a deservi zonele urbane cât mai repede.

    Chiriaşii din industrie trebuie să echilibreze necesităţile între unităţi logistice de mari dimensiuni, hub-uri personalizate şi centre de colectare de mici dimensiuni. În timp ce tehnologia şi cerinţele clienţilor avansează, actualii chiriaşi nu îşi mai doresc să deţină proprietăţi în portofoliu, 96% dintre repondenţi indică o preferinţă pentru închiriere. În special pentru hub-urile mai mici din zonele urbane, flexibilitatea în termeni de localizare permite chiriaşilor să reacţioneze la schimbările din industrie şi la nevoile consumatorilor.