BusinessMagazin

Tag: informatii

  • MOTIVUL pentru care scrisorile de dragoste pe care şi le-au scris aceşti doi criminali în urmă cu 50 de ani au fost SECRETIZATE până în 2051

    Cazul ucigaşilor Myra Hindley şi Ian Brady, care în anii ’60 au omorât nu mai puţin de cinci copii a fost mediatizat de-a lungul anilor în cărţi, filme şi documentare. Acum, autorităţile implicate în anchetarea celor doi au decis ca scrisorile de dragoste pe care aceştia şi le-au trimis să rămână secrete.

    Cazul lui Keith Bennet, un băieţel de 11 ani ucis, al cărui cadavru nu a fost găsit încă, rămâne în atenţia anchetatorilor. La începutul acestui an, poliţiştii au găsit carcase de gloanţe despre care cred că Ian Brady le-ar fi folosit pentru a-l ucide pe copil. Această descoperire a condus la ideea de reanalizare a scrisorilor pe care cei doi criminali, închişi de 51 de ani, şi le-au trimis în 1965. 

    Află aici motivul pentru care scrisorile de dragoste pe care şi le-au scris aceşti doi criminali în urmă cu 50 de ani au fost secretizate până în 2051

  • Aeroportul din Oradea îşi va atinge capacitatea maximă de procesare în aprilie 2017. Care sunt planurile conducerii aeroportului

    Aeroportul din Oradea a înregistrat anul trecut venituri de aproximativ 2,6 milioane de lei, principalele surse de venituri fiind cele din prestarea de servicii aeroportuare, venituri din exploatare şi venituri din activităţi comerciale.

    Cea mai recentă investiţie în aeroport a fost într-un proiect de extindere şi modernizare a suprafeţelor aeroportuare, finalizat spre finalul anului 2015, care a prevăzut realizarea unor obiective precum: realizarea unei piste decolare (aterizare de 2100 m prin extinderea celei existeten şi refacerea integrală a pistei existente, realizarea a două căi de rulare/degajare, Alfa şi bravo; o platformă de îmbarcare/debarcare, un sistem de balizaj luminos pentru categoria II de operare, un sistem de iluminat pentru platforma de îmbarcare – debarcare, cu piloni de iluminat echipaţi cu proiectoare, o uzină electrică nouă care să asigure alimentarea cu energie electrică de bază şi de rezervă pentru sistemele de balizaj, un sistem de canalizare aferent suprafeţelor proiectate.

    În continuare, principalul obiectiv de investiţii cuprins în strategia de dezvoltare a aeroportului este un proiect de construire, extindere şi modernizare terminale de pasageri, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii aeroportului, fără să precizeze când se va desfăşura cu exactitate acest proiect.

     

     

  • Centrul oftalmologic controlat de familia Moraru a înregistrat anul acesta afaceri de 3,35 mil. euro

    Oculus numără opt cabinete în care sunt consultaţi şi trataţi zilnic în medie 200-250 pacienţi şi două săli cu trei mese operatorii, unde se efectuează  aproximativ 500 – 550 de interventii chirurgicale si microchirigicale pe lună. Anul acesta, Oculus a înregistrat peste 5.500 de intervenţii chirugicale.

    Costul mediu al operaţiilor din cadrul centrului oftalmologic este cuprins între 2.800 şi 3.000 de lei, cu extreme între minima de 600 de lei şi maxima de 5.500 de lei.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, Oculus a investit anul acesta aproximativ 250.000 de euro în aparatura medicală. Investiţia a fost direcţionat în special aparatelor necesare chirurgiei transplantului de cornee, cât şi în aparatura necesară consultaţiilor şi explorărilor paraclinice (spre exemplu, tomografie multiplă de pol anterior şi de pol posterior).

    Dezvoltarea de anul acesta a vizat şi departamentul de chirurgie oculo-plastică prin specializarea în străinătate a doi medici Oculus, precum şi cel de optică şi lentile de contact, atât ca spaţiu acordat acestei activităţi, cât şi ca diversificare a serviciilor oferite.

    Înfiinţat în 1993, Centrul oftalmologic Oculus este prima clinică de microchirurgie oculară din România şi cea mai mare clinică oftalmologică privată din ţară. Numărul angajaţilor Oculus a ajuns anul acesta la 57.

    Potrivit unui interviu acordat anterior, afacerea Oculus a început în 1993, într-un cabinet închiriat în cartierul Pantelimon din Capitală. Primele aparate au fost cumpărate de soţii Moraru la mâna a doua cu ajutorul unui partener din Olanda, însă au făcut rapid diferenţa dat fiind că spitalele publice nu aveau astfel de sisteme în dotare. Anul 2001 le-a adus primul milion de euro la capitolul venituri. Ulterior, Ozana Moraru a investit 4,5 milioane de euro în Equestria, unul dintre cluburile de echitaţie din Bucureşti.

     

     

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Lavinia Ivas, country manager la Douglas

    Sub conducerea sa, reţeaua s-a mărit cu 14 noi magazine, numărul acestora ajungând la 21, conform informaţiilor de pe site‑ul companiei.

    Despre parcursul său profesional, Lavinia Ivas spune că, pentru a ajunge la conducerea filialei locale a celui mai mare retailer de parfumerie din Europa, „nu a fost uşor: am muncit foarte mult, au fost şi perioade dificile, dar nu am încetat să învăţ, am creat şi coordonat echipe performante. Fiecare loc de muncă pe care l-am avut a însemnat o experienţă pentru mine“.

    Absolventă a ASE şi a unui EMBA în Global Management, care s-a derulat pe o perioadă de aproape doi ani în Austria, Rusia, China, India şi SUA, Lavinia Ivas a deţinut, înainte de a prelua conducerea Douglas, funcţia de director executiv al Pansiprod Medical. Anterior, vreme de zece ani, a lucrat în cadrul Sensiblu, companie în cadrul căreia a avansat pas cu pas.

  • EXCLUSIV Peştină, ANAF: De la 1 iuie 2019 casele de marcat vor transmite informaţii către ANAF

    “Legea prevede ca la 1 noiembrie 2018 preşedintele ANAF trebuie să emită un ordin care să precizeze data la care casele de marcat trebuie să transmită datele către serverul ANAF. Noi ne-am dori ca transmisia de date să înceapă la jumătatea anului 2019. Acesta ar fi termenul realist deoarece procesul în sine de a comunica fiecărei case de marcat că de la data respectivă trebuie furnizate informaţiile către ANAF presupune intervenţie umană. Un servisant de case de marcat trebuie să ajungă la fiecare casă de marcat din România şi să-I programeze data respectivă. Vorbim despre un milion de case de marcat. Patronatul servisanţilor ne-a asigurat că acest lucru se poate întâmpla în şase luni. Astfel, estimarea ar fi 1 iulie 2019 când sistemul ar putea deveni funcţional”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Marius Daniel Peştină, prezent la conferinţa “Revoluţia aparatelor de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic în comerţul din România”, organizată de Legal Magazin.

    Acesta a precizat că informaţiile transmise către ANAF vor conţine toate datele de pe bonurile fiscale, inclusiv identitatea comerciantului, mai puţin informaţiile despre cumpărător.

    Prin introducerea caselor de marcat fiscale se doreşte combaterea evaziunii fiscale şi creşterea încasărilor la buget. Astfel, toţi comercianţii vor fi obligaţi să se doteze cu case de marcat fiscale.

  • Ingineria medicală sau tehnologia care poate schimba viitorul

    Pentru că termenul nu este unul chiar la îndemână, am rugat-o să explice la ce anume se referă: „Imagistica medicală computaţională reprezintă de fapt uneltele matematice pentru a extrage informaţiile relevante din imaginile care sunt achiziţionate de către aparate. Este partea software care extrage informaţiile relevante clinic pentru medici sau pentru cercetători. Este, cu alte cuvinte, interfaţa dintre matematică, fizică, informatică şi medicină”.

    Este a treia ediţie a şcolii de vară SSIMA şi cea de-a doua la care colaborează cu Philips. Compania a şi recrutat studenţi, care lucrează acum alături de echipa de Health Systems. „După ce m-am întors din Franţa, de la doctorat, mi-am dorit să fac ceva pe domeniul ăsta în România. Mi-am dat seama că domeniul este foarte la început; am început cu ce ştiam eu mai bine, adică partea academică. Am invitat mai mulţi specialişti pe care îi cunoscusem afară să participe la eveniment şi toţi au răspuns pozitiv, chiar dacă mulţi nu auziseră de Politehnică, iar unii nici nu ştiau pe unde e România. Scopul a fost de a dezvolta domeniul din punct de vedere academic, să pornim proiecte de cercetare, să trimitem studenţi în străinătate”, povesteşte Elena Ovreiu, fondatoarea SSIMA (Summer School on Imaging for Medical Applications), lector la Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei a Universităţii Politehnica din Bucureşti.

    În ceea ce priveşte cercetarea în domeniul medical, suntem încă la început, crede ea. „Am realizat şi o cercetare legată de start-up-urile în domeniu şi am găsit doar cinci. Hai să zic că or fi 10 sau 20 care dezvoltă soluţii, dar nu sunt mai multe.”

    Dintre aceste start-up-uri se remarcă totuşi Axosuits, un proiect ce are ca scop dezvoltarea de exoschelete la un preţ accesibil. Proiectul Axosuits a început în 2013, când doi tineri ingineri, absolvenţi ai Universităţii din Oradea, s-au gândit să conceapă un exoschelet pentru paraplegici, cei doi cunoscând personal un astfel de caz. La început, cei doi ingineri şi-au investit propriile resurse materiale în proiect. În prezent ideea este pusă în practică, Axosuits având proiectat şi produs prototipul exoscheletului. Robotul le permite persoanelor cu deficienţe locomotorii să se deplaseze pe propriile picioare, fiind potrivit atât în programele de recuperare medicală, cât şi pentru creşterea calităţii vieţii în cazul pacienţilor irecuperabili. Robotul este destinat şi persoanelor în vârstă care au probleme. În prezent autonomia robotului este de aproximativ 1 – 1,5 ore, însă odată cu utilizarea unor baterii mai performante timpul de utilizare va creşte, a declarat în cadrul conferinţei How to Web Andras Kapy, fondator şi director general al Axosuits.

    Axosuits a obţinut un premiu de 10.000 de dolari după ce a câştigat marele premiu în cadrul conferinţei How to Web, secţiunea dedicată start-up-urilor, în noiembrie 2014.

    Una dintre problemele sesizate este că în România doctorii nu apelează suficient de des la soluţiile tehnologice existente sau la sprijinul celor din mediul academic. „În Franţa, spre exemplu, doctorii au venit la laboratorul unde lucram eu cu un caz mai special şi au cerut ajutorul pentru a realiza o reconstrucţie 3D. În două zile au văzut că pacientul avea aorta plesnită, dar s-a putut vedea doar prin reconstrucţia 3D. Aici, din propria mea experienţă, medicii nu înţeleg foarte clar cum putem noi, inginerii medicali, să îi ajutăm. Şi la noi sunt câteva echipe care lucrează pe asta, pe cum să vizualizezi imaginile ca să fie cât mai clare pentru medici. În străinătate conceptul e utilizat destul de des, dar la noi lucrurile sunt încă la început”, spune Elena Ovreiu.

    Sunt atât de multe inovaţii care apar în fiecare zi, fiind astfel greu de selectat doar câteva, spune Elena Ovreiu. Ca exemplu, ea vorbeşte despre un profesor de la Eindhoven care a dezvoltat prin prelucrarea imaginilor un software care poate detecta diabetul într-o stare incipientă. Mai exact, primele semne ale diabetului apar pe retină: dacă vasele de sânge de pe retină – care sunt milimetrice – încep să se spargă, înseamnă că pacientul se află în primele faze ale diabetului, înainte chiar de a avea simptomele clinice. Proiectul se numeşte Retina Check şi a fost dezvoltat în parteneriat cu cercetători din China. „Am avut studenţi care au participat la şcoala de vară şi au fost apoi selectaţi să lucreze la acest proiect”, spune Elena Ovreiu.

    „Ce mi se mai pare foarte interesant e printarea 3D de ţesut viu, care să fie implantat apoi – s-a realizat deja în China”, spune Elena Ovreiu. „E vorba de un pacient care avea ruptură de aortă; s-au prelevat celule stem de la pacient care au fost apoi folosit ca cerneală pentru imprimanta 3D, iar ţesutul obţinut a fost folosit pentru a închide ruptura.”

    Un alt exemplu pe care îl dă este ochiul bionic: este vorba de ochelari cu o cameră de filmat pe ramă care înregistrează mediul înconjurător, imaginile video fiind apoi trimise către un minicalculator pe care pacientul îl poartă în buzunar. Fluxul video este apoi transformat în flux electric, iar semnalele electrice sunt transmise către o serie de electrozi implantaţi în spatele retinei. De aici, semnalele electrice sunt transformate către impulsuri ce ajung la nervul optic şi mai apoi către creier, unde se formează imaginea. „Sigur, pacientul nu vede cum vedem în mod obişnuit, el vede alb negru şi poate doar să distingă forme, dar e totuşi ceva. Ar fi nevoie de un milion de electrozi implantaţi în creier sau pe retina pacientului astfel încât să se formeze imaginea normală, acum vorbim doar de 60 de electrozi. Astfel pot măcar să traverseze singuri strada, să vadă dacă au vreun obstacol în faţă.”

    Colaborarea dintre mediul academic şi departamentele de R&D ale companiilor este foarte strânsă, atât în afară cât şi în România, mai spune ea. „În laboratorul de aici, din care fac şi eu parte, cam 80-90% din oameni sunt consultanţi la o companie de imagistică medicală. O zi-două pe săptămână merg acolo, propun algoritmuri sau alte soluţii şi echipa de dezvoltare a companiei le implementează. În Franţa, de exemplu, aveam şi teze de doctorat în parteneriat cu companii.”

  • Degradarea societăţii atinge un nou prag: fotografiile din telefon, mai valoroase decât viaţa în cuplu

    Sondajul a arătat că, pentru 49% dintre oameni, fotografiile cu ei înşişi, într-o ipostază “delicată”, sunt cele mai valoroase informaţii pe care le au pe dispozitivele lor, urmate de fotografiile care îi reprezintă pe copiii lor şi partenerul de viaţă. Gândul că ar putea să-şi piardă toate aceste amintiri preţioase este considerat mai neplăcut decât perspectiva unui accident de maşină, despărţirea de partener sau o dispută cu un prieten sau cu un membru al familiei. Însă, atunci când au fost puşi faţă în faţă cu decizia de a şterge aceste informaţii pentru bani, utilizatorii şi-au dat informaţiile digitale, precum fotografiile, pe mai puţin de 10,37 euro.

    Când sunt întrebaţi, oamenii spun că amintirile digitale ocupă un loc special în inimile lor, poate pentru că aceste amintiri sunt considerate de neînlocuit. Peste două cincimi, de exemplu, spun că nu ar putea să inlocuiască fotografiile şi video-urile din călătorii (45%), pe cele cu copiii lor (44%) sau cu ei înşişi (40%). Studiul arată că gândul pierderii acestor amintiri preţioase este considerat foarte stresant de majoritatea oamenilor. Mai mult, acest studiu indică faptul că oamenii ţin la dispozitivele şi fotografiile lor chiar mai mult decât la parteneri, prieteni sau animale de companie.

    Kaspersky Lab a întrebat participanţii cât de afectaţi ar fi dacă ar trece prin diverse scenarii, printre care boala unui membru al familiei, despărţirea de partener, un accident de maşină, pierderea fotografiilor digitale, a contactelor şi altele. La nivel global, boala unui membru al familiei s-a clasat pe primul loc, fiind considerată de respondenţi cel mai neplăcut incident pe care l-ar putea trăi. Pierderea sau furtul unui dispozitiv şi pierderea fotografiilor personale s-au clasat pe locul al doilea şi al treilea, în topul situaţiilor neplăcute, în numeroase regiuni ale globului, depăşind situaţii ca accidentele de maşină, despărţirea de partener, o zi proastă la serviciu, certuri cu membrii familiei şi prietenii şi, în unele cazuri, chiar o boală a animalului de companie.

    Totuşi, un experiment efectuat pentru Kaspersky Lab de psihologii media de la Universitatea Wuerzburg le-a arătat cercetătorilor un rezultat contradictoriu: în ciuda faptului că pretind că ţin la informaţiile lor, oamenii sunt, în acelaşi timp, dispuşi să le vândă pentru o sumă suprinzător de mică.  

    Participanţii la experiment au fost rugaţi să aprecieze cât ar valora, în bani, informaţiile stocate pe smartphone-urile lor, inclusiv fotografii cu familia şi prietenii, informaţiile de contact şi documentele personale. În mod suprinzător, valoarea pe care utilizatorii au dat-o informaţiilor lor a fost semnificativ mai mică decât ar fi fost de aşteptat, având în vedere disconfortul prin care au spus că ar trece dacă ar pierde acele date. Oamenii au avut tendinţa de a pune preţ mai mare pe detaliile lor financiare şi de plată (în medie 13,33 euro) decât pe alte tipuri de date. Informaţiile de contact au fost apreciate ca valorând, în medie, 11,89 euro, iar fotografiile au fost evaluate la o medie de doar 10,37 euro.

    În plus, experimentul a arătat că este foarte probabil ca tocmai amintirile cele mai preţioase ale oamenilor să fie schimbate pe bani. Atunci când participanţilor li s-au oferit bani (pe baza sumelor amintite) în schimbul ştergerii informaţiilor respective (nicio informaţie nu a fost ştearsă cu adevărat), fotografiile cu familia şi prietenii, documentele personale şi fotografiile cu participanţii au primit cel mai frecvent aprobarea de a fi şterse.

  • Directoarea de HR care a citit peste 40.000 de CV-uri dezvăluie cele mai mari greşeli pe care le fac candidaţii

    Unele dintre aceste greşeli nu par unele atât de importante; dar pe o piaţă a muncii atât de competitivă, ele pot face diferenţa între obţinerea jobului de vis şi aruncarea CV-ului la gunoi.

    Iată care sunt, în opinia Tinei Nicolai, greşelile pe care trebuie cu orice preţ să le evitaţi.

    Neglijenţa. “Cea mai mare greşeală pe care o fac candidaţii este că nu sunt atenţi la detalii. Sunt leneşi”, spune Nicolai. Ea subliniază faptul că a văzut prea multe CV-uri cu greşeli de ortografie, fonturi alese prost, date de contact care nu mai erau valabile sau informaţii irelevante.

    CV-uri prea lungi. “După o vreme, CV-urile încep să pară un capitol dintr-o carte. E mai bine să amintiţi doar rezultatele importante pe un singur rând sau maxim două.”

    Începerea unui rând cu “responsabil de…” Aceasta este altă greşeală pe care Tina Nicolai spune că a regăsit-o la foarte mulţi candidaţi. Începând descrierea cu “responsabil de…” arată angajatorului care erau cerinţele job-ului respectiv, dar nu spune nimic despre rezultatele efective ale candidatului.

  • Directoarea de HR care a citit peste 40.000 de CV-uri dezvăluie cele mai mari greşeli pe care le fac candidaţii

    Unele dintre aceste greşeli nu par unele atât de importante; dar pe o piaţă a muncii atât de competitivă, ele pot face diferenţa între obţinerea jobului de vis şi aruncarea CV-ului la gunoi.

    Iată care sunt, în opinia Tinei Nicolai, greşelile pe care trebuie cu orice preţ să le evitaţi.

    Neglijenţa. “Cea mai mare greşeală pe care o fac candidaţii este că nu sunt atenţi la detalii. Sunt leneşi”, spune Nicolai. Ea subliniază faptul că a văzut prea multe CV-uri cu greşeli de ortografie, fonturi alese prost, date de contact care nu mai erau valabile sau informaţii irelevante.

    CV-uri prea lungi. “După o vreme, CV-urile încep să pară un capitol dintr-o carte. E mai bine să amintiţi doar rezultatele importante pe un singur rând sau maxim două.”

    Începerea unui rând cu “responsabil de…” Aceasta este altă greşeală pe care Tina Nicolai spune că a regăsit-o la foarte mulţi candidaţi. Începând descrierea cu “responsabil de…” arată angajatorului care erau cerinţele job-ului respectiv, dar nu spune nimic despre rezultatele efective ale candidatului.

  • Vladimir Putin: Atacul chimic din Siria a fost o înscenare a SUA

    Putin a avertizat şi statele din Vest, arătând că nu va tolera critici în raport cu rolul Rusiei în Siria, în contextul în care statele G7 i-au atras atenţia în legătură cu susţinerea arătată regimului lui Bashar al-Assad, informează express.co.uk.

    Întrebat dacă se aşteaptă la mai multe atacuri cu rachetă ale SUA în Siria, liderul rus a răspuns: „Avem informaţii că provocări similare sunt pregătite în alte părţi din Siria, inclusiv în suburbiile sudice ale Damascului, acolo unde plănuiesc lansarea de substanţe, iar apoi să dea vina pe autorităţile siriene invocând folosirea armelor chimice”. Putin nu a oferit, însă, niciun fel de dovadă care să susţină aceste afirmaţii, dar a menţionat că spera că adversităţile se vor domoli. Vladimir Putin a mai spus şi că raidurile aeriene ale americanilor în Siria i-au amintit de armele de distrugere în masă care au urmat invaziei Irakului din 2003.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro