Date fiind complexitatea cunoştinţelor cerute, cititorul este îndemnat să creadă că este vorba de o slujbă specială, pentru un post de cercetător ştiinţific sau ceva asemănător. În fapt eroul, care trăia cândva în viitor, voia să iasă din canalele oraşului şi dădea examen pentru un post de gunoier categoria a doua.
Povestirea mea se intersectează într-un mod cumva ciudat cu un avertisment emis săptămâna trecută de miliardarul George Soros şi cu o serie de studii pe care le tot adun de o bucată de vreme, privind următorii mulţi ani pe piaţa muncii. George Soros crede că Europa s-ar putea confrunta cu 25 de ani de stagnare în stilul celei înregistrate de Japonia, dacă politicienii nu promovează o integrare mai puternică a zonei euro şi nu schimbă politicile care au descurajat creditarea.
Europa, spune el, are de rezolvat o criză politică ce a divizat regiunea între state creditoare şi state datoare, iar băncile au fost încurajate să adopte măsuri pentru a trece de teste de stres, în loc să stimuleze economia prin creditarea companiilor. „Europa s-ar putea să nu supravieţuiască unei perioade de 25 de ani de stagnare. Trebuie să meargă mai departe cu integrarea. Trebuie să rezolve problema băncilor, pentru că Europa a rămas în urma restului lumii în această privinţă„, a spus miliardarul.
Şi aceasta nu este singura problemă a bătrânului continent şi, implicit, şi a României. European Centre for the Development of Vocational Training, agenţie a Uniunii Europene, a anunţat că până în 2020 vor apărea în jur de 7 milioane de slujbe, dar că aceste noi slujbe – care oricum nu vor suplini cele 10 milioane de slujbe pierdute din cauza crizei – vor cere abilităţi speciale – temeinice cunoştinţe tehnice, legislative, de vânzări. Peste ocean, Biroul Federal pentru Muncă crede că slujbele viitorului vor fi cu precădere creative şi din zona serviciilor, şi mai puţin manuale. Agricultorii, mânuitorii de cash, croitorii sau strungarii sau ambalatorii vor fi din ce în ce mai puţin căutaţi.
Şi acum întrebările. Cum se pregătesc politicienii români şi funcţionarii din ministere pentru noua realitate economică a Europei? Cum reacţionează şcoala românească la tendinţele de pe piaţa muncii? Cum ne vom rezolva problemele de finanţare într-o economie stagnantă? Meseriile ameninţate cu dispariţia nu includ câteva dintre cele mai răspândite ocupaţii din România lohnului şi prelucrării primare pe care o asigurăm? Cum procedăm, cine îi recalifică pe aceşti oameni?
Tyler Cowen este un economist modern, care publică lucrări exclusiv online şi care este creatorul conceptului „The Great Stagnation„, pentru că nu numai Soros are astfel de idei. Ultima sa lucrare se cheamă „Average is over„ – prezintă o serie de idei pentru economia şi lumea secolului XXI: o minoritate educată care se va transforma, cu ajutorul maşinilor, într-o formă modernă de aristocraţie şi o majoriate la limita supravieţuirii, care va rezista cu ajutorul bunurilor ieftine produse de prima categorie, un nou tip de contract social, bazat pe puterea individului (şi nu pe rutinele societăţii) de a-şi croi existenţa.
Pare un scenariu la fel de SF ca şi povestirea cu care am început, dar, totuşi, înainte să vă indignaţi, respiraţi şi gândiţi-vă un pic. Este un soi de ieşire din mediocritate cu care nu vrem să avem de-a face, totuşi posibilă, iar o economie băltită şi slujbele prost plătite nu ne ajută nicicum. Pasul următor ar fi în gol. Şi, pentru că am vorbit despre tot soiul de ciudăţenii, ilustrez cu o pictură ciudată: „La mujer barbuda„ de Jusepe de Ribera, o femeie cu barbă la fel de ciudată ca o economie stagnantă sau o societate puternic polarizată.
