♦ Promisiunile fără acoperire repetate la nesfârşit de autorităţi legate de o posibilă extindere a reţelei de gaze i-au determinat pe mulţi să nu mai aştepte infrastructura şi să instaleze centrale şi termoşeminee pe peleţi pentru a renunţa la sobele pe lemne. Acum, din cauza cererii apărute „peste noapte“ piaţa a fost luată prin surprindere.
Românii renunţă tot mai des la sobele tradiţionale în favoarea termoşemineelor şi centralelor pe peleţi, motiv pentru care cererea pentru acest tip de combustibil a explodat în ultimul an. Dacă în urmă cu cinci ani producătorii rămâneau cu peleţii în depozite, din 2020 au trecut la liste de aşteptare.
„Cererea de peleţi s-a dublat în ultimii ani. Din ce în ce mai multe gospodării trec de la folosirea combustibililor fosili la peleţi din lemn ecologic, precum şi alte alternative ecologice în sistemele de încălzire. La sfârşitul lunii august a acestui an, HS Timber Productions a vândut cu 50% mai mulţi peleţi decât în 2020. În calitate de producător integrat de peleţi, compania a făcut eforturi semnificative pentru a satisface această cerere crescută, prin importul mai multor materii prime. Şi deservim cu prioritate piaţa locală din România, prin urmare, România este una dintre principalele pieţe pentru produsul nostru peleţi“, au spus reprezentanţii HS Timber Productions, fostul Schweighofer.
Ei au subliniat că situaţia actuală de pe piaţa peleţilor a fost determinată de vânzarea de centrale, sobe, şeminee, termo-şeminee de peleţi a atins anul acesta cifre record in Romania, creşterea consumului de peleţi la nivel european, scumpirea energiei electrice şi termice şi criza generală pe piaţa lemnului românesc, unde HS Timber spune că materia primă este cea mai scumpă din Europa.
Printre motivele identificate mai sunt „reglementarea excesivă în domeniul silvic în perioada 2020 – 2021, ceea ce a dus la reducerea disponibilităţii materiei prime lemnoase pe piaţa internă dar şi primăvara rece care s-a prelungit până în iunie“.
Preţul unui sac de 15 kg de peleţi din lemn de răşinoase a ajuns de la circa 18 lei să se vândă şi cu 35 de lei din cauza cererii foarte mari.
Scumpirea peleţilor – care pentru a fi utilizaţi în termoşeminee sunt realizaţi numai din fag, stejar sau răşinoase, în timp ce pentru centrale pot fi realizaţi şi din floarea soarelui sau alte esenţe – vine în condiţiile în care şi lemnul de foc s-a scumpit.
Preţul lemnului de foc pe metru cub variază mult pe piaţă, aşa cum arată ofertele marilor jucători din zona bricolajului sau platforma OLX. De exemplu, la Brico Dépôt, un palet de lemn de fag, de 0,9 metri cubi, costă 899 lei (865 lei la început de octombrie). Pe platforma OLX, de exemplu, ofertele variază între 400 şi 850 de lei pe metrul cub, dar din nou variaţiile sunt foarte mari în funcţie de esenţă sau de zona de livrare.
Scumpirea lemnului de foc vine în contextul în care facturile la energie au crescut cu 30% iar cele de gaze aproape se dublează, factori care creează contextul celei mai complicate ierni din punct de vedere energetic prin care va trece România.
Centrală vs. termoşemineu
► Spre deosebire de o centrală pe gaz care are nevoie de infrastructură, investiţii în ţevi speciale şi proiect, termoşemineul nu are nevoie de nicio autorizaţie specială deoarece nu există riscul de explozie. Pe de altă parte, dacă centrala pe gaz nu are nevoie decât de o revizie la un număr de ani, termoşemineul trebuie curăţat la 1-2 zile de cenuşă, iar o centrală trebuie curăţată la circa 7-8 zile. Termoşemineul nu are nevoie de o cameră dedicată cum are o centrală.
Din cele circa 8,5 milioane de locuinţe, din care sunt ocupate aproximativ 7,5 milioane, circa 3,5 milioane sunt dependente de lemn de foc pentru a se încălzi. Doar jumătate de ţară este conectată la reţeaua de gaze naturale, deşi România este al doilea cel mai producător din UE. Mai departe, în timp ce agenda preşedintelui Klaus Iohannis abundă de proiecte de reformă educaţională, cum este cazul programului România Educată, un sfert din şcolile ţării se încălzesc tot cu lemne.
„Autorităţile tot promit că „vin gazele“, că ţeava este aproape, că aşteaptă, că urmează, însă nimic nu se întâmplă. În fiecare an vin cu aceleaşi promisiuni însă nimic nu se întâmplă. Abia au tras linia de apă, însă deşi e gata de doi ani, reţeaua de apă potabilă nici acum nu este funcţională.“
„De fiecare dată sunt găsite scuze, întotdeauna există explicaţii dar instalaţia rămâne goală. Dacă apă nu pot livra, dar gaze?“, a spus Catălin P, care locuieşte într-o comună de lângă Alexandria, Teleorman.
În condiţiile în care politicienii promit din 4 în patru ani lărgirea reţelei de gaze oamenii au căutat surse alternative. Mai mult, în timp ce gazele reprezintă un combustibil fosil, peleţii produşi din lemn reprezintă un combustibil dintr-o sursă regenerabilă.
„Noi am investit în urmă cu 6-7 ani într-o linie de peleţi deoarece trebuia să valorificăm rumeguşul rezultat din producţie. Noi producem panouri din lemn de stejar, butoaie şi doage pentru butoi şi peleţi realizaţi exclusiv din stejar. În 2016 spre exemplu nu am mai produs peleţi deoarece nu îi puteam vinde şi nu mai aveam unde să-i depozităm, aveam 400 de tone pe stoc. În 2017 am vândut la export stocul, iar din 2018 am început să lucrăm cu liste de aşteptare. Anul acesta cererea a explodat din septembrie. Atunci aveam 350 de tone pe stoc, în urma producţiei din vară şi într-o lună am vândut tot. Acum (12 noiembrie – n.red.) avem liste cu livrare în martie 2022. Niciodată până acum nu am înregistrat o cerere atât de ridicată“, a spus reprezentantul Unicom, un producător din Roşiorii de Vede, Teleorman.
De asemenea, în Teleorman preţul peleţilor vânduţi în magazinele de profil a explodat de la 800-900 lei tona în vara anului 2021, la 1800-2000 de lei tona în noiembrie.
Mai mult, şi la nivel naţional preţurile au explodat iar pe platformele de anunţuri a apărut specula. Spre exemplu peleţi produşi de HS Timber Productions, fostul Schweighofer, care în vară se vindeau cu 18 lei sacul de 15 kg, online se vând cu 27-30 de lei sacul. Mai mult, sunt şi retaileri care vând cu 35 lei sacul.
În cazul Dedeman, unde în principal sunt vânduţi peleţi de răşinoase produşi de HS Timber, preţul a crescut de la 18-19 lei în perioada de vară, la circa 22 de lei în prezent sacul, faţă de 20 de lei în sezonul anterior. Cei din magazinele Dedeman susţin că cererea a explodat în acest sezon iar clienţii au ajuns să se înscrie în octombrie pe liste cu livrare estimată în februarie-martie 2022. Reprezentanţii Dedeman nu au oferit niciun comentariu pe această temă.
„În noiembrie am majorat şi noi preţul de la 1.250 de lei la aproape 1.500 lei tona de peleţi deoarece preţul lemnului s-a dublat, iar costurile cu energia au crescut foarte mult. Chiar şi aşa, în zonă peleţii se vând acum cu 1.800 lei tona, dar sunt din import“, a spus reprezentantul Unicom.
Cererea a explodat odată cu intrarea pe piaţă a termoşemineelor pe peleţi, cazane care anul trecut se vindeau cu circa 5.000-6.000 de lei până la 8.000 de lei în cazul celor de 24 kW. În prezent şi preţurile acestora au explodat, la peste 10.000 de lei din cauza cererii şi mai ales din cauza faptului că toate sunt importate, în principal din spaţiul fostei Iugoslavii.
„Informaţiile privind vânzările de centrale şi termo-şeminee sunt obţinute din discuţiile pe care le avem cu distribuitorii de astfel de echipamente, care sunt şi distribuitori de peleţi. Aceşti distribuitori ne-au furnizat informaţia că vânzările de astfel echipamente au depăşit cu mult previziunile pentru acest an. Cum numărul de astfel de distribuitori în România este mare şi nu există o asociaţie care să centralizeze toate vânzările pe ţară, nu dispunem de cifre exacte“, au spus reprezentanţii HS Timber Productions.