BusinessMagazin

Tag: fonduri

  • PROIECTUL DE BUGET pe 2014: Bani în plus la Administraţie, Educaţie, Agricultură. Tăieri de fonduri la Sănătate, Cultură, Justiţie

    Astfel, Administraţia Prezidenţială va primi 25,5 milioane lei (de la 24,8 milioane lei în acest an), Senatul – 101,6 milioane lei (de la 95,4 milioane lei), Camera Deputaţilor – 238,8 milioane lei (de la 223,4 milioane lei), Curtea Constituţională – 14,69 milioane lei (de la 14,58 milioane lei), Secretariatul General al Guvernului – 7,2 miliarde lei (de la 6,5 miliarde lei), Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice – 4,8 miliarde lei (de la 3,5 miliarde lei), Ministerul Finanţelor – 3 miliarde lei (de la 2,6 miliarde lei), Ministerul Apărării – 6,4 miliarde lei (de la 6,2 miliarde lei), Ministerul Muncii – 29,7 miliarde lei (de la 28,9 miliarde lei), Ministerul Agriculturii – 19,4 miliarde lei (de la 17,1 miliarde lei), Ministerul Mediului – 2,6 miliarde lei (de la 2,3 miliarde lei), Ministerul Transporturilor – 6,4 miliarde lei (de la 6 miliarde lei), Ministerul Educaţiei – 8,5 miliarde lei (de la 8,4 miliarde lei), Serviciul Român de Informaţii – 1,106 miliarde lei (de la 1,101 miliarde lei), Ministerul Fondurilor Europene – 166,3 milioane lei (de la 149,3 mlioane le), Autoritatea Electorală Permanentă – 17,1 milioane lei (de la 16,2 milioane lei).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Volumul de prime brute subscrise în primele nouă luni de ING Asigurări de Viaţă a ajuns la 408,2 milioane lei

    La finalul lunii septembrie 2013, fondurile facultative din administrarea ING – ING Activ şi ING Optim – aveau 127.216 (1) participanţi, în creştere cu peste 15% faţă de aceeaşi perioadă din 2012 (sursa: ASF).

    Din totalul clienţilor care au încheiat o pensie facultativă în 2013, 65% au ales unul dintre cele două fonduri din administrarea ING (calcule ING pe baza statisticilor ASF).

    Valoarea activelor nete administrate de cele două fonduri facultative ING era de 356,48(1) milioane lei la sfârşitul trimestrului trei din 2013, în creştere cu 38% faţă de intervalul similar din 2012. Astfel, la finalul lunii septembrie a.c., ING deţinea pe piaţa Pilonului III o cotă cumulată, în funcţie de active, de 47,5%(1) (sursa: ASF). 

    În ceea ce priveşte sumele alocate de participanţi pentru fondurile de pensii facultative oferite de ING, contribuţia medie la fondul ING Activ în primele nouă luni a fost de 92,06 RON (în creştere cu aproape 12% faţă de aceeaşi perioadă din 2012), iar la ING Optim de 101,53 RON (plus 16% faţă de intervalul ianuarie-septembrie 2012).

    De la lansare (2007) şi până la finalul lunii septembrie 2013, fondul ING Activ, fond din categoria celor cu grad de risc dinamic, a obţinut o performanţă anualizată de 8,65%(1), iar ING Optim, fond din categoria celor cu grad de risc echilibrat, a înregistrat o performanţă anualizată de 9,33%(1) – comparativ cu media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 8,21% (sursa: calcule ING/APAPR pe baza statisticilor ASF).

    Marius Popescu, director general ING Asigurări de Viaţă: “în primele nouă luni din 2013 am dezvoltat noi produse mizând pe o abordare personalizată pentru segmente de clienţi bine delimitate: asigurarea pentru femei UNA de la ING şi NEXT. (…) încheiem şi acest interval cu rezultate pozitive: o creştere de 6% a portofoliului de asigurări de viaţă comparativ cu primele nouă luni din 2012 şi o majorare cu 15% a numărului de participanţi pe segmentul de pensii facultative.

    Observăm că primele nouă luni din 2013 au adus dublarea numărului de persoane care au ales să contribuie la o pensie facultativă alături de angajatorii lor în cadrul contractelor cu contribuţie mixtă. Această evoluţie este îmbucurătoare şi demonstrează că angajaţii încep să conştientizeze necesitatea unui astfel de beneficiu extra-salarial.”

    În primele nouă luni ale anului 2013, ING Asigurări de Viaţă a obţinut un profit brut estimat de 13,6 milioane lei, comparativ cu 13,1 milioane lei în aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Pe segmentul de pensii obligatorii, ING administra în beneficiul clienţilor săi active nete de 4,8 miliarde de lei la sfârşitul primelor nouă luni din 2013.

    La sfârşitul primelor nouă luni din 2013, fondul de pensii administrat privat ING cumula active nete de 4,8 miliarde lei (1), în creştere cu 44,3% faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul aceleiaşi perioade din 2012. Astfel, cota de piaţă a ING Pensii la sfârşitul lunii septembrie a.c., în funcţie de active, era de 37,57%(1) (sursa: ASF) din piaţa pensiilor private obligatorii.

    La aceeaşi dată ING avea 1.750.960 participanti în Pilonul II, dintre care 97,3% au plătit cel puţin o contribuţie de la începutul colectării în sistem (sursa: ASF).

    Contribuţia medie pe participant la fondul de pensii administrat privat ING a fost de 81,5 lei în primele nouă luni din 2013, în creştere cu 21% faţă de acelaşi interval din 2012.

    De la înfiinţare (mai 2008) şi până la finalul lunii septembrie 2013, fondul de pensii obligatorii al ING a obţinut o performanţă anualizată de 11,99%(1) – comparativ cu media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 11,7% (sursa: calcule ING/APAPR, pe baza statisticilor ASF).

    Raluca Ţintoiu, director general ING Pensii Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat privat (în curs de aprobare de către Autoritatea de Supraveghere Financiară): ”Peste 85% dintre respondenţii unei cercetari recente apreciază că valoarea pensiei de stat nu le va fi suficientă, iar 94% cred că este riscant să se bazeze exclusiv pe pensia de stat.

     

    CIFRE CHEIE (1)

    Asigurări de viaţă          Ian.-Sep.  2013            Ian.-Sep.  2012

    Active financiare în administrare* (mld. lei)        2,3       2,1

    Prime brute subscrise* (mil. lei)             408,2   407,5

    Beneficii plătite pentru pentru evenimente asigurate şi contracte ajunse la maturitate în perioada de raportare  (mil. lei)     86            69

    Prima bruta medie pentru contractele încheiate în perioada de raportare (lei)      1.566   1.582

    Pensii facultative – Pilon 3

    Active nete* (mil. lei)    356,5   258,3

    ING Activ        86,9     65,8

    ING Optim       269,5   192,5

    Număr de participanţi*             127.216           113.349

    ING Activ        31.197 28.159

    ING Optim       96.019 85.190

    Pensii obligatorii – Pilon 2

    Active nete* (mld. lei)   4,8       3,3

    Participanţi* (mil.)         1,75     1,72

    Conturi goale* (%)       2,7       3

    *la sfârşitul perioadei de raportare

  • AMENDĂ RECORD în SUA: 1,8 miliarde de dolari pentru insider trading, după ce fondul SAC a pledat vinovat

     Fondul controlat de miliardarul Steven A. Cohen a înregistrat în ultimii 20 de ani un radament mediu anual de 25%, iar portofoliul administrat personal de Cohen nu a afişat niciodată pierderi, potrivit Bloomberg.

    Pe baza acestor performanţe, Cohen poate fi considerat cel mai bun trader de acţiuni din istorie, cu o abilitate neobişnuită de a anticipa evoluţia preţurilor la bursă.

    SAC a pledat vinovat în cadrul unei înţelegeri cu reprezentanţii Departamentului Justiţiei şi va fi sancţionat cu 1,8 miliarde de dolari, reprezentând amenzi şi renunţarea la o parte din câştigurile dobândite ilicit. De asemenea, fondul nu mai are voie să administreze bani şi active pentru investitori din afara firmei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Curtea de Audit a UE: Nereguli privind achiziţiile publice şi dezvoltarea rurală din România în 2012

     Raportul a constatat că, în majoritatea domeniilor de cheltuieli ale bugetului UE, încă nu se respectă în integralitate legislaţia în vigoare. De aceea, Curtea de Conturi a UE a adresat un apel în vederea reconceperii normelor care se aplică cheltuirii fondurilor UE şi a recomandat simplificarea cadrului legislativ.

    România s-a aflat printre cele 14 state în care au fost verificate 160 de operaţiuni din cadrul programului pentru dezvoltare rurală.

    În ceea ce priveşte cheltuielile aferente dezvoltării rurale, dintre cele 160 de operaţiuni cuprinse în eşantion, 101 (63%) erau afectate de eroare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câştigul salarial mediu a crescut în septembrie

     “În luna septembrie 2013, nivelul câştigului salarial mediu net a înregistrat, în aproape egală măsură, atât creşteri cât şi scăderi faţă de luna precedentă. Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna august 2013 din sectorul economic s-au datorat acordării de prime ocazionale (inclusiv prime trimestriale), sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă), dar şi realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte)”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Cele mai mari creşteri au fost de 24,3% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, 18,2% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, respectiv 13,6% în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alitalia, compania care pierde 1,5 mil. euro în fiecare zi, a primit o gură de aer de jumătate de miliard de euro

    Membrii consiliului de administraţie au aprobat un plan de atragere a 300 de milioane de euro prin emiterea de noi acţiuni către acţionarii existenţi. Air-France-KLM Group, cel mai mare acţionar al Alitalia, cu o participaţie de 25%, a anunţat că reprezentanţii săi au convenit să sprijine măsură pentru a permite continuarea activităţii operatorului aerian italian.

    Compania de stat Poste Italiane a decis să contribuie cu 75 de milioane de euro la Alitalia, iar cele mai mari două bănci, UniCredit şi Intesa Sanpaolo, vor garanta până la 100 de milioane de euro pentru eventualitatea în care emisiunea de drepturi de preemţiune nu va fi subscrisă în totalitate.

    Este pentru a doua oară în ultimii cinci ani când guvernul italian contribuie la salvarea operatorului aerian.

    Acţionarii Alitalia se vor întâlni luni pentru a aproba planul de finanţare. Air France-KLM nu s-a angajat încă să participe la majorarea de capital, care necesită şi acordul board-ului său. Air France-KLM a fost reticentă să investeasă noi fonduri în Alitalia, având în vedere că aplică propriul său plan de restructurare şi reduceri ale locurilor de muncă.

    Alitalia, cu circa 14.000 de angajaţi, s-a mai aflat în trecut în pragul falimentului. Operatorul a intrat în insolvenţă în 2008, după ce opoziţia politicienilor şi a sindicatelor a dus la eşecul tentativelor de vânzare a companiei, deţinută de stat, la acea dată, în proporţie de aproape 50%. Fostul premier Silvio Berlusconi a pledat pentru menţinerea Alitalia în proprietate italiană, după ce Air France şi-a retras oferta de achiziţie.

    Un grup de investitori reunit de Berlusconi, între care Intesa Sanpaolo şi Atlantia, cel mai mare operator de autostrăzi din Italia, a cumpărat principalele active ale Alitalia şi le-a unificat cu cele ale operatorului mai mic Air One. Ulterior, a fost vândută o participaţie către Air France-KLM.

    Resursele Alitalia au fost erodate de pierderile tot mai mari şi concurenţa venită din partea EasyJet.

    La problemele Alitalia se adaugă avertismentul companiei energetice Eni, de oprire a aprovizionării cu carburanţi, dacă operatorul nu demonstrează că poate continua activitatea.

    Pierderile Alitalia au urcat la 294 de milioane de euro în primul semestru, iar rezervele au scăzut la 128 de milioane de euro, de la 159 milioane euro la sfârşitul trimestrului unu.

  • Activele fondurilor de pensii private au depăşit trei miliarde de euro

     De la lansare şi până în prezent, fondurile de pensii obligatorii au primit în administrare de la Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), în numele participanţilor, contribuţii brute totale în valoare de 10,47 miliarde de lei, ajungând, în urma investiţiilor, la active nete de 12,75 miliarde de lei. Diferenţa de 2,28 miliarde de lei reprezintă câştigul investiţional net de toate comisioanele produs de fondurile de pensii în beneficiul contributorilor la sistem.

    “Cu alte cuvinte, Pilonul II a produs de la lansarea sa, în mai 2008, şi până în prezent o valoare adaugată de peste 510 milioane de euro în beneficiul exclusiv al contributorilor la sistem, demonstrând cel puţin până în prezent îndeplinirea mandatului de administrare responsabilă şi eficientă a economiilor actualei generaţii de salariaţi, pentru pensia de mâine”, declarat preşedintele APAPR, Marius Popescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CRIZA DIN SUA: Băncile alimentează suplimentar bancomatele, pentru a face faţă unei eventuale panici

     Trei dintre cele mai mari zece bănci din SUA au afirmat că pun în practică planuri folosite şi în august 2011, când politicienii americani au aprobat pe ultima sută de metri creşterea limitei de îndatorare a ţării. Statul federal american a fost nevoit săptămâna aceasta să implementeze prima oprire parţială a activităţii din ultimii 17 ani, după ce Congresul nu a ajuns la un acord pentru a vota bugetul anului fiscal 2014, care a început la 1 octombrie, potrivit Financial Times.

    Pregătirile băncilor pentru o intrare a SUA în incapacitate de plată includ conferinţe zilnice între diferitele divizii, în încercarea de a anticipa viitoarele probleme. Un director important de la o bancă din SUA a declarat că instituţia de credit livrează cu 20-30% mai mulţi bani la bancomate pentru eventuale situaţii în care clienţi panicaţi vor să retragă fonduri în masă.

    Depozitele bancare sunt garantate în SUA în limita a 250.000 de dolari, dar perturbările majore de pe piaţa financiară – în special criza din 2008 – au cauzat retrageri semnificative indiferent de garanţiile autorităţilor federale

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul va prezenta marţi în Parlament proiectul privind programarea fondurilor europene 2014-2020

    “O preocupare importantă pentru noi (Guvernul – n.r.) este pregătirea programării fondurilor europene pentru perioada 2014-2020. Marţi vom prezenta în Parlament acordul pe care Guvernul îl are pregătit pentru a-l trimite la UE. Aici am încercat să modificăm două aspecte: să simplificăm toate modalităţile de accesare, de la ghiduri de aplicare până la plată pentru o absorbţie mai bună. Am crescut de la 7% la 23%, dar suntem departe de absorbţia fondurilor pentru perioada care trece. (…) De asemenea, dorim să dirijăm fondurile spre reindustrializarea României, este unul dintre obiectivele Guvernului”, a declarat joi ministrul delegat pentru IMM, Mediu de Afaceri şi Turism, într-o conferinţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CE solicită băncilor din Grecia să oprească finanţarea către subsidiarele din Europa de Sud-Est

     Chiar dacă măsura reprezintă o lovitură serioasă pentru bănci, acestea vor reuşi să evite retragerea rapidă din Balcani, cerută de mai mulţi oficiali europeni, scrie cotidianul elen Kathimerini.

    În România sunt prezente mai multe bănci elene. Astfel, National Bank of Greece deţine Banca Românească, Eurobank controlează Bancpost, în timp ce Piraeus Bank şi Alpha Bank au operaţiuni sub brand propriu.

    Comisia Europeană şi băncile din Grecia au convenit ca, până în 2017, instituţiile de credit elene să-şi reducă operaţiunile din afara ţării, obiectiv care poate fi atins fără să implice neapărat vânzarea de subsidiare, au afirmat sursele citate pentru Kathimerini.

    Executivul comunitar consideră că băncile care primesc ajutor de stat nu pot folosi acest sprijin pentru a-şi dezvolta operaţiunile din alte ţări. Comisia cere, de asemenea, ca instituţiile de credit să facă paşi mai rapizi şi mai hotărâţi în direcţia vânzării de active, astfel încât să poată înapoia fondurile primite de la stat cât mai repede posibil.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro