“Am salvat aproximativ 20 de răniţi şi verificăm dacă mai sunt şi alte persoane sub dărâmături”, a declarat pentru AFP purtătoarea de cuvânt a serviciilor de salvare, Jirina Ernestova.
Potrivit martorilor oculari citaţi de presa cehă, se putea simţi miros de gaz pe strada unde s-a produs explozia.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Un milion de oameni au murit în urma accidentului nuclear, iar 3,5 milioane de persoane au fost iradiate. Aproximativ 170.000 de ucrainieni au fost evacuaţi, însă efectele dezastrului s-au văzut în anii de după explozie: 89,85% dintre persoanele evacuate s-au îmbolnăvit, 84,7% dintre oamenii ce trăiesc în zone contaminate sunt bolnavi.
“Explozia a avut loc într-un container metalic, pe Strada Novi Arbat, în centrul Moscovei”, anunţă un oficial din cadrul serviciilor de securitate ruse.
“Natura exploziei nu se cunoaşte încă”, a comunicat poliţia.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Explozia s-a soldat cu 60-70 de morţi şi sute de răniţi, a anunţat un post local de televiziune KWTX News, citând un oficial din cadrul serviciilor de urgenţă.
Informaţia nu a putut fi verificată imediat de AFP.
“A fost de parcă ar fi explodat o bombă nucleară”, a declarat primarul oraşului, Tommy Muska, pentru CNN. “Un nor mare sub formă de ciupercă. Multe persoane au fost rănite. Multe persoane nu vor fi aici mâine”, a adăugat el.
El a afirmat că fabrica a fost afectată de un incendiu înaintea exploziei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Surse au anunţat că până în acest momne sunt cel puţin 12 reniţi.
Iată un video de după explozie. Alte stiri pe gandul.info
Deşi sunt un subiect de conversaţie foarte interesant care duce de multe ori la discuţii aprinse, miturile sunt de cele mai multe ori păreri greşite care pot fi în final demontate.
Despre sushi, de pildă, accepţiunea generală este că înseamnă peşte crud, dar în realitate termenul se referă la orez acrit. Folia de aluminiu băgată în cuptorul cu microunde nu va strica echipamentul electrocasnic, ci doar va scoate scântei din cauza undelor, fără a detemina vreo explozie.
“În România, implementarea soluţiilor de management al afacerilor de tip ERP (Planificarea Resurselor Întreprinderii) găzduite în cloud se situează sub media europeană estimată şi, cel puţin deocamdată, nu se întrevede o dezvoltare considerabilă a acestora mai devreme de următorii 2-3 ani”, a declarat Hotăran, reprezentantul CGS Europe – IT Services care este partener global Microsoft pentru implementarea soluţiei ERP deţinută de gigantul american, Dynamics AX.
În opinia lui, managerii companiilor din România au nevoie ca timpul să demonstreze siguranţa datelor stocate prin soluţiile ERP găzduite în cloud; în acelaşi timp, furnizorii mari din piaţa de ERP trebuie sa dezvolte oferte de profil cât mai atractive atât financiar, dar mai ales ca soluţii de implementare eficiente.
Alături de soluţia clasică (implementarea unei soluţii ERP la sediul companiei client, pe serverele acesteia), mulţi integratori (firme de IT care implementează ERP-uri) oferă şi varianta găzduirii în cloud, punând la dispoziţie hardware-ul şi software-ul aferent; acestea pot fi administrate şi controlate ori de către departamentul de IT al fiecărei companii, ori chiar de către integrator (serviciile fiind astfel complet externalizate). Întrucât ERP-urile sunt software-uri de management al afacerilor care integrează toate componentele unui business şi aplicaţiile aferente (de la producţie la finanţe-contabilitate, vânzări, distribuţie etc), mulţi manageri consideră că există o doză de risc în “a încredinţa” toate aceste date, în timp real, unei firmei de servicii IT. “Impresia că prin serverele proprii companiei pot garanta protecţia informaţiilor este supraevaluta: în majoritatea cazurilor, sistemele informatice ale firmelor sunt foarte slabe: dacă cineva chiar vrea să le spargă, nu este greu. în schimb, o firmă bună de IT va avea soluţii superioare pentru protecţia datelor, asumându-şi răspunderea atât asupra siguranţei, cât şi a integrităţii datelor”, a precizat Mircea Hotaran.
Soluţiile ERP găzduite în cloud au avantaje precum faptul că reduc la minim investiţia iniţială (întrucât nu mai sunt necesare cheltuielile cu achiziţionarea de hardware şi licenţe), costurile uzuale sunt mici (se plăteşte de obicei lunar, per utilizator) şi total predictibile. În plus, întreg procesul de implementare este mult mai rapid, iar up-grade-urile sunt nelimitate şi automate. Soluţiile ERP găzduite în cloud pot fi adaptate fără probleme pentru a răspunde caracteristicilor proceselor de business din fiecare firmă, la fel ca în varianta tradiţională. Reţinerile managerilor de a implementa soluţii ERP în cloud au la bază în principal neîncrederea în capacitatea integratorului de a asigura siguranţa informatică a datelor, a serverelor, paza împotriva pătrunderii prin efracţie în locaţia în care se află echipamentele respective etc.
“Teama multor manageri privind siguranţa datelor în cazul găzduirii în cloud a soluţiei ERP pe care o adoptă este nejustificată: toţi cei care furnizează astfel de servicii au mecanisme complexe de protecţie; n-am auzit de nici un caz de furt de date în astfel de circumstanţe”, a precizat Mircea Hotaran. Această “reţinere” conduce însă la varianta achiziţionării unei soluţii ERP în sistem clasic (licenţe şi servere proprii), ceea ce implică un cost semnificativ pentru bugetul unei companii. “În condiţiile economice globale actuale, care sunt dificile, aceste cheltuieli sunt adesea amânate, aşa încât întregul proces se blochează şi toată lumea pierde- firmele suferă pentru că nu implementează un soft de care ar avea nevoie, iar piaţa locală de ERP rămâne cu mult sub potenţialul său. Anii următori vor demonstra însă fiabilitatea găzduirii în cloud”, a arătat Mircea Hotaran.
BRD-SocGen, a doua mare bancă după active, a tăiat anul trecut peste 400 de posturi şi a restrâns reţeaua teritorială cu 22 de unităţi, însă reducerea cheltuielilor operaţionale cu 2,4% nu a putut ţine piept saltului de aproape 62% înregistrat de costul cu provizioanele pentru credite proaste, consecinţa fiind intrarea pe pierdere cu un rezultat anual negativ de 332 mil. lei după un profit net de 469 mil. lei în 2011. “BRD obişnuise piaţa să supraperformeze la profit, însă 2012 este o mică excepţie în linie cu situaţia din întreg sistemul bancar. Costul riscului a condus la pierderea de 332 mil. lei, însă acest rezultat nu pune în discuţie modelul de business al băncii pentru că raportul cost/venit care s-a situat la 46,5% arată rentabilitatea intrinsecă a BRD. Ca urmare modelul nu se schimbă şi nici strategia pentru anii următori de dezvoltare în condiţii de rentabilitate”, a declarat Philippe Lhotte, preşedintele BRD. El a preluat oficial conducerea băncii la începutul lui noiembrie 2012, după mai multe luni de interimat la vârf, neavând o responsabilitate directă pentru aceste rezultate.