BusinessMagazin

Tag: energie

  • Criza energetică din Europa ar putea lua sfârşit: Preţul gazului european a coborât la cel scăzut nivel din ultimii trei ani

    Preţul gazului european a scăzut la un nivel minim record comparativ cu perioada generată de războiul din Ucraina, oferind speranţa că o criză energetică care a cuprins regiunea în ultimii trei ani ar putea lua sfârşit, raportează Financial Times.

    Importurile puternice de gaze naturale lichefiate, vremea caldă şi reducerea cererii ca urmare a preţurilor ridicate din ultimii ani au contribuit la menţinerea gazului stocat în depozitele subterane ale UE la niveluri istorice ridicate în această iarnă, punând presiune asupra preţurilor.

    Vineri, preţul de referinţă la nivel european, Title Transfer Facility (TTF), a coborât până la 22,53 euro pe megawatt oră, cel mai scăzut nivel din mai 2021, fiind pe cale să înregistreze a treia scădere săptămânală consecutivă.

    Criza energetică a Europei a început în 2021, când regiunea a ieşit dintr-o iarnă rece prelungită, cu niveluri scăzute de stocare a gazelor naturale. Îngrijorările legate de aprovizionarea redusă au fost exacerbate când Rusia a început să trimită mai puţin gaz în Europa, comercianţii speculând la acea vreme că aceasta a fost o tactică de presiune asupra guvernelor europene, inclusiv asupra Germaniei, pentru a aproba punerea în funcţiune a foarte controversatului gazoduct Nord Stream 2.

    Preţurile europene la gaze au atins un vârf în vara anului 2022, ajungând la un moment dat la peste 300 EUR/MWh, în condiţiile în care Rusia şi-a redus şi mai mult livrările în regiune în urma invaziei sale în Ucraina. 

    De atunci, eforturile concertate ale naţiunilor din UE de a reduce cererea, precum şi importurile puternice de GNL din ţări precum SUA şi iernile calde consecutive au contribuit la atenuarea crizei de aprovizionare cu gaze a Europei.

    Gazul rusesc livrat prin conducte, care reprezenta 40% din aprovizionarea UE înainte de invazie, a scăzut la 8%, potrivit Comisiei Europene.

    Miercuri, instalaţiile de depozitare a gazelor din UE erau pline în proporţie de peste 64%, un nivel record pentru această perioadă a anului, potrivit datelor furnizate de Gas Infrastructure Europe, un organism industrial.

  • Ministerul Energiei semnează contractul de finanţare pentru centrala pe gaz de la Işalniţa, de aproape 850MW. Valoarea contractului ajunge la 253 mil. euro

    Ministerul Energiei a semnat vineri contractul de finanţare cu 1,25 mld. lei, respectiv 253,1 mil. euro, pentru construirea unei centrale electrice cu ciclu combinat pe bază de gaz natural, de aproximativ 850MW, la Işalniţa.

    “Astăzi, 23 februarie, Ministerul Energiei anunţă semnarea contractului de finanţare în cadrul  Programul-cheie 2- construirea de capacităţi electrice de tip turbină cu gaz cu ciclu combinat (CCGT) ce pot fi adaptate pentru  funcţionarea pe hidrogen, necesare pentru realizarea tranziţiei de la cărbune şi pentru echilibrarea reţelei, cu finanţare din Fondul pentru modernizare, al cărui beneficiar este CCGT POWER IŞALNIŢA SA”, spun reprezentanţii instituţiei.

    Potrivit acestora, valoarea contractului este decontată din Fondul pentru Modernizare.

    CCGT Power Işalniţa a fost înfiinţată în baza acordului acţionarilor din septembrie 2023 încheiat între Societatea Complexul Energetic Oltenia SA şi ALRO SA.

    CE Oltenia deţine 59,9%  din capitalul social al firmei care va construi centrala electrică pe gaze de la Işalniţa, ceea ce reprezintă o contribuţie de 65 de milione de euro la proiect, iar Alro va participa cu o cotă de 40,1%, reprezentând o contribuţie de peste 43,5 milioane de euro.

    Proiectul Işalniţa face parte din Planul de Restructurare a CE Oltenia, care a fost aprobat de Comisia Europeană în ianuarie 2022. Una dintre părţile esenţiale ale planului este reprezentată de partea de noi proiecte de investiţii, alături de alţi parteneri. Astfel, planul companiei este de a construi 8 parcuri solare, cu o capacitate toală de 735 MW, şi două centrale pe gaz natural, cu o capacitate totală de 1.325 MW

     

  • Bursă. Transelectrica semnează încă un contract cu Ministerul Energiei de finanţare prin Fondul pentru Modernizare. Compania atrage 48 mil. euro

    Compania naţională de transport de energie electrică Transelectrica (simbol bursier TEL) a obţinut marţi, 20 februarie o finanţare nerambursabilă în valoare de 48 de milioane de euro prin intermediul celui de-al zecelea contract de finanţare prin Fondul de Modernizare, semnat cu Ministerul Energiei.

    Proiectul-pilot DigiTEL Green – Retehnologizare staţia 220/110/20kV Mostiştea din judeţul Călăraşi reprezintă un efort investiţional în acord cu politicile şi directivele europene din domeniul energiei, asumat de Transelectrica pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii energetice prin adoptarea unor soluţii tehnologice şi echipamente de ultimă generaţie care să contribuie la reducerea amprentei ecologice, potrivit unui raport de la BVB.

    „Inclusă în Planul de Dezvoltare a RET pentru perioada 2022-2031, investiţia din portofoliul de proiecte al Transelectrica va contribui la reducerea impactului asupra mediului înconjurător şi la tranziţia către o infrastructură energetică sustenabilă şi eficiente”, scriu reprezentanţii companiei de stat.

    Odată cu semnarea contractului pentru retehnologizarea staţiei Mostiştea, Transelectrica are zece proiecte cu finanţare nerambursabilă din Fondul pentru Modernizare, în valoare totală de peste 470 milioane de euro. Staţia Mostiştea este al doilea proiect de retehnologizare a unei staţii în concept digital, după Staţia Alba 2 Iulia, proiect care beneficiază de asemenea de finanţare prin FM.

    Transelectrica a înregistrat un profit net de 206 milioane de lei în ianuarie-septembrie 2023, în scădere cu 51% an/an, şi venituri de 3,3 miliarde de lei, minus 32%. Societatea îşi va publica situaţiile anuale preliminare pe 28 februarie.

    La BVB, acţiunile TEL sunt pe plus cu 32% în ultimul an, pe un rulaj de 124 de milioane de lei şi o capitalizare de 2,3 miliarde de lei. Indicii BET şi BET-NG afişează dinamici de 28%, respectiv 23% în aceeaşi perioadă.

     

  • Misiune imposibilă: în ultimul deceniu, România a pierdut peste 20% din capacitatea de producţie, dar vrea să termine anul 2030 cu un salt de 70%. Va reuşi?

    ♦ Bilanţul ultimilor ani în ceea ce priveşte unităţile noi de producere a energiei este nemilos pentru că în perioada 2015-2024 România a închis peste 20% din capacitatea sa instalată, un caz rar la nivel european, şi nu a pus nimic în loc ♦ Practic în ultimii zece ani, România nu a pus nicio unitate în funcţiune, dar a avut grijă să închidă o bună parte din centralele pe cărbuni sau gaze ♦ În următorii şapte ani însă, România visează la o creştere a parcului de producţie de 70%, până la circa 30 GW, focusul fiind energia solară, eoliană şi gazul ♦ Va reuşi? Aflaţi de la ZF Power Summit, 27-29 februarie.

    Dacă în 2015, România avea 5,7 GW montaţi în producţia de energie pe bază de cărbuni, anul acesta doar 2 GW în centralele pe cărbuni mai funcţionau, iar până în 2030 acestea ar trebui să iasă complet din sistemul energetic local, un exit istoric ţinând cont de importantţa pe care cărbunii au avut-o pentru energia României.

    Mai departe, dacă în 2015 România avea 4,5 GW instalaţi în centrale pe gaze, anul acesta capacitatea lor a ajuns la 2,4 GW, pentru ca în 2030 gazul să ajungă din nou la 4,4 GW, arată datele din noul PNIESC (Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice) revizuit, acest plan fiind de fapt adevărata strategie energetică a României. O bună parte din aceste centrale pe gaze ar trebui să fie alimentate chiar de noile cantităţi extrase din Marea Neagră.

    Dar cel mai mare salt ar urma să se înregistreze pe partea de energie verde. Astfel, de la un nivel de 1,5 GW în proiecte solare, România ar trebui să ajungă la 8,3 GW la nivelul anului 2030.

    „România consideră producţia de energie din surse interne drept cel mai important obiectiv pentru asigurarea securităţii energetice naţionale. În ceea ce priveşte producţia de energie electrică, România urmăreşte menţinerea mixului său energetic diversificat, reducând în acelaşi timp emisiile de GES (gaze cu efect de seră) prin creşterea susţinută a capacităţilor de producţie din SRE (surse regenerabile de energie). Obiectivul pentru 2030 este atingerea unei capacităţi instalate de producţie a energiei electrice de 30,4 GW, marcând o creştere de 47% faţă de 2019. Din această capacitate proiectată pentru 2030, aproximativ 76% va proveni din SRE, asigurându-se astfel utilizarea resurselor interne pentru producerea de energie electrică“, se arată în varianta revizuită a PNIESC-ului, disponibilă pe site-ul Ministerului Energiei.

    Pe partea de energie eoliană, după un blocaj de un deceniu, la finalul anului 2030 România ar trebui să aibă 8,3 GW.

    În zona de energie nucleară statul se arată din nou optimist. În 2027, Unitatea 1 a centralei de la Cernavodă va intra în procesul de retehnologizare, dar în 2030 ar trebui să fie din nou contectată la sistem, an în care este estimată punerea în funcţiune a primului proiect SMR local. Astfel, la nivelul anului 2030, România ar trebui să aibă o capacitate instalată în energia nucleară de 1,9 GW, arată proiectul de PNIESC revizuit. Care este nota de plată? Peste 17 miliarde de euro doar până în 2030, arată noul PNIESC. Suma este uriaşă, mai ales dacă este raportată la investiţiile finalizate în ultimii 30 de ani în producţia de energie pe plan local.

    În perioada 15 februarie-15 martie, Ministerul Energiei va organiza trei dezbateri publice privind proiectul PNIESC (Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice) revizut, acest plan fiind de fapt adevărata strategie energetică a României. Schimbările pe care le aduce acest nou PNIESC, felul în care vor fi puse în aplicare, care sunt implicaţiile asupra sistemului energetic local sau provocările legate de finanţare sunt doar câteva dintre temele care vor fi dezbătute alături de autorităţi şi cei mai buni oameni din domeniul energetic în cea de-a 13-a ediţie a ZF Power Summit 2024, eveniment care va avea loc în perioada 27-29 februarie în Bucureşti.

     

  • Hidrogenul a început să atragă proiecte semnificative în Europa, dar nu şi în România. De ce nu mişcă piaţa locală? Aflaţi la ZF Power Summit 2024, 27-29 februarie

    România are un document de strategie pe hidrogen din mai anul trecut, dar dincolo de acest document, partea de proiecte concrete rămâne modestă. Considerat a fi o tehnologie scumpă, războiul din Ucraina a schimbat cifrele din piaţă, astfel că acum costul de producţie a hidrogenului este comparabil cu preţul energiei, lucru care ar trebui să ducă la o deblocare a pieţei.

    „Pe baza datelor furnizate de marii producători/consumatori din industriile locale, care utilizează hidrogenul în procesele industriale (rafinare, siderurgie, industria chimică, îngrăşăminte), printre care se numără AirLiquide, Azomureş, Chimcomplex, Erdemir, Hoeganaes, Liberty Galaţi, Linde Gaz, OMV Petrom, Oţel Inox, Petrotel-Lukoil, Rompetrol, companiile din industrie au însumat o producţie totală de hidrogen de 194 mii de tone în 2021“, se arată în proiectul de strategie.

    Cererea este estimată să ajungă la 288,8 mii tone/an în 2030, o creştere de aproape 49% faţă de producţia anului 2021, arată proiectul de strategie în domeniul hidrogenului. Creşterea a fost calculată pornind de la estimările privind evoluţia consumului industrial, din industria siderurgică, consumul din domeniul transporturilor, pentru amestecul ca gaze naturale în viitoarele centrale pe gaz, unde se estimează punerea în funcţiune a 1.600 MW noi, şi consumul pentru încălzirea rezidenţială.

    În total, costul de implementare a strategiei este estimat la o valoare de 10,4 mld. euro, cost care va fi suportat printr-o serie de modalităţi de finanţare specific fiecărui sector, se mai arată în document.

    Dar deşi mult aşteptat, Strategia Hidrogenului 2030 rămâne doar un document. Cum facem saltul de la documente la proiecte? Care sunt pieţele europene care se mişcă cel mai bine şi cum reuşesc acest lucru? Care este potenţialul României şi de unde vin banii?

    Evenimentul va avea loc în perioada 27-29 februarie, în Bucureşti, fiecare zi având o tematică diferită, aliniată tranziţiei energetice şi va beneficia de prezenţa unora dintre cei mai importanţi CEO, antreprenori şi specialişti din domeniul energetic.

    Alături de unii dintre cei mai buni specialişti din domeniu aceste teme vor fi dezbătute în cadrulhi, eveniment care va avea loc în perioada 27-29 februarie în Bucureşti.

    Mirela Atanasiu, Head of Unit Operations and Communications, Clean Hydrogen Partnership, Siobhan McGarry, Policy Officer, Directorate-General for Internal Market, Industry, Entrepreneurship and SMEs, European Commission, Rareş Hurghiş, Executive Director FEL România şi Alexandru Floriştean, director Hy Legal vor arăta într-o dezbatere dedicată hidrogenului cum poate România face saltul de la hârtii la investiţii.

    Pornit ca un eveniment axat pe piaţa locală, în ultimii ani, marcaţi de evenimente istorice, ZF Power Summit a înţeles importanţa dialogului şi s-a conectat la tendinţele regionale şi globale. Mai departe, înţelegerea contextului dincolo de graniţe este unul dintre cei mai importanţi factori de succes pe calea atingerii statutului de hub energetic pe care şi-l doreşte România. În 2024, ZF Power Summit îşi consolidează rolul de agregator de informatii şi generator de dezbateri, pornind de la acelaşi crez: doar aducându-i la masa discuţiilor pe cei mai buni specialişti din domeniu se pot livra idei relevante. Astfel, tema pentru anul acesta este una comună, pe deplin europeană, la care nu doar România trebuie să răspundă, ci toate statele angajate pe acest drum complex al tranziţiei energetice: Acum pentru 2030: cum accelerăm în siguranţă şi accesibil pe calea tranziţiei energetice în vremuri incerte?

    Evenimentul va avea loc în perioada 27-29 februarie, în Bucureşti, fiecare zi având o tematică diferită, aliniată tranziţiei energetice şi va beneficia de prezenţa unora dintre cei mai importanţi CEO, antreprenori şi specialişti din domeniul energetic.

  • Haos în 18 spitale după un atac cibernetic – intervenţii amânate, pacienţi fără reţete. Experţi: Nu mai e ceva abstract – sunt ameninţări împotriva vieţii, iar mâine poate fi o criză similară în energie, transport sau banking

    ♦ România e vulnerabilă pentru că investeşte puţin în cybersecurity – de trei ori mai puţin faţă de Polonia, iar subiectul nu e tratat cu seriozitate ♦ Blocajul din spitale după un atac de succes împotriva unui furnizor important pentru sistemul sanitar ♦ Spitalele afectate folosesc sistemul informatic Hipocrate, creat de compania Romanian Soft Company, înfiinţată în 2000 ♦ Nu este primul atac cibernetic asupra unui spital ♦ Adrian Wiener, medic, deputat USR: „Este grav, este o breşă care afectează dreptul la informaţii cu caracter personal. Nu m-ar mira ca sistemul Casei să fie asaltat, nu mai are mentenanţă, e profund disfuncţional“.

    Un atac informatic de succes împotriva unui furnizor important pentru sistemul sanitar a dat peste cap activitatea a aproape 20 de spitale din întreaga ţară, ducând la anularea unor programări sau imposibilitatea de a emite reţete, aducând astfel în prim-plan riscurile uriaşe pe care le pot genera astfel de atacuri în viaţa de zi cu zi, dar şi vulnerabilităţile din sistemele de IT din sectorul public şi privat. Atacul de succes din sectorul sanitar vine la scurt timp după un alt incident în care au fost furate date de la Camera deputaţilor, inclusiv datele personale ale premierului Marcel Ciolacu.

    „Este grav, este o breşă care afectează dreptul la informaţii cu caracter personal legate de pacienţi, diagnostic, spitalizări”, a spus medicul Adrian Wiener, fost manager de spital în Arad, deputat USR. „Oamenii s-au panicat că nu a mers nimic de dimineaţă. Tot ce s-a putut s-a reprogramat“, a spus pentru ZF Maria Magdalena Copăceanu-Turcu, director financiar-contabil în cadrul Spitalului de ortopedie Azuga. Cu totul, 18 spitale au fost afectate.

    Atacurile cibernetice nu mai sunt ceva abstract, ceva care se întâmplă doar în alte ţări, ci au devenit un risc pentru securitatea naţională care trebuie tratat ca atare, a comentat pentru ZF Andrei Avădănei, CEO al companiei de cybersecurity Bit Sentinel. „Dacă până acum puteam considera că aceste atacuri sunt probleme îndepărtate, specifice marilor puteri precum Statele Unite ale Americii, Marea Britanie ş.a.m.d, realitatea recentă ne-a arătat că nimeni nu este imun, iar România nu face excepţie. Securitatea cibernetică nu mai este doar o preocupare a specialiştilor IT, ci o problemă de securitate naţională, care necesită o atenţie şi o implicare sporite din partea tuturor sectoarelor societăţii dar şi din partea autorităţilor.” Dacă lucrurile nu se schimbă, ne putem confrunta cu situaţii mai grave, a adăugat Avădănei. „Alte sectoare esenţiale precum reţelele de distribuţie a apei, sistemele de semaforizare urbană, sistemul energetic, bancar şi infrastructură de transport pot deveni, de asemenea, ţinte ale hackerilor, generând haos şi punând în pericol viaţa cotidiană a cetăţenilor.”

    Atacurile expun vulnerabilităţile pe care România le are din cauza unei politici a investiţiilor mici în acest domeniu şi a lipsei de seriozitate cu care e tratat subiectul, spune Eugen Schwab, vicepreşedinte pentru Europa Centrală şi de Est al companiei de consultanţă şi analiză Pierre Audoin Consultants (PAC). „În România se cheltuieşte o treime din suma alocată de instituţiile publice şi companiile din Polonia pentru securitate cibernetică. (…) Suntem, deci, extrem de vulnerabili atât prin sumele mici alocate, cât şi prin nivelul scăzut de seriozitate cu care se tratează aceste aspecte şi lipsa acută de formare şi educaţie continuă a utilizatorilor sistemelor informatice critice”.

    Atacul din sistemul sanitar a avut un impact imediat pentru că un număr de 18 spitale din ţară, de la cele mai mari, judeţene, la unităţi orăşeneşti, au avut astfel activitatea îngreunată sau chiar blocată.

    Acest atac care a vizat un număr mare de spitale, fără precedent în ultimii ani, arată vulnerabilitatea sistemelor informatice. În plus, numărul de oameni afectaţi doar de acest atac este de odinul sutelor sau chiar al miilor, având în vedere că în cazul unui singur spital judeţean ajung zilnic 400-500 de pacienţi.

    Unele spitale au luat decizia de a reprograma pacienţii, în timp ce altele s-au organizat şi au scos documentele în forma fizică. Personalul din spitale trebuie să treacă datele în sistem când va redeveni funcţional, astfel încât serviciile medicale să fie decontate ulterior.

    Până la închiderea ediţiei, problema nu era soluţionată.

    „Este grav, este o breşă care afectează dreptul la informaţii cu caracter personal, legate de pacienţi, diagnostic, spitalizări. Nu ştiu în ce măsură au fost luate aceste date, pot fi şantajaţi oamenii. Spitalele sunt beneficiarele acestor platforme, nu au resursă informatică să facă propriile programe de gestiune. S-au mai întâmplat astfel de lucruri şi la companii mari, de stat, e un proces dinamic menţinerea securităţii sistemului. Spitalele depind de aceşti furnizori. Nu m-ar mira ca sistemul Casei să fie asaltat, care nu mai are mentenanţă, e profund disfuncţional”, a spus medicul Adrian Wiener, fost manager de spital în Arad, deputat USR.

     

    Atac în lanţ

    Şase spitale judeţene din Cons­tanţa, Baia Mare, Tâgovişte, Buzău, Slobozia şi Piteşti au fost afectate de atacul cibernetic. Acestora li se mai adaugă şi alte unităţi mai din Capitală: Institutul Clinic Fundeni, Spitalul Colţea, Institutul Oncologic Bucureşti, Spitalul Clinic CF2, Sf. Luca.

    „De dimineaţă, la scurt timp după ce am aflat de atac, am organizat activitatea spitalului. Singurele două incoveniente pe care le-am avut au fost că s-au prelungit un pic timpii de aşteptare, dar nu semnificativ, iar eliberarea de reţete gratuite şi compensate nu s-a putut face în condiţiile în care sistemul este închis”, a spus a spus Bogdan Lucian, directorul medical al Spitalului Judeţean Baia Mare.

    În jur de 300 de pacienţi se prezintă în urgenţă la spitalul judeţean din Baia Mare în decurs de 24 de ore, cărora li se mai adaugă 100 de pacienţi copii. În ambulator, mai vin zilnic încă 120 de pacienţi pentru consultaţii. Spitalul judeţean are 920 de paturi.

    „Pacienţii au primit documentele medicale la externare scrise, tehnoredactate, pe un şablon pe care l-am conceput, similar cu cel generat de program. Serviciile medicale, în momentul în care platforma va fi funcţională, se vor introduce în sistem şi vor fi raportate la Casa de Asigurări de Sănătate. Avem un departament de statistică, cu registratori medicali, care vor face treaba aceasta gradual.“

    „Volumul de muncă va fi mare, dar lucrurile se vor putea gestiona”, a mai completat Bogdan Lucian.

    În cazul altor spitale, soluţia a fost reprogramarea pacienţilor, acolo unde situaţia medicală a permis-o.

    „Activitatea din spital se desfăşoară offline. Pe mulţi dintre pacienţi i-am reprogramat, care nu au fost urgenţe. Oamenii s-au panicat că nu a mers nimic de dimineaţă. Tot ce s-a putut, s-a reprogramat, era şi multă lume şi oamenii au plecat când au văzut că nu merge sistemul. Vorbim de câteva zeci de persoane”, a spus pentru ZF Maria Magdalena Copăceanu-Turcu, director Financiar-Contabil în cadrul Spitalului de ortopedie Azuga.

    Ambele spitale, şi cel din Baia Mare, şi cel din Azuga, folosesc sistemul informatic Hipocrate, creat de firma Romanian Soft Company. De altfel, chiar ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a precizat că este vorba de acest sistem. Nu toate spitalele care folosesc Hipocrate au fost afectate însă de atac.

    „Noi nu am fost afectaţi în final, serverul nostru este curat, toate datele pacienţilor sunt în regulă. Am avut oprită activitatea, acum nu avem internet, dar lucrăm pe Hipocrate în interior. Au fost nişte măsuri de protecţie luate, este într-adevăr o situaţie la risc. Folosim sistemul Hipocrate, a fost prin licitaţie publică. Noi colaborăm cu ei şi cu furnizorul de servicii de internet, sunt mai multe măsuri de protecţie pe care le-am luat, sunt certificate pe care le cumpărăm pentru că este important să avem grijă de datele pacienţilor”, a spus Beatrice Mahler, managera Institutului Marius Nasta din Capitală.

     

    Ce spitale au fost expuse direct?

    Conform unor surse din piaţa de IT au fost afectate doar spitalele care rulau soluţia Hipocrate din sistemele de IT ale furnizorului (Romanian Software Company SRL), nu şi cele care au instalat şi rulau soluţia pe sistemele proprii de calcul. „Doar spitalele care rulau soluţia Hipocrate din cloud au fost afectate”, a precizat o sursă din industrie pentru ZF.

    Reprezentanţii Romanian Software Company SRL, firma din spatele soluţiei Hipocrate, nu au putut fi contactaţi la telefon până la închiderea ediţiei. Compania nu a răspuns nici unei solicitări de a oferi informaţii suplimentare despre atac, transmise pe e-mail.

     

    Cine este firma Romanian Soft Company?

    Potrivit site-ului propriu, Romanian Soft Company este înfiinţată în anul 2000 şi se ocupă cu dezvoltarea şi integrarea unor soluţii IT&C. Sectoarele de activitate pe care compania le acoperă sunt cele de sănătate, utilităţi, sector public, industrie, telecomunicaţii. Compania a implementat proiecte şi în ţări precum Moldova, Bulgaria, Macedonia, Slovacia, se mai arată pe site-ul propriu.

    „Hipocrate reprezintă cercul activităţilor medicale de spital, paraclinic, imagistică, farmacie, flux de pacienţi, programe naţionale şi ambulatoriu de specialitate reunit cu activităţile complexe de management al resurselor interne, raportare şi gestiune financiar-contabilă”, potrivit descrierii de pe site-ul companiei.

    În 2008, presa scria despre Romanian Soft Company că estima o cotă de 40% din piaţa locală de software medical. În 2022 compania a avut afaceri de 13 mil. lei, cu un profit net de 3,2 mil. lei şi un număr mediu de 36 de angajaţi.

    Potrivit platformei de analiză financiară Termene.ro, compania este deţinută de Gabriel Gheorghe Oprea şi Cristina Crăciun în proporţie de 8% fiecare, iar restul de 84% revine firmei Genius IT Solutions SRL, în acţionariatul căreia apar Silviu Carstea şi Alexandra Voicu.

    Compania are la activ şi sute de contracte de achiziţii publice câştigate în ultimii ani. Astfel, din mai 2017 până în prezent, Romanian Soft Company SRL are 439 de contracte de achiziţie, cu o valoare cumulată de 34,6 mil. lei, conform datelor din sistemul electronic de achiziţii publice disponibile pe portalul lege5.ro.

  • DNA intră în zona energiei. În vizor: doi oameni de afaceri – reţinuţi, iar directorul Centralei Termoelectrica Bucureşti Sud (CET SUD/ Elcen) şi directorul Sucursalei Electrocentrale Rovinari – sub control judiciar

    Doi oameni de afaceri, Ion Eugen Petru şi Ion Macovei, dar şi doi directori din sectorul energetic – Dorin Adrian Ecobescu (director al Centralei Termoelectrica Bucureşti Sud/ CET SUD Elcen) şi Iosif Chircă (director al Sucursalei Electrocentrale Rovinari) sunt vizaţi de procurorii DNA în noul dosar privind potenţiale acte de corupţie în domeniul energiei.

    Procurorii îi acuză pe cei doi oameni de afaceri de potenţiala săvârşire a mai multor infracţiuni de luare/ dare de mită, cumpărare de influenţă, trafic de influenţă şi de deturnare a licitaţiilor publice, motiv pentru care au dispus reţinerea lor preventivă pentru 24 de ore.

    Surse judiciare susţin că omul de afaceri Ion Eugen Petru ar fi dat omului de afaceri Ion Macovei, în numerar şi transferuri bancare suma totală de 514.375 lei ( peste 102.000 de euro), după ce Macovei ar fi pretins că are influenţă asupra conducerii a două societăţi cu capital majoritar de stat din România.

    Macovei ar fi cerut unui şef de companie de stat urgentări de plăţi pentru 2 firme ( SC Techno Montaj SRL din Braşov şi SC Energomontaj SA din Bucureşti), încheieri de noi contracte şi modificări ale acestora în schimbul folosirii influenţei pentru menţinerea în funcţii de conducere sau, după caz, numirea în alte funcţii.

    Cine este Ion Macovei

    Ion Macovei este acelaşi om de afaceri care apare şi în dosarul din 2021 privind Agenţia Română de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare (ARSVOM). Acel dosar a fost instrumentat de DNA Constanţa.

    În acel dosar, Macovei invoca în mod negativ numele liderului USR, Cătălin Drulă (n.r. Ion Macovei: „este totuşi o problemă cu acest om, care nu pot să spun că-i om, e un câine – acest Drulă şi trebuie să găsim o soluţie pentru el”).

    Şi numele liderului PNL, Iulian Dumitrescu, apare în dosarul din 2021 privind Agenţia Română de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare în care, la fel, sunt invocate mai multe figuri politice.

    Ion Macovei este un om de afaceri din Galaţi, care a deţinut/ deţine mai multe firme, în mai multe judeţe, într-una dintre ele fiind asociat cu Viorel Vasile Grigore, din Călăraşi, apropiat de Iulian Dumitrescu.

    Născut în Văleni de Munte/ Prahova, Iulian Dumitrescu şi-a început afacerile şi cariera politică în Călăraşi, fiind iniţial, în perioada 2012-2016, senator de Călăraşi.

    Deşi are domiciliul declarat în Bucureşti, Ion Macovei stă într-un apartament din complexul Stejarii, acolo unde locuieşte şi liderul PNL, Iulian Dumitrescu.

    Cum a început totul

    Surse judiciare susţin că în acest dosar procurorii secţiei I a DNA lucrează de mai bine de o jumătate de an.

    Totul a început după ce un şef de companie de stat a venit în iulie 2023 la DNA, a depus un denunţ şi a ajutat în anchetă procurorii.

    Şeful companiei de stat a povestit procurorilor cum ar fi fost căutat de omul de afaceri Ion Macovei, care s-a prezentat inclusiv cu o altă identitate, iar la un moment dat directorul de la stat ar fi fost căutat şi de Dan Gheorghiu, care ar fi intermediat discuţii pentru urgentarea plăţilor şi ar fi invocat în acestea persoane publice.

    Dan Ioan Gheorghiu este o persoană cunoscută în zona energiei, fiind inclusiv fost consilier al unui fost premier şi foşti miniştri ai energiei.

    În acest dosar, cu mandat de la judecători, procurorii au şi autorizaţii, şi mandate de supraveghere tehnică, şi interceptări, şi filaje, dar şi tranzacţii obţinute între diverse societăţi comerciale.

    Nume publice invocate şi restaurante frecventate

    Surse judiciare arată că omul de afaceri Ion Macovei invoca în discuţii diverse nume şi personalităţi la care ar fi susţinut că are acces: numele „Nicolaescu” – un general despre care afirma ar fi lucrat la Preşedinţia României – persoană care ar fi fost de fapt tot Ion Macovei (afaceristul prezentându-se sub diverse identităţi), numele altei persoane care lucrează la Preşedinţie, al unei figuri publice ce ţine de ambasada SUA, numele unui ministru – faţă de care ar fi fost nemulţumit, şi a altor politicieni.

    „În discuţiile în care a pretins că este generalul „Nicolaescu” acesta a abordat un stil oficios, formal, spre deosebire de cazurile în care a discutat cu martorul sub identitatea sa reală când Ion Macovei a recurs la un ton familiar, amical”, arată sursele.

    În schimbul celor cerute, Ion Macovei ar fi promis şefului de companie de stat că şi după rotaţia guvernamentală şi eventuala schimbare a ministrului energiei acesta ar fi fost menţinut în funcţie. În plus, ar fi vorbit şi despre o numire în postul de director general al Companiei Hidroelectrica, susţin surse judiciare.

    Omul de afaceri Ion Macovei ar fi fost descris de alte persoane din dosar ca o persoană extrem de insistentă, care ar fi căutat persoanele frecvent („e atât de pisălog. Şi nu mai scap de el. E ca o râie”), iar o firmă în care avea influenţă acesta ar fi fost recomandată pentru anumite lucrări de către preşedintele PNL Timişoara.

    Numele lui Iulian Dumitrescu, fostul prim vicepreşedinte PNL, anchetat de DNA în alt dosar, ar fi fost invocat de Macovei.

    Omul de afaceri Ion Macovei ar fi susţinut că poate intermedia o întâlnire cu Iulian Dumitrescu şi că ar fi fost în relaţii apropiate cu liderul PNL. Macovei ar fi spus că ar fi fost partener şi cu sora lui Iulian Dumitrescu şi cu „mâna dreapta” a acestuia într-o afacere de exploatare a balastierelor din Prahova.

    Discuţiile în acest caz despre bani şi intervenţii ar fi fost purtate în câteva restaurante din Bucureşti: Don Cafe Braserie Dorobanţi, Isoletta/ Herăstrău, Arogant, Stadio Union, Doi Cocoşi.

    Funcţionari publici şi apropiaţi ai lui Iulian Dumitrescu

    La un moment dat, în cadrul întâlnirilor din Bucureşti, şi-ar fi făcut apariţia şi un alt funcţionar public – Corneliu Stanca, consilier superior în cadrul Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, pe care omul de afaceri Ion Macovei l-ar fi cunoscut.

    În altă situaţie, la întâlnirea din restaurantul Isoletta pe care o realiza omul de afaceri Ion Macovei a apărut şi Viorel Vasile Grigore, un apropiat al liderului PNL, Iulian Dumitrescu, invocat în dosarul Dumitrescu, dar amic cu Macovei. O parte din discuţii ar fi vizat menţinerea în conducerea companiei de stat.

    În acest dosar, procurorii susţin că sume de bani ar fi fost remise în plicuri de omul de afaceri Ion Macovei în interiorul unor autoturisme din parcările restaurantelor, dar şi în birourile unei companii de stat. Ulterior, banii din mită au fost predaţi de către denunţător procurorilor DNA.

    Şi celălalt om de afaceri ar fi dat mită directorului Elcen dar şi directorului Electrocentrale Rovinari

    În acelaşi dosar, şi omul de afaceri Ion Eugen Petru – partener al lui Macovei – ar fi remis suma de 10.000 de euro lui Dorin Adrian Ecobescu ( director al Centralei Termoelectrica Bucureşti Sud/ CET SUD Elcen) pentru a îndeplini acte ce ar fi intrat în îndatoririle acestuia de serviciu: recepţia fără obiecţii a lucrărilor executate de SC Techno Montaj SRL pentru Elcen, la punctul de lucru CET Sud.

    „Ion Eugen Petru şi (…) şi-au exprimat opinia că Dorin Adrian Ecobescu atunci când a afirmat că urmează să plece în concediu a invocat doar un simplu pretext pentru a urgenta remiterea restului de bani din suma totală pretinsă [A zis că ne… ne emoţionează, ne… (…) Ia uite-l, bă, săracu’, pleacă fără… (…)…buget.]”

    Procurorii cred că Dorin Adrian Ecobescu, directorul Centralei Termoelectrica Bucureşti Sud/ CET SUD Elcen ar fi primit cei 10.000 de euro, în două tranşe, pe raza judeţului Ilfov.

    Mai mult, în contextul lansării în 2023 a unei achiziţii publice prin licitaţie deschisă, Petru ar fi realizat o înţelegere a preţului ofertelor cu un alt suspect, în calitate de director sucursală şi împuternicit al unei alte societăţi comerciale, în scopul de a denatura preţul de adjudecare a contractului de servicii, înţelegere care ar fi avut drept consecinţă atât câştigarea licitaţiei în august 2023, în condiţii neconcurenţiale, de către firma administrată de inculpat, cât şi afectarea preţului de adjudecare a contractului, în dauna societăţii comerciale cu capital majoritar de stat, cu suma de 134.698,06 lei fără TVA, reprezentând diferenţa de valoare.

    La finalul anului 2023, omul de afaceri – Ion Eugen Petru – ar fi remis şi el suma de 5000 de euro lui Iosif Chircă (director al Sucursalei Electrocentrale Rovinari), pentru ca şi acesta să-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu. Respectiv derularea unor relaţii comerciale între Complexul Energetic Oltenia şi SC Techno Montaj SRL din Braşov.

    Presupusa mită – la intersecţie de drumuri. Discuţii imaginare – purtate în maşină despre bani

    În acest caz presupusa dare de mită ar fi fost cu peripeţii, arată sursele.

    Omul de afaceri Ion Eugen Petru ar plecat noaptea din Târgovişte pentru a ajunge la Rovinari de dimineaţă. Când ar fi ajuns în Complexul Energetic Rovinari, acesta nu l-ar mai fi găsit pe directorul Chircă la sediul Sucursalei Electrocentrale Rovinari. Acesta ar fi plecat din incintă cu 15 minute mai devreme.

    Directorul nu i-ar fi răspuns la mesaje afaceristului şi, ca atare, Petru intenţiona să lase „pachetul”/ „tâmpenia aia” la secretariat.

    Ulterior omul de afaceri s-ar fi răzgândit, ar fi vorbit cu altcineva la telefon pentru a fi preluat „pachetul”, dar între timp ar fi fost sunat de Chircă şi s-ar fi întâlnit în Gorj, la intersecţia unui drum comunal cu un drum european.

    Aici, după ce ar fi aşteptat mai bine de o jumătate de oră în propriul autoturism, ar fi oprit şi maşina în care s-ar fi aflat directorul Chircă. Ulterior, Ion Eugen Petru ar fi lăsat punga de tip cadou şi o mapă albastră în maşina în care s-ar fi aflat directorul de la Rovinari.

    Întâlnirea ar fi fost supravegheată de procurori.

    În ceea ce-l priveşte pe omul de afaceri Ion Macovei – acesta ar mai fi promis directorului societăţii comerciale cu capital majoritar de stat, în toamna anului 2023 un procent de 15% (300.000 de euro) din valoarea unui contrat de 2 milioane de euro ce avea ca obiect serviciile de arhivare (contract de urma să fie atribuit în baza unei proceduri de licitaţie publică fraudată) şi un alt procent tot de 15% (120.000 de euro) din valoarea unui contract de 800.000 de euro, ce avea ca obiect tot servicii de arhivare, dar care urma să fie atribuit prin achiziţie directă.

    „Martor: Şi acum voiam să te întreb: aici unde sunt 300.000, ideea este… Nu e un procent foarte mare?

    MACOVEI ION: Nu.”

    Omul de afaceri Ion Macovei ar fi pretins de la Ion Eugen Petru un procent de 3,5% din valoarea facturilor emise de o societate comercială către două societăţi cu capital majoritar de stat, lăsându-l pe acesta să creadă că are influenţă pe lângă conducerea acestora şi a primit în numerar, respectiv prin intermediul unor transferuri bancare justificate prin operaţiuni economice simulate, suma totală de 514.375 lei.

    Nici omul de afaceri Ion Eugen Petru n-ar mai fi rezistat presiunilor lui Ion Macovei, arată sursele.

    În toamna anului trecut, Petru ar fi vorbit singur în maşină – iar în timp ce purta discuţii imaginare cu Ion Macovei s-ar fi plâns că nu mai suportă o relaţie în care bagă „bani, bani, bani”: „De unde dracu? Eu fac nişte eforturi…supra-omeneşti şi nu… (…) Nu pot să inventez, să tipăresc bani!”

    În acest caz, procurorii au luat măsura controlului judiciar pentru următoarele 60 de zile şi faţă de Dorin Adrian Ecobescu ( directorul Centralei Termoelectrica Bucureşti Sud/ CET SUD Elcen) şi Iosif Chircă (directorul Sucursalei Electrocentrale Rovinari) pentru luare de mită.

    În plus, DNA le-a interzis directorilor de la Elcen şi Electrocentrale Rovinari să-şi exercite funcţiile.

    Procurorii au luat măsuri asiguratorii şi în privinţa mai multor imobile şi conturi bancare ale inculpaţilor.

    În dosar, procurorii DNA fac cercetări şi faţă de alte persoane.

     

  • Cu ajutorul statului, piaţa energiei alunecă din nou spre zona crepusculară a băieţilor deştepţi. Toţi strigă dezastru, dar comerţul cu energie a bubuit în 2022 la aproape 10 mld. euro. De la pierderi, unii furnizori au ajuns la profituri stelare. Cum?

    ♦ Un cumul de contracte directe cu producătorii şi oportunitatea imensă creată chiar de stat prin prima variantă a schemei de plafonare şi compensare a facturilor împing piaţa de energie spre era băieţilor deştepţi. Din nou ♦ Când unii strigă dezastru, alţii, mult mai discreţi, au bifat creşteri imposibil de imaginat în 2022, când toată economia era în survival mode.

    Potrivit datelor furnizate de Bridge to Information, platformă de analiză şi studii, în 2022 cele 198 de companii din România care au ca activitate comercializarea energiei electrice (cod CAEN 3514) au raportat un business cumulat de 48,1 miliarde de lei faţă de nivelul de 25,1 miliarde de lei.

    Dar nu creşterea de business este uluitoare, în contextul în care preţul spot al energiei a ajuns de la 550 lei/MWh în 2021 la 1.334 lei/MWh în 2022, ci evoluţia profitului. Astfel, de la o pierdere cumulată de 514 mi­lioane de lei, piaţa comerţului de energie a ajuns la un profit net de peste 1,2 miliarde de lei. Şi chiar şi aşa, sunt afaceri a căror creştere a sfidat orice logică economică.

    Lord Energy, companie deţinută de Zetolia Limited (Cipru), a ajuns în 2022 la un business de 5,1 miliarde de lei din tradingul cu energie, fiind astfel cel mai nou sosit în clubul select al miliardarilor în euro din România. În 2021, compania avea un business de 17 milioane de lei. Mai departe, firma a generat un profit net de aproape 650 de milioane de lei, în contextul în care în 2021 avea doar 1,7 milioane de lei. Compania are 5 angajaţi, doi dintre ei sunt Florin Munteanu şi Răzvan Boacă, ambii foşti angajaţi ai Tinmar Energy, cel mai mare furnizor independent de energie din România, controlat de omul de afaceri Augustin Oancea. Iar Lord Energy este doar un exemplu despre cum se poate face business în România în domeniul energetic. 

    Discuţia despre evoluţia pieţei de comerţ cu energie de anul trecut vine în contextul în care ieri Tinmar Energy a publicat poziţia sa în legătură cu o amendă de 200 de milioane de euro care ar fi fost dată de ANRE către patru companii din domeniul furnizării şi tradingului de energie pentru manipularea pieţei. Reacţia Tinmar Energy a venit ca urmare a unui articol din presă, suma de 200 de milioane de euro fiind transmisă pe surse, neconfirmată în acest moment de instituţie.

  • O companie minieră susţinută de Bill Gates a descoperit cel mai mare zăcământ de cupru de pe teritoriul Zambiei din ultima sută de ani

    Un start-up minier susţinut de Bill Gates şi Jeff Bezos a anunţat că a descoperit un vast zăcământ de cupru în Zambia, oferind un potenţial impuls pentru eforturile Occidentului de a reduce dependenţa de China pentru metale vitale în scopul „decarbonizării” tuturor produselor, de la automobile la sisteme de transmisie a energiei, scrie Financial Times.

    KoBold Metals a declarat luni că a descoperit cel mai mare zăcământ de cupru din Zambia din ultimul secol, estimând că situl Mingomba din nordul provinciei Copperbelt va deveni una dintre primele trei mine de cupru de înaltă calitate din lume.

    Descoperirea are loc în contextul în care guvernul SUA se lansează într-o ofensivă de infrastructură în Africa, în încercarea de a concura cu controlul Chinei asupra mineralelor care sunt esenţiale pentru apărare, energie regenerabilă şi vehicule electrice.

    Guvernul SUA sprijină dezvoltarea căii ferate Lobito, o linie de transport al metalelor din regiune care leagă Republica Democrată Congo şi Zambia de portul Lobito din Angola.

    În timp ce se preconizează că cererea de cupru va creşte, pe măsură ce ţările depun eforturi pentru a-şi electrifica sistemele de transport şi pentru a se orienta către energia regenerabilă, cele mai mari companii miniere din lume se luptă să găsească active de înaltă calitate.

    Cuprul, care este utilizat pe scară largă în construcţii şi în industrie, este de aşteptat să cunoască un boom al cererii, deoarece este foarte utilizat în liniile de transmisie a energiei electrice, în vehiculele electrice şi în turbinele eoliene.

    Susţinută de Breakthrough Energy Ventures, un vehicul de investiţii în domeniul schimbărilor climatice fondat de Bill Gates, KoBold utilizează inteligenţa artificială pentru a cerceta arhivele geologice istorice – inclusiv PDF-uri vechi şi chiar hărţi pictate manual pe pânză – folosind algoritmi pentru a decide unde pot fi exploatate zăcămintele.

    Compania cu sediul în California este evaluată la 1,15 miliarde de dolari, printre investitorii firmei numărându-se şi BHP, cel mai mare grup minier din lume, alături de compania petrolieră Equinor.

  • Povestea lui Adolphe şi Joseph Eugène Schneider, antreprenorii care au fondat una dintre cele mai cunoscute companii din lume

    Venituri de 34,2 miliarde de euro în 2022 şi peste 135.000 de angajaţi în întreaga lume sunt repere în ce priveşte afacerea Schneider Electric, o companie fondată de fraţii francezi Schneider în urmă cu 180 de ani.

    Adolphe Schneider şi Joseph Eugène Schneider, născuţi la începutul secolului XIX (1802 şi, respectiv, 1805) într-o comună din estul Franţei, n-aveau cum să viseze că firma pe care au fondat-o avea să ajungă un actor important în domeniul energiei la nivel mondial, cu activităţi ce includ distribuţia electrică, automatizări şi control industrial, iluminat inteligent sau strategii sustenabile de gestionare a resurselor. Adolphe Schneider s-a remarcat din tinereţe prin inteligenţă şi un ascuţit simţ al afacerilor. El s-a angajat la 19 ani la banca Seilliere, care finanţa mai cu seamă companii din domeniul metalurgiei şi oţelăriei, iar la 27 de ani ajungea mâna dreaptă a proprietarului băncii. Un an mai târziu a devenit un om bogat, pentru că a primit comision de 2% dintr-o afacere uriaşă – aprovizionarea armatei franceze pentru o expediţie în Tanger. Având capital, a intrat în sfera antreprenorială cumpărând minele şi oţelăriile Le Creusot, din regiune, în 1836. Astfel intră în scenă fratele său, Joseph Eugène, care preia conducerea afacerilor, în timp ce Adolphe continuă să se ocupe de vânzări.

    În 1938, cei doi fraţi pun bazele Schneider & Cie, iar firma creşte accelerat pentru că devin furnizori pentru producţia de locomotive din înteaga Franţă; în plus, firma era furnizor şi penru construcţia de căi ferate, nave şi industria de armament. În 1840, la 38 de ani, Adolphe Schneider s-a hotărât să intre în politică, iar ascensiunea sa în acest domeniu pare chiar mai spectaculoasă decât în afaceri. Mai întâi este ales în consiliul municipal, un an mai târziu este ales primar şi la 40 de ani ajunge membru în Camera Deputaţilor. O căzătură de pe cal se dovedeşte fatală, în 1845, iar fratele său Joseph Eugène, preia deopotrivă conducerea imperiului pe care îl construiseră împreună dar şi funcţia politică. În 1851, el preia funcţia de Ministru interimar al Agriculturii şi Comerţului, în guvernul numit de Louis Napoleon Bonaparte. Mezinul Schneider a rămas în sfera politicii până în 1870, iar cinci ani mai târziu s-a stins din viaţă.

    În 1891, compania specializată în arme, s-a lansat pe piaţa electricităţii, aflată atunci la începuturi. La debutul secolului trecut, compania s-a extins în Germania şi Europa de Est prin Uniunea industrială şi financiară europeană. După al doilea război mondial, compania trece printr-o restructurare de proporţii, condusă de Charles Schneider.

    În 1975 grupul Schneider a preluat acţiuni la Merlin Gerin, unul dintre liderii din domeniul echipamentelor de distribuţie electrică din Franţa. În perioada 1981-1997, compania specializată mai ales în domeniul oţelului şi construcţii navale schimbă focusul către domeniul electricităţii, prin achiziţii. Grupul dezvoltă ulterior, din 1999, divizia de instalaţii, sisteme şi control, prin achiziţia Lexel, şi adoptă numele pe care îl poartă în prezent.

    Din 2000 începe o perioadă de creştere organică şi achiziţii pe noi segmente de piaţă – soluţii UPS, controlul mişcării, automatizarea şi securitatea clădirilor. În 2010 începe o nouă etapă în dezvoltarea grupului, prin consolidarea poziţiei sale în domeniul aplicaţiilor software şi al aplicaţiilor care utilizează energie de importanţă critică şi reţele de distribuţie electrică inteligente.