BusinessMagazin

Tag: director general

  • EXCLUSIV Peştină, ANAF: De la 1 iuie 2019 casele de marcat vor transmite informaţii către ANAF

    “Legea prevede ca la 1 noiembrie 2018 preşedintele ANAF trebuie să emită un ordin care să precizeze data la care casele de marcat trebuie să transmită datele către serverul ANAF. Noi ne-am dori ca transmisia de date să înceapă la jumătatea anului 2019. Acesta ar fi termenul realist deoarece procesul în sine de a comunica fiecărei case de marcat că de la data respectivă trebuie furnizate informaţiile către ANAF presupune intervenţie umană. Un servisant de case de marcat trebuie să ajungă la fiecare casă de marcat din România şi să-I programeze data respectivă. Vorbim despre un milion de case de marcat. Patronatul servisanţilor ne-a asigurat că acest lucru se poate întâmpla în şase luni. Astfel, estimarea ar fi 1 iulie 2019 când sistemul ar putea deveni funcţional”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Marius Daniel Peştină, prezent la conferinţa “Revoluţia aparatelor de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic în comerţul din România”, organizată de Legal Magazin.

    Acesta a precizat că informaţiile transmise către ANAF vor conţine toate datele de pe bonurile fiscale, inclusiv identitatea comerciantului, mai puţin informaţiile despre cumpărător.

    Prin introducerea caselor de marcat fiscale se doreşte combaterea evaziunii fiscale şi creşterea încasărilor la buget. Astfel, toţi comercianţii vor fi obligaţi să se doteze cu case de marcat fiscale.

  • Managerul care ţine frâiele Bursei de Valori de la Bucureşti

    Născut într-un oraş de provincie polonez din sud-vestul ţării, „un oraş frumos cu o istorie complicată şi interesantă”, după cum descrie chiar el meleagurile natale a urmat cursurile universităţii la Cracovia. A fost iniţial asistent universitar la Facultatea de Drept din Cracovia, a lucrat în cadrul guvernului polonez pentru ceva mai mult de un an, apoi a fost apoi vicepreşedinte executiv al Depozitarului Naţional, iar ulterior CEO al Bursei de la Varşovia, care are rulaje de zece ori mai mari decât cea de la Bucureşti.

    Convingerea fermă a lui Ludwik Sobolewski este că „e foarte bine să ai oameni în jurul tău, pentru că ai ocazia, rareori, să porţi conversaţii transformaţionale”. Prietenii sunt cei care ajută în situaţii critice, dar Sobolewski spune că nu i-a fost niciodată uşor să-şi facă prieteni şi că a întâlnit de-a lungul timpului mulţi falşi prieteni.

    „Testul este în momentul când ai un eşec. De fapt, definiţia unui prieten este că e o persoană care nu te invidiază când ai realizări şi nu se bucură când dai de greu. Eu nu am prea multe astfel de persoane în jurul meu”, povestea Sobolewski în cadrul unui eveniment Meet the CEO.

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Dragos Neacşu, director general Erste Asset Management

    Compania are clienţi în principal din categoria celor instituţionali, dar a atras şi persoane fizice, care au investit peste 10 milioane de euro. Erste Asset Management administrează în prezent 11 fonduri, dintre care opt au conexiune cu piaţa de acţiuni şi trei au obligaţiuni sau titluri de stat. Din aproape 8 miliarde de lei, bani administraţi prin fondurile Erste, peste 70% sunt în România, restul sumelor fiind amplasate peste hotare.

    Dragoş Neacşu este una dintre figurile fondatoare ale pieţei de capital din România. Neacşu a fost director general al Societăţii Naţionale de Compensare, Decontare şi Depozitare (1996 – 1998), după care a condus timp de peste şase ani compania Raiffeisen Capital & Investment Bucureşti.

    În 2005 a fost timp de câteva luni secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice şi şeful Trezoreriei, pentru ca în 2006 – 2007 să conducă Deloitte Consultanţă.

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Dragos Neacşu, director general Erste Asset Management

    Compania are clienţi în principal din categoria celor instituţionali, dar a atras şi persoane fizice, care au investit peste 10 milioane de euro. Erste Asset Management administrează în prezent 11 fonduri, dintre care opt au conexiune cu piaţa de acţiuni şi trei au obligaţiuni sau titluri de stat. Din aproape 8 miliarde de lei, bani administraţi prin fondurile Erste, peste 70% sunt în România, restul sumelor fiind amplasate peste hotare.

    Dragoş Neacşu este una dintre figurile fondatoare ale pieţei de capital din România. Neacşu a fost director general al Societăţii Naţionale de Compensare, Decontare şi Depozitare (1996 – 1998), după care a condus timp de peste şase ani compania Raiffeisen Capital & Investment Bucureşti.

    În 2005 a fost timp de câteva luni secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice şi şeful Trezoreriei, pentru ca în 2006 – 2007 să conducă Deloitte Consultanţă.

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Aurel Köber, director general Köber

    Prima fabrică a companiei, specializată în vopsele şi răşini, a fost deschisă în 1991, în localitatea Turtureşti, judeţul Neamţ.

    În prezent, Köber are trei unităţi de producţie: una de vopsele decorative, una de vopsele industriale şi alta pentru centrale termice, având circa 500 de angajaţi.

    Compania din Piatra Neamţ este activă şi pe segmentul producţiei de centrale termice, iar cifra de afaceri nu vine exclusiv din producţia de vopsele. Piaţa locală de lacuri şi vopsele este dominată în principal de companii deţinute de fonduri de investiţii străine, Aurel Köber fiind printre puţinii antreprenori români care au rezistat în lupta cu acestea.

  • Românul care a pornit afacerea cu 2.000 de dolari împrumutaţi de la doi prieteni, iar acum are venituri de peste 140 de milioane de euro

    Antreprenorul a fondat în 1993 Macromex, care a ajuns în 2015 la afaceri de 633 de milioane de lei. Absolvent al Facultăţii de Automatică din cadrul Politehnicii Bucureşti, a intrat în afaceri iniţial cu o agenţie de turism numită Dani Tour, în 1992. A renunţat un an mai târziu şi s-a reorientat către distribuţie.

    Dan Minulescu a început afacerea Macromex cu 2.000 de dolari împrumutaţi de la doi prieteni, iar afacerea s-a dezvoltat rapid, ajungând în topul distribuitorilor bunurilor de larg consum. Treptat, Macromex a trecut de la o firmă care distribuia carne de pui la un un grup care are în portofoliu lactate, legume şi peşte congelat, îngheţată sau produse de panificaţie.

    În urmă cu aproximativ cinci ani, compania condusă de Dan Minulescu a semnat un parteneriat cu producătorul belgian de produse de panificaţie şi patiserie La Lorraine Bakery Group, deschizând o fabrică de panificaţie congelată la Câmpia Turzii. Macromex a inaugurat în 2014 şi un complex logistic numit Edenia Distribution Center. Anul trecut, Macromex a vândut zece companii către un grup din Danemarca şi a semnat un parteneriat pentru distribuţia îngheţatei La Strada în nordul Europei. Macromex are peste 400 de angajaţi şi mai mult de 1.700 de produse în portofoliu.

    Macromex are un model de business diferit faţă de competitori, având în vedere că o parte din produse sunt branduri proprii realizate de companie în colaborare cu producători din România şi străinătate. Macromex are în portofoliu branduri proprii precum Corso şi La Strada (îngheţată), dar şi mărci partenere precum La Lorraine (panificaţie congelată) sau President (lactate). Îngheţata La Strada, un brand situat pe segmentul premium, este produsă în Franţa, potrivit ultimelor date.

    Macromex a revenitîn 2015 pe profit net după ce a realizat un câştig de 1,1 mi­lioane de lei. Macromex şi-a bugetat pentru 2016 un profit net de 6,9 milioane de lei, adică o marjă de circa 1%, potrivit ZF.

  • Cum se fac milioane de euro profit din pui. Antreprenorul care a creat cel mai mare producător de carne de pasăre din România.

    A absolvit Facultatea de Zootehnie şi Medicină Veterinară (1984) din Cluj-Napoca şi s-a angajat la Întreprinderea Avicolă de Stat din Sfântu Gheorghe ca inginer zootehnist, ajungând în numai un an şef de fermă.

    În 1998 a fost numit director tehnic şi director general la Întreprinderea Avicolă de Stat din Alba Iulia, iar în 1999 şi-a luat doctoratul în zootehnie în cadrul Facultăţii de Zootehnie şi Biotehnologii din Cluj-Napoca.

    Antreprenorul care a pus bazele producătorului Transavia în urmă cu 25 de ani consideră că statul nu ajută în niciun fel companiile româneşti care investesc în fabricile pe care le au; dimpotrivă, remarcă faptul că de obicei sunt sprijinite multinaţionalele, despre care spune că trimit profiturile la companiile-mamă.

    Grupul Transavia, cel mai mare producător de carne de pasăre din România, produce şi prelucrează carnea în sistem integrat, având ferme de creştere a păsărilor, abatoare, o fabrică de nutreţuri şi alta pentru procesarea cărnii. Grupul Transavia are peste 1.600 de angajaţi, iar in 2016 si-a bugetat afaceri de 150 milioane de euro.

    Singura fabrică de procesare a căr­nii de pasăre a companiei se află în Oiejdea, judeţul Alba. Tot aici func­­ţio­nează abatorul pe care Popa l-a con­struit în 2004 în urma unei inves­tiţii de 14 mil. euro.

    Citiţi aici povestea dinastiei Transavia. Cum se fac milioane de euro profit din pui

  • Povestea omului care conduce societatea ce deţine în România pachete minoritare şi majoritare de acţiuni în sute de companii

    A absolvit Politehnica Bucureşti, Facultatea de Transporturi, după care a lucrat timp de opt ani la Automobile Dacia. Cariera lui s-a schimbat însă complet în 1992, când s-a angajat ca referent în cadrul BNR, unde a participat inclusiv la operaţiunile de pregătire a înfiinţării Bursei de Valori Bucureşti.

    În 1994 a fost recrutat pentru şefia operaţiunilor locale ale fondului american de investiţii New Century Holdings (NCH). În acelaşi an a devenit administratorul şi preşedintele firmei de brokeraj Active International, pentru ca un an mai târziu să-şi înceapă primul mandat de secretar general al Comitetului BVB.

    În prezent, NCH deţine în România pachete minoritare şi majoritare de acţiuni în sute de companii din industrie, servicii, imobiliare şi servicii financiare.

  • Un nou festival de amploare în România: organizatorii UNTOLD lansează NEVERSEA

    Primăria Constanţa îşi anunţase, în martie, intenţia de a pune litoralul românesc pe harta internaţională a destinaţiilor turistice de tip festival prin organizarea unui eveniment muzical de amploare, iar Decebal Făgădău i-a invitat pe reprezentanţii celui mai popular festival din Europa, UNTOLD, pentru a discuta posibilitatea dezvoltării unui nou proiect pe litoralul Mării Negre. Aşa s-a născut NEVERSEA, „cel mai mare festival pe plajă, de la malul Mării Negre”.

    Potrivit lui Decebal Făgădău, Constanţa merită să găzduiască cel mai important festival desfăşurat în aer liber, la malul mării, oraşul urmând să devină un punct important pe harta festivalurilor din Europa.

    Făgădău crede că un astfel de eveniment va atrage mii de turişti străini şi români, iar economia oraşului va avea extrem de mult de câştigat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea omului care conduce societatea ce deţine în România pachete minoritare şi majoritare de acţiuni în sute de companii

    A absolvit Politehnica Bucureşti, Facultatea de Transporturi, după care a lucrat timp de opt ani la Automobile Dacia. Cariera lui s-a schimbat însă complet în 1992, când s-a angajat ca referent în cadrul BNR, unde a participat inclusiv la operaţiunile de pregătire a înfiinţării Bursei de Valori Bucureşti.

    În 1994 a fost recrutat pentru şefia operaţiunilor locale ale fondului american de investiţii New Century Holdings (NCH). În acelaşi an a devenit administratorul şi preşedintele firmei de brokeraj Active International, pentru ca un an mai târziu să-şi înceapă primul mandat de secretar general al Comitetului BVB.

    În prezent, NCH deţine în România pachete minoritare şi majoritare de acţiuni în sute de companii din industrie, servicii, imobiliare şi servicii financiare.