BusinessMagazin

Tag: deficit

  • Cum se conduce ţara: şontâc-şontâc până la alegeri

    După ce a convocat CSAŢ pentru cazul CFR Marfă chiar dacă premierul Victor Ponta pleca în concediu, preşedintele Traian Băsescu s-a afirmat din nou în vechea postură de premier din umbră al opoziţiei: a vizitat şantierul ruinat al autostrăzii Nădlac-Arad, calificându-l drept “o emblemă a neputinţei şi a proastei guvernări”, din moment ce Guvernul a preferat să nu mai aloce bani de la buget, deşi ar fi recuperat investiţia din fonduri europene.

    Deşi eşecul respectivului proiect nu e de atribuit numai actualului guvern (CNADR a reziliat contractul după falimentul constructorului Alpine Bau), Băsescu a pus un deget corect pe rană, întrucât o trăsătură distinctivă a guvernării USL este faptul că a menţinut deficitul bugetar în limitele convenite cu FMI prin cea mai simplă metodă – reducând bugetul investiţiilor de infrastructură -, iar pentru cele care încă mai sunt de actualitate fie n-au mai venit bani europeni (programul POS-T a fost blocat de UE), fie împărţirea chinuitoare a prăzii între PSD (Dan Şova – CNADR şi marile proiecte de infrastructură) şi PNL (Relu Fenechiu – transporturi feroviare, navale şi aeroporturi) a produs binecunoscutul efect “copilul cu multe moaşe”.

    Dincolo însă de aceste înţepături de vacanţă, coabitarea funcţionează însă, după propria expresie împăciuitoare a aceluiaşi Băsescu: “indiferent cum ne criticăm unii pe alţii, că latini suntem”, România va avea anul acesta încă un an de creştere economică, banii europeni vor fi folosiţi până la urmă şi avem “toate motivele să fim optimişti”.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Poate rectificarea bugetară să ajute consumul?

    Pentru moment, decizia politică a USL de a reduce TVA la pâine, deşi eficienţa ei pentru economie e incertă, rămâne încă susţinut de argumentele Guvernului că nu se va depăşi ţinta de deficit bugetar, deşi în prima jumătate a anului, creşterea veniturilor bugetare a fost de numai 4,8%, faţă de o ţintă de 9%.

    Statul continuă să aştepte pentru acest an o creştere economică solidă (2,5%, conform ministrului Vosganian), însă susţinută de agricultură şi de exporturi, în timp ce toţi comentatorii atrag atenţia că nu se poate vorbi de o creştere fără relansarea durabilă a consumului intern, care depinde direct de încrederea consumatorilor. După primele cinci luni, deficitul bugetar se situa la 1,05% din PIB.

  • Georgescu, BNR: Deficitul de cont curent al României ar putea ajunge în acest an la cel mult 2%

     “Una dintre problemele pe care le-a avut România, cea legată de soldul contului curent, dispare în 2013, vom fi în limita a 4%, probabil în jur de 2% cel mult”, a declarat joi Georgescu la un seminar pe tema supravegherii pieţelor financiare în Uniunea Europeană, organizat la BNR.

    Contul curent al balanţei de plăţi a avut în primele 5 luni un excedent de 314 milioane euro, faţă de un deficit de 2,28 miliarde euro în aceeaşi perioadă din anul 2012, pe fondul reducerii deficitului balanţei comerciale şi al veniturilor, respectiv surplusului înregistrat de balanţa serviciilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Prognoze tot mai bune pentru 2013

    Conform Erste, eforturile de consolidare fiscală de până acum oferă autorităţilor un respiro binevenit, iar ING notează că, în ciuda faptului că motorul cererii interne nu şi-a revenit, exporturile au mers bine, contribuind la reducerea deficitului comercial la 1,7 mld. euro în primele patru luni, de la 2,6 mld. euro anul trecut.

    Expansiunea exporturilor în afara spaţiului UE a contribuit în proporţie de 55% la ajustarea deficitului comercial, remarcă ING, ceea ce înseamnă că un factor de risc luat în considerare  regulat de analişti pentru economiile estice – dependenţa de exporturile către zona euro – a putut fi depăşit.

     

  • Grecia continuă discuţiile cu Troika pentru o tranşă de 8 mld. euro

     Oficialii “Troika” se vor întâlni marţi cu noul ministru al Sănătăţii Adonis Georgidis pentru a discuta deficitul de 1 miliard de euro generat la bugetul de stat de principalul serviciu de sănătate publică, Eopyy, potrivit The Guardian.

    Grecii sunt îngrijoraţi că instituţiile financiare internaţionale vor impune noi “tăieri” pentru a asigura respectarea ţintelor privind finanţele publice convenite în acord.

    Georgidis a sugerat deja că ar putea închide unele spitale de stat pentru a reduce deficitul.

    Delegaţia creditorilor internaţionali va discuta marţi şi cu ministrul Muncii, Yiannis Vroutsis, care a indicat deja că va refuza orice propunere care ar presupune reducerea salariului minim.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce se întâmplă când americanii strâng cureaua

    Ştirea i-a luat prin surprindere pe economiştii americani, care nu se aşteptau la o revizuire atât de importantă, de natură să scadă prognoza pentru tot anul 2013 undeva spre 1,6% – mult sub rata de creştere pe termen lung a SUA, de cca 3%. Aceasta înseamnă că economia este încă vulnerabilă la şocuri şi că va dura mai mult ca şomajul să fie redus de la nivelul actual de 7,6%.

    Rezultatul pentru primul trimestru este însă mai bun decât cel din ultimele trei luni ale anului trecut, când economia a crescut doar cu 0,4%, şi ilustrează efectul unor reduceri drastice a cheltuielilor statului (cu 8,7% în ianuarie-martie, după o reducere 14,8% în trimestrul anterior), urgent necesare pentru reducerea deficitului fiscal.

  • Un fitil de 8 mld. euro contra Italiei

    Cele opt contracte încheiate cu bănci străine, în valoare nominală de 31,7 mld. euro, ar fi fost restructurate anul trecut, lăsând trezoreria cu o pagubă de 8 mld. euro, sumă ce sugerează încheierea contractelor în termeni foarte dezavantajoşi pentru Italia.

    Roma a negat totul, afirmând că finanţele publice ale ţării n-au pierdut nimic, însă dezvăluirile, apărute ca prin farmec exact înainte de o vânzare de obligaţiuni de stat, au creat o problemă de credibilitate atât pentru guvernul condus de premierul Enrico Letta, proaspăt venit la cârma unei economii în recesiune de şapte trimestre, cât şi lui Mario Draghi, şeful BCE, care conducea trezoreria italiană la finele anilor ’90.

  • Solidaritatea Sanitară: Media orelor lucrate continuu de medicii care fac gărzi depăşeşte 30 de ore

    Federaţia Solidaritatea Sanitară a realizat, în perioada 15 mai – 9 iunie, un studiu la care au participat 500 de medici din toată ţara şi din toate specialităţile, 320 dintre ei declarând că fac gărzi, concluzia fiind că medicii din România sunt “obligaţi” la muncă forţată.

    Rezultatele studiului au arătat că media numărului de ore pe care este obligat să le lucreze un medic care face gărzi într-o lună este de 227 de ore, cu mult peste timpul normal de muncă (147 ore în medie, în cazul medicilor), existând şi medici obligaţi să lucreze un număr de ore ce depăşeşte echivalentul a două contracte, în cadrul aceluiaşi contract individual de muncă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Solidaritatea Sanitară: Media orelor lucrate continuu de medicii care fac gărzi depăşeşte 30 de ore

    Federaţia Solidaritatea Sanitară a realizat, în perioada 15 mai – 9 iunie, un studiu la care au participat 500 de medici din toată ţara şi din toate specialităţile, 320 dintre ei declarând că fac gărzi, concluzia fiind că medicii din România sunt “obligaţi” la muncă forţată.

    Rezultatele studiului au arătat că media numărului de ore pe care este obligat să le lucreze un medic care face gărzi într-o lună este de 227 de ore, cu mult peste timpul normal de muncă (147 ore în medie, în cazul medicilor), existând şi medici obligaţi să lucreze un număr de ore ce depăşeşte echivalentul a două contracte, în cadrul aceluiaşi contract individual de muncă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ungaria creşte mai multe taxe, pentru a evita o eventuală reluare a procedurii de deficit excesiv

     Comisia Europeană a recomandat la sfârşitul lunii mai încetarea procedurii de deficit excesiv împotriva mi multor state, între care şi Ungaria, iar decizia finală, considerată formală, va fi luată săptămâna aceasta de miniştrii de Finanţe din UE.

    Taxa pe tranzacţiile financiare cu numerar, precum retragerile de bani, va fi dublată, la 0,6%, în timp ce pentru transferurile între conturile bancare va urca de la 0,2% la 0,3%, a anunţat, luni, ministrul Economiei, Mihaly Varga.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro