BusinessMagazin

Tag: Datorii

  • Germania: Grecia trebuie să se hotărască dacă vrea ajutorul zonei euro

    “Întrebarea esenţială este dacă Grecia chiar îşi doreşte acest program (un nou program de asistenţă cu creditorii din zona euro – n.r.). Nici unul dintre colegii mei nu au înteles până acum dacă Grecia doreşte acest lucru. Se mai pune şi problema dacă Grecia însăşi ştie ce vrea”, a declarat marţi Schaeuble în Bruxelles, citat de Bloomberg.

    Potrivit lui Schaeuble, miniştrii Finanţelor din zona euro s-ar putea întâlni vineri pentru a relua negocierile cu Grecia pe tema datoriilor ţării, însă numai dacă autorităţile elene cer în mod oficial extinderea actualului acord de finanţare semnat cu UE, BCE şi FMI.

    Guvernul de la Atena vrea să renegocieze cu creditorii săi termenii pachetului de ajutor financiar în valoare de 240 de miliarde de euro primit în 2010. În acest sens, premierul grec Alexis Tsipras a declarat că guvernul său caută un acord pe şase luni, care să ducă apoi la un “nou contract” cu zona euro.

    Datoria Greciei se ridică în prezent la aproximativ 315 miliarde de euro şi reprezintă 175% din PIB.

    Negocierile purtate luni de către ministrul grec de Finanţe Yanis Varoufakis şi omologii săi din zona euro s-au încheiat fără un rezultat concret, în condiţiile în care Grecia a refuzat propunerea de a cere extensia programului de finanţare externă înaintată de către Comisia Europeană.

    Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrup, a acordat timp Greciei până vineri pentru a cere o extinderea progarmului, în condiţiile în care pachetul de bailout expiră la finalul lunii februarie.

    În lipsa unei înţelegeri, Grecia ar putea intra în incapacitate de plată până la finele lunii martie şi ar putea părăsi zona euro.

    Costul de finanţare al Greciei a crescut marţi pentru a doua zi consecutiv, randamentul obligaţiunilor elene pe trei ani urcând cu 1,03 puncte de bază, la 18,61%. Acţiunile companiilor listate la bursa din Atena au coborât cu 2,5%, după un declin de 3,8% în şedinţa anterioară.

  • Guvernul croat va şterge datoriile a peste 60.000 de persoane

    Mişcarea face parte dintr-o încercare de a relansa economia şi de a ajuta familiile croate să obţină noi finanţări de la instituţiile bancare.

    Astfel, datoriile către bănci, companii din telecom sau furnizori de utilităţi vor fi “şterse” în urma înţelegerii dintre aceste companii şi guvern, suma totală ridicându-se la aproape 100 de milioane de euro. Pentru a putea primi acest ajutor, o persoană trebuie să nu aibă datorii mai mari de 5.000 de euro şi un venit lunar de maxim 200 de euro. De asemenea, cetăţenii care deţin proprietăţi sau au depozite bancare nu pot aplica pentru ştergerea datoriilor.

    “Estimăm că măsură va putea fi aplicată în cazul a peste 60.000 de croaţi”, a declarat Milanka Opacic, prim-ministru adjunct al statului croat. “Ei vor primi astfel şansa de a o lua de la capăt, fără povara datoriilor acumulate.”

    În iulie 2014, statul a blocat conturile a peste 300.000 de croaţi din cauza datoriilor acumulate.

    Parlamentul Croaţiei a aprobat la sfârşitul lunii ianuarie un proiect de lege privind introducerea, timp de un an, a unui curs de schimb valutar fix franc/kuna, pentru a-i proteja pe cei 60.000 de croaţi care au credite ipotecare în moneda elveţiană de efectele deprecierii kunei, potrivit Mediafax.

    Proiectul a fost aprobat de 83 dintre cei 151 de parlamentari croaţi. Cursul a fost fixat la 6,39 kuna pentru un franc, nivelul la care moneda locală se tranzacţiona săptămâna trecută, înaintea deciziei băncii centrale elveţiene de a renunţa la plafonul minim de 1,2 franci/euro.

    Prin stabilirea unui curs fix temporar, guvernul din Croaţia vrea să câştige timp pentru analizarea unei posibile conversii în moneda locală a împrumuturilor în franci elveţieni.

    Legea “va rezolva parte din problemă pentru un an”, a declarat premierul croat Zoran Milanovic înaintea votului din Parlament.

    Valoarea totală a creditelor denominate în franci a crescut cu aproximativ 4 miliarde kuna (520 milioane de euro), la 27 de miliarde kuna (3,5 miliarde de euro), în urma aprecierii francului faţă de moneda naţională croată, potrivit Reuters.

  • Cardul de credit şi ovedraftul au devenit cele mai folosite instrumente de creditare. Peste 3 milioane de români datorează 1,6 miliarde de euro

    “Am de aproape trei ani un card de credit, iar singura dobânda pe care am plătit-o a fost cea normală în cazul în care nu am reuşit să achit integral în perioada de graţie suma folosită în luna anterioară. Niciodată nu am plătit dobândă penalizatoare – aceasta este plătită în momentul în care nu reuşeşti într-o lună de zile să achiţi nici măcar suma minimă de rambursat (de regulă 5% din suma folosită + dobânda normală). De mai bine de un an nu mai plătesc nici măcar dobânda asociată liniei de credit pentru că nu cheltui mai mult decât pot achita luna următoare, mă rezum la cheltuieli mai mici decât jumătate din salariul meu şi achit întotdeauna suma folosită înainte cu câteva zile de data scadentă. În plus, am un card co-branded la care banca plăteşte nişte mici bonusuri în funcţie de suma cheltuită, bonusuri care îmi acoperă taxele de administrare. Dacă toţi clienţii ar fi ca mine, rata de profitabilitate a băncilor din Romania ar scădea“, comenta un utilizator de card de credit în subsolul unui articol din Ziarul Financiar, legat de dobânzile penalizatoare de până la 50% plătite de clienţii care depăşesc perioada de graţie cu dobândă zero a cardului de credit.

    Data scadentă a cumpărăturilor făcute cu cardul de credit sau a descoperitului de cont a devenit o zi la fel de importantă ca ziua de salariu pentru 3,5 milioane de clienţi din România, după ce numărul posesorilor de astfel de forme de creditare l-a depăşit în 2014 pe cel al creditelor de nevoi personale. Băncile au reuşit să ajungă la 3,5 milioane de carduri de credit şi overdrafturi în perioada de criză, un portofoliu de împrumuturi foarte profitabil, cu cele mai mari dobânzi din piaţă, format din clienţi dornici de credite uşor de obţinut care prezintă risc mic de neplată şi despre care ştiu totul – ce cumpără şi cum şi mai ales când şi dacă îşi primesc salariul.

    Tipologia clientului citat la începutul articolului este denumită de către reprezentanţii băncilor smart shopper – clientul care preferă să se folosească de banii băncii pentru o anumită perioadă de timp decât să îşi blocheze fondurile proprii, iar în ziua scadenţei înapoiază integral datoria şi o ia de la capăt în săptămâna următoare. Antonimul smart shooper-ului este clientul care nu se poate abţine în timpul sesiunilor de cumpărături şi reuşeşte rar să achite la timp datoriile. El a transformat cardul de credit în cel mai profitabil instrument bancar al crizei. De la nici un milion de carduri de credit în luna mai 2008, numărul acestora a depăşit 2,3 milioane în vara lui 2014. După acelaşi model, descoperitul de cont a urcat de la 0,7 la 1,2 milioane de clienţi. Cumulat, datoriile populaţiei ajung la 7,3 miliarde de lei, respectiv 1,6 miliarde de euro. Cum i-au convins băncile?

     „Este o certitudine că băncile au promovat foarte agresiv aceste produse (cardul de credit şi overdraftul – n.r.), îndeosebi după instalarea crizei. Dacă privim diversitatea de facilităţi ataşate acestor produse, atunci putem uşor constata că băncile au alocat sume considerabile pentru dezvoltarea şi promovarea lor“, spune Codruţ Zbăgan, fost analist al direcţiei Management Procese Canale, Distribuţie şi Enterprise Management din cadrul Raiffeisen Bank. Cauzele sunt schimbarea de strategie a băncilor în raport cu situaţia economică, scăderea veniturilor şi a puterii de cumpărare a populaţiei, coroborate cu diminuarea drastică a creditului de consum, care au făcut ca aceste produse scumpe să reprezinte o alternativă, dar şi o sursă importantă de venit pentru bănci. Zbăgan numeşte cardul de credit instrumentul principal prin care băncile creditează sume importante la costuri foarte ridicate, dobânda putând ajunge şi chiar depăşi 30%.

    Pentru a promova acest produs şi a-l face atractiv, băncile fac uz de cel puţin trei elemente: perioada de graţie, cardul cobrandat care oferă diverse facilităţi şi discounturi şi, poate cel mai important element, ratele fără dobândă. Ratele fără dobândă transferă o parte din costurile de achiziţie către vânzătorul produselor, ştiut fiind că această formă de achiziţie este purtătoare de comision din partea vânzătorului. De exemplu, dacă un client cumpără de la un magazin online un televizor în rate cu cardul de credit, banca primeşte un comision de câteva procente din valoarea tranzacţiei. Apoi, pe parcursul ultimilor ani, băncile au reconsiderat fundamental segmentul clienţilor premium, iar cardurile de credit elitiste, cu o mulţime de beneficii ataşate, majoritatea cu limite de creditare de ordinul zecilor de mii de lei, au fost principalul produs vândut acestui segment.

    „Băncile atrag clienţii prin formalităţi reduse, gestionează clienţii astfel obţinuţi pentru vânzarea unor produse noi şi implicit obţinerea unor profituri mari aferente nivelului de comisionare ridicat. Avem tabloul unei strategii extrem de abile, faţă de care consumatorul are un grad de rezistenţă scăzut. Putem spune că băncile, prin mijloacele de promovare adecvate, reuşesc să vândă exact produsele pe care le consideră profitabile într-o anumită perioadă de timp“, rezumă Codruţ Zbăgan. De cealaltă parte, descoperitul de cont sau overdraftul atrage tot prin uşurinţa cu care este acordat şi apoi accesat şi este parte a convenţiilor de plată a salariului prin card, convenţii care sunt semnate între angajator şi bancă.

    Prin aceste convenţii se stabilesc numărul salariilor oferite ca descoperit de cont, nivelul taxelor şi comisioanelor, precum şi alte clauze prin care angajatorul comunică băncii în timp util schimbările de personal survenite, informaţie prin care băncile pot gestiona corespunzător riscul de neplată. „Interesul băncilor de a acorda acest tip de credit prin formalităţi reduse şi facile are ca scop principal profitul, ştiut fiind că aproximativ 80% din taxele de emitere şi administrare a conturilor şi cardurilor aferente convenţiilor de plată a salariului prin card sunt gratuite pentru angajat“, explică fostul analist de la Raiffeisen Bank, menţionând că, prin acest tip de credit, banca îşi asigură profitabilitatea acestei activităţi care „numai ieftină nu este“. De menţionat, overdraftul poate fi şi un cârlig prin care clienţii atraşi sunt supuşi unui proces intens de ofertare şi vânzare a altor produse bancare.

  • După lansarea măsurilor de relaxare cantitativă, BCE are o nouă problemă: Grecia

    Sondajele de opinie de dinaintea alegerilor legislative de duminică indică drept favorită pentru câştigarea scrutinului formaţiunea de extremă stânga Syriza, condusă de Alexis Tsipras, acesta din urmă urmând să fie desemnat premier, în locul lui Antonis Samaras.

    Potrivit consilierilor lui Tsipras pe teme financiare, una din primele acţiuni pe care Tsipras le va întreprinde în calitate de prim ministru va fi să renegocieze datoriile pe care Grecia le are către BCE, UE, FMI şi alţi investitori, datorii care în prezent se ridică la peste 312 miliarde de euro. Posibila mutare, fără precedent, stârneşte deja reacţii din partea politicienilor şi bancherilor.

    În ceea ce priveşte BCE, statul elen datorează instituţiei 27 miliarde de euro, deoarece BCE a cumpărat, în 2010 şi 2011, obligaţiuni guvernamentale elene pentru a reduce nivelul randamentelor şi a ajuta ţara să se împrumute mai ieftin pe pieţele internaţionale.

    “Există linii care pur şi simplu nu pot fi trecute, în special pentru BCE”, a spus Doug Rediker, analist la International Capital Strategies.

    Însă partidul Syriza rămâne ferm pe poziţii: “mandatul partidului este de a renegocia acordul”, a declarat Yanis Varoufakis, fost profesor de economie la Universitatea din Texas, care se auto caracterizează drept “maxist liberal” şi care ar putea prelua portofoliul Finanţelor.

    “Grecia a intrat în faliment în 2010 iar Europa, în infinita sa înţelepciune, a încercat să rezolve problema insolvenţei aşezând cel mai mare împrumut din istorie pe umerii slăbiţi ai statului grec falimentar”, a spus Varoufakis, menţionând că Grecia nu are cum să îşi plătească toate datoriile.

    Echipa de economişti a Syriza doreşte să obţină de la BCE o reducere drastică a datoriilor Greciei, propunând, printre altele, un schimb de obligaţiuni.

    “BCE poate face multe lucruri. Una dintre soluţii ar fi schimbul de obligaţiuni”, a declarat pentru CNBC John Milios, membru în partidul de extremă stânga.

    Potrivit lui Milios, în schimbul obligaţiunilor elene deţinute de BCE, instituţia bancară ar putea primi de la autorităţile din Atena o nouă serie de obligaţiuni, de data aceasta cu un cupon de 0%. Cu alte cuvinte, obligaţiunile ar oferi BCE dobândă 0 pe toată durata deţinerii, care, în acest caz, ar fi indefinită.

    Astfel de titluri sunt numite, ironic, drept “hârtie pentru tapet” în cercurile bancare.

    Milios insistă că BCE şi-ar primi până la urmă banii pe obligaţiuni, dar peste 58 de ani, după ce economia Greciei se va fi redresat suficient iar nivelul datoriei va fi redus la 20% din PIB, de la 174% din PIB în prezent.

    Deocamdată planurile Syriza sunt doar teoretice, iar reprezentanţii BCE au refuzat să facă comentarii pe tema situaţiei din Grecia până după alegerile de duminică.

    Mai mulţi oficiali UE, printre care ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble şi omologul său olandez Jeroen Dijsselbloem, au avertizat în ultimele zile Grecia în privinţa riscurilor la care statul se expune în cazul în care deviază de la programul economic şi fiscal agreat cu Troica creditorilor.

    Mai mult, un eventual eşec al Greciei de a continua reformele va duce la excluderea statului de pe lista ţărilor eligibile pentru accesarea de finanţări de la Banca Centrală Europeană prin noul program de achiziţii de active din zona euro, program a cărui valoare totală este de aproape 1.100 miliarde de euro şi care include cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale.

    Grecia nu va putea să participe la programul BCE cel puţin până în iulie, din cauza limitelor impuse achiziţiilor instituţiei de obligaţiuni de la un emitent, a spus joi preşedintele instituţiei, Mario Draghi.

  • POPRIRI PE PENSII: Un pensionar din Arad are de achitat statului 16 lei pe lună timp de 8.485 de ani

    Potrivit directorului Casei Judeţene de Pensii (CJP) Arad, Mihaela Vasil, 6.771 de pensionari din judeţ au popriri pe pensie, din cauza unor datorii la bănci, la stat sau în urma unor decizii judecătoreşti, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Cea mai mare parte a popririlor sunt benevole, respectiv peste 4.000, fiind vorba de rate lunare la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor, unde pensionarii au făcut împrumuturi.

    Conform CJP, în unele cazuri este vorba despre sentinţe cu privire la atragerea răspunderii patrimoniale în urma unor falimente sau de datorii acumulate către stat şi administraţiile locale.

    Cea mai mare sumă de plată este de 1.104 lei pe lună, iar cea mai mică este de doi lei, fiind vorba despre un rest de plată.

    “Se poate reţine cel mult o treime din pensia debitorului în cazul unei singure popriri şi jumătate din venit pentru mai multe popriri”, a declarat Mihaela Vasil.

    Conform sursei citate, cea mai mare datorie a unui pensionar arădean cu poprire este de 6.138.867 de lei, pentru care pensionarul plăteşte lunar o rată de 1.104 lei, din pensia de 2.208 lei. Graficul de restituire a datoriei se întinde însă pe 463 de ani.

    Un alt arădean are de plătit, timp de 586 de ani, o rată lunară de 377 de lei, având o datorie calculată la 2.653.144 de lei.

    Cel mai mare grafic de rambursare se întinde însă pe 8.485 de ani. Este cazul unui pensionar cu o datorie de 1,6 milioane de lei, care plăteşte însă o rată lunară de numai 16 lei în urma popririi pensiei, pentru că are şi alte datorii.

    Reprezentantul Casei de Pensii Arad a explicat că această rată lunară a fost stabilită de instanţă în funcţie de venitul datornicului.

    “În acest caz vorbim de o răspundere patrimonială, iar instanţa a decis suma pe care o datorează pensionarul. Problema acestui pensionar este că mai are deja patru popriri pe venit, în alte speţe, astfel încât nu s-a putut calcula o rată lunară mai mare de 16 lei pentru a cincea poprire, caz în care datoria este de aproximativ 1.600.000 de lei”, a spus Mihaela Vasil.

    Conform acesteia, Casa Judeţeană de Pensii stabileşte rata lunară după ce executorul judecătoresc transmite suma totală de plată.

  • Lagarde: Renegocierea datoriilor Greciei ar avea consecinţe asupra credibilităţii ţării

    “În termeni generali, eforturile colective sunt binevenite, dar în acelaşi timp o datorie este o datorie, este un contract”, a explicat Lagarde într-un interviu acordat publicaţiei Irish Times, înainte de o vizită la Dublin.

    Preşedintele Syriza, Alexis Tsipras, a cerut în repetate rânduri renegocierea cu principalii creditori ai ţării a condiţiilor programului de ajutor de 240 miliarde de euro şi restructurarea datoriei publice a Greciei, echivalentă în prezent cu circa 175% din PIB.

    Tsipras s-a referit de mai multe ori la o conferinţă de la Londra, din 1953, la care au fost reduse la jumătate datoriile Germaniei, a cărei economie a fost ruinată în Al Doilea Război Mondial.

    Solicitat să comenteze declaraţiile şefei FMI, un deputat al Syriza, Giannis Dragasakis, a apreciat faptul că Fondul recunoaşte că eforturile colective sunt binevenite.

    Dragasakis, economist care a coordonat elaborarea programului economic al partidului, a subliniat că propunerea Syriza nu se referă doar la datoria publică a Greciei, ci la o problem a mai multor alte ţări europene.

    “Datoria Greciei nu este viabilă pentru că economia a suferit un dezastru, iar posibilităţile de redresare sunt limitate. Dacă vrem să respectăm obiectivul Tratatului de la Maastricht, care prevede un nivel al datoriilor publice în Europa de până la 60% din PIB, nu vedem altă soluţie decât o conferinţă la care să fie analizată problema la nivel global şi pe termen lung”, a explicat el.

    Lagarde a ţinut însă să sublinieze în interviu că default-ul, restructurarea, modificarea termenilor datoriilor au consecinţe asupra credibilităţii semnăturii ţării care renegociază.

    Potrivit Irish Times, ministrul irlandez de Finanţe Michael Noonan s-a declarat în principiu favorabil organizării unei conferinţe pe tema datoriilor ţărilor europene.

    Vizita lui Lagarde la Dublin, unde urmează să se întâlnească cu Noonan, are loc într-o perioadă în care Irlanda, o altă ţară europeneană care a beneficiat de un program internaţional de sprijin, vrea să iasă din austeritate bugetară, pentru revenirea la creştere economică.

    “Sper că toate eforturile şi sacrificiile care au fost făcute în ultimii cinci ani nu au fost în zadar şi nu vor fi irosite prin măsuri excesive de relansare în Irlanda”, a spus Lagarde, exprimând în acelaşi timp încrederea în înţelepciunea poporului irlandez.

  • Producătorul de energie termică din Suceava reduce cantitatea livrată în oraş, în prima etapă cu 30%

    Într-o notificare transmisă joi către firma care asigură transportul şi distribuţia agentului termic în municipiul Suceava, Termica SA, producătorul de energie termică, Bioenergy SRL, arată că această societate a finanţat prin efort propriu, o perioadă lungă de timp, achiziţia de combustibil şi plata celorlalţi furnizori de utilităţi, dar că nu s-a ajuns la o înţelegere cu Termica pentru plata restanţelor acumulate pentru energia termică livrată.

    Bioenergy reiterează că furnizează energie termică la preţul de 116 lei gigacaloria, fiind printre cele mai mici preţuri din ţară, însă în pofida acestui fapt ”Termica SA nu a reacţionat constructiv la niciuna dintre atenţionările transmise privind plata datoriei”, motiv pentru care producătorul de energie termică este obligat să pună în aplicare preavizul din 25 noiembrie şi reducerea cu 30 la sută, într-o primă etapă, a cantităţii de energie termică livrate, până la reglementarea situaţiei financiare.

    “Se impune ca prin măsuri proprii privind modul de exploatare şi gestionare a sistemului de transport şi distribuţie a energiei termice să furnizaţi agentul termic utilizatorilor dumneavoastră în limita sarcinii termice posibil a fi asigurată”, se mai arată în document.

    Directorul Bioenergy SRL Suceava, Vasile Ilie, declara, marţi, corespondentului MEDIAFAX că blocajul financiar în cazul termoficării din municipiul Suceava afectează serios producerea energiei termice, în condiţiile în care distribuitorul de agent termic, Termica SA, are datorii de 17,4 milioane de lei faţă de producător, iar furnizorii de combustibil nu mai acceptă întârzieri la plată.

    El menţiona că în depozitul firmei se mai află biomasă care să asigure producerea energiei termice timp de şapte zile şi că dacă nu se găseşte formula financiară din 5 decembrie Bioenergy va fi nevoită să reducă cu o treime producerea agentului termic.

    În prezent, în gestionarea sistemului de termoficare din municipiul Suceava există un blocaj determinat de faptul că firma care asigură transportul şi distribuţia agentului termic, Termica SA, aparţinând Consiliului Local, este în insolvenţă şi este în administrare specială, având mari datorii faţă de producătorul de energie termică, Bioenergy SRL, care reclamă că nu mai are fonduri pentru a achiziţiona combustibilul necesar producerii agentului termic.

    Totodată, datoriile populaţiei pentru agentul termic de care a beneficiat se ridică la aproximativ un milion de euro, potrivit reprezentanţilor Primăriei.

    Bioenergy a mai închis centrala termică în luna octombrie timp de zece zile din cauză că s-au acumulat mari datorii la furnizorii de combustibili care nu mai acceptau să livreze biomasă până când nu achită cantitatea deja livrată.

  • La nivel global dobânzile sunt din ce în ce mai mici

    ”Şi este doar începutul. Cred că vom ajunge la cel mai scăzut nivel al dobânzilor, cel din 2008, în primul trimestru al anului viitor. Cred că nivelul dobânzilor din România se va plasa între 1,5-1,75.” Cu toate acestea, economistul şef al Saxo Bank spune că de-a lungul carierei sale de 25 de ani nu a fost niciodată atât de optimist, pentru că odată ce ca vi atins punctul cel mai de jos, în primul sau al doilea trimestru, va urma o creştere rapidă. În opinia lui, orice economie mică, aşa cum este a României, este un bun studiu de caz al principiului Pareto, care spune că în multe evenimente, 80% dintre efecte sunt produse de 20% din cauze. De pildă, 80% din volumul creditelor este atras de 20% dintre companii şi instituţii financiare; 80% din populaţie deţine 80% din bogăţie; 80% din numărul locurilor de muncă este generat de companiile mici şi mijlocii. În plus, în acest moment sunt 20 de milioane de şomeri în Europa; 80% din economia mondială trebuie să crească pentru a susţine restul de 20%. Mai mult, ”<pariind> pe numai 20% va ridica riscul de japonizare la 80%. Dar deja ne aflăm, în Europa, în procesul de japonizare, pentru că nu am făcut absolut nimic pentru a evita acest lucru”. Pentru a evita colapsul, fiecare ţară ar trebui să uite de cele mai mari 20% dintre companii şi să se concentreze pe întreprinderile mici şi mijlocii. ”În cazul României, uitaţi de companiile controlate de stat, de corporaţii”.

  • Goop, site-ul de lifestyle creat de Gwyneth Paltrow, are datorii de peste 1,6 milioane de dolari

    Vedeta americană a depus la fisc “un bilanţ contabil abreviat” pe anul 2013 al companiei ei de lifestyle, însă, potrivit site-ului RadarOnline.com, valoarea activelor site-ului Goop a scăzut de la 848.226 de dolari, în 2012, la 752.210 dolari, în 2013.

    De asemenea, Goop are datorii de 1.626.295 de dolari, ce vor trebui achitate în anul viitor, în creştere faţă de datoriile de 1.155.330 de dolari înregistrate în perioada precedentă de 12 luni fiscale, potrivit înregistrărilor financiare depuse în Marea Britanie de compania vedetei americane.

    Pierderile au crescut de la 284.449 de dolari, în 2012, la 837.087 de dolari, în 2013. Cu toate acestea, managerii site-ului sunt optimişti, deoarece mizează pe obţinerea unor performanţe mai bune în viitorul apropiat, după lansarea Goop în domeniul comerţului electronic.

    “Întrucât compania a început să vândă produse în iunie 2012, managerii consideră că profiturile previzionate vor oferi resurse suficiente pentru ca firma să continue să facă comerţ în viitorul apropiat”, se afirmă în documentele contabile depuse în Marea Britanie.

    În 2014, compania – care şi-a mutat sediul general de la Londra la Los Angeles – a trecut printr-o modificare majoră a personajului angajat şi a managerilor. Astfel, Lisa Gersh, fostul director executiv al companiei Martha Stewart Living, l-a înlocuit în funcţia de CEO pe Sebastian Bishop, iar Preete Janda, directorul financiar al site-ului, şi-a părăsit în luna iulie funcţia pe care a ocupat-o vreme de un an.

    Site-ul RadarOnline a anunţat în aprilie că Gwyneth Paltrow a obţinut un împrumut, fără dobândă, luat din activele site-ului Goop.

    Potrivit presei internaţionale, situaţia acestui site de lifestyle nu este chiar una disperată, întrucât Gwyneth Paltrow este una dintre cel mai bine plătite actriţe de la Hollywood, iar filmele în care a jucat au generat de-a lungul anilor încasări totale de peste 3,9 miliarde de dolari.

    Totodată, revista Business Week a raportat anul trecut faptul că site-ul Goop are peste 15.000 de abonaţi.

    Gwyneth Paltrow este totodată o scriitoare apreciată în Statele Unite, iar cea mai recentă carte a ei, un volum de reţete culinare, “It’s All Good”, a avut mare succes, după ce a ajuns pe primul loc în lista de bestselleruri publicată de New York Times.

  • Cinci investitori sunt interesaţi de activele Enel

    Electrica, cea mai mare companie locală de distribuţie a energiei, şi Nuclearelectrica, firma care asigură 20% din producţia de energie a României, sunt companiile care vor acţiona din partea statului român la această tranzacţie. Pentru Nuclearelectrica, cel puţin, com­pania care i-ar completa cel mai bine por­tofoliul din cele scoase de Enel la vânzare este fosta Electrica Dobrogea.

    Nuclearelectrica este administratorul centralei nucleare de la Cernavodă. De procesul de vânzare mai sunt interesaţi E.ON, GDF şi State Grid Cor­po­ration of China, au precizat surse citate de Ziarul Financiar. Potrivit acestora, francezii de la GDF Suez ar fi interesaţi de preluarea Muntenia Sud mai ales în contextul în care ei controlează şi distribuţia de gaze din această regiune prin intermediul fostului Distrigaz Sud.

    Germanii de la E.ON ar fi interesaţi de preluarea fostei Electrica Banat, au mai spus sursele citate.

    La începutul lunii octombrie, CEO Enel, Francesco Starace, spunea că firmele chineze sunt interesate de cumpărarea activelor din România şi Slovacia pe care compania italiană Enel vrea să le vândă. CEO-ul Enel a precizat că State Grid Corporation of China, cea mai mare companie de stat de utilităţi din lume după venituri, s-a arătat interesată să cumpere operaţiunile de distribuţie şi vânzare din România.