BusinessMagazin

Tag: credite

  • Proiect de ordonanţă privind înlocuirea ROBOR. Cinci milioane de oameni şi 169.000 de companii cu credite în lei îşi vor recalcula ratele la bănci

    Creditele noi în lei cu dobândă va­riabilă ar urma să fie legate în­cepând cu luna mai de o nouă re­fe­rinţă, care va înlocui ROBOR, noul indice urmând să fie calculat exclusiv pe baza tranzacţiilor in­ter­ban­care pentru o anumită perioadă, la care băn­cile vor putea să adauge o anumită marjă fixă.

    Concret, noul indice de referinţă pentru noi­le credite care vor fi acordate în lei cu do­bân­dă va­riabilă se va calcula ca medie pon­de­rată a rate­lor de dobândă cu volumele tran­zac­ţiilor de pe pia­ţa interbancară. Iar ulterior, in­dicele de refe­rinţă se calculează la finalul fie­cărui trimestru ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru tri­mestrul anterior, conform proiectului de ordonanţă care modifică OUG 114/2018 care include taxa bancară, care poate fi discutată astăzi în şedinţă de guvern.
     

  • BNR, după ce Ministerul Finanţelor a modificat marţi modul în care este calculată rata pentru credite: Rata cu care Guvernul vrea să înlocuiască ROBOR a crescut în februarie mai mult decât ROBOR-ul

    Media lunară a ROBOR la 3 luni a fost de 3,17% în februarie, în creştere de la 2,97% în ianuarie. În schimb, rata dobânzii tranzacţiilor interbancare a fost în februarie de 3,38%, în creştere de la 2,24% în ianuarie. Dintre tranzacţiile interbancare 70% sunt tranzacţiile ON, potrivit BNR.
     
    Marţi seara, după aproape trei luni de discuţii pe marginea taxei pe active, introdusă de OUG nr. 114/2018, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a arătat că plănuieşte să modifice modul în care este calculată rata pentru credite, potrivit unui proiect de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului (OUG), publicat, spre consultare publică. Prin acest proiect, Finanţele schimbă OUG nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori şi OUG nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile. Noile prevederile intră în vigoare la data de 2 mai 2019 şi se aplica creditelor acordate consumatorilor după această dată, precum şi refinanţării creditelor acordate consumatorilor aflate în derulate la această dată.
     

  • Cât de multe credite dau băncile companiilor din România. Ponderea creditelor corporate în PIB este în jurul a 12%, cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu

    Ponderea în PIB a creditelor acordate de bănci compa­niilor a oscilat în ultimii doi ani în jurul nivelului de 12%, finanţările corporate fiind mai scăzute faţă de creditele direc­ţionate către populaţie.
     
    Atât ponderea creditelor corporate în PIB, cât şi ponderea împrumuturilor pentru populaţie în PIB au coborât în ultimii ani la cele mai scăzute niveluri din ultimul deceniu.
     
    Cele mai mari valori al raportului credite corporate în PIB, de peste 20%, s-au înregistrat în anii 2011-2012, iar de atunci tendinţa a fost predominant descendentă, în timp ce economia a fost în ultimii ani în ascensiune.
     

  • Răsturnare de situaţie: Teodorovici s-a răzgândit. Creditele în derulare nu vor beneficia de noua formulă ROBOR. “Cei care au credite vor face o cerere de refinanţare la aceeaşi bancă sau la alte bănci, bazată pe noua formulă de calcul”

    „Este o discuţie care încă se mai poartă zilele acestea, până la şedinţa de Guvern. Propunerea noastră va fi aceea ca, de la un moment după apariţia ordonanţei de urgenţă, undeva peste o lună de zile să se treacă la această formulă. Se va aplica noilor credite, iar pentru creditele în derulare, formula de schimbare este cea a cererii de refinanţare.
     
    Cei care au credite vor face, probabil, o cerere de refinanţare la aceeaşi bancă sau la alte bănci, bazată pe noua formulă de calcul, iar dacă noua dobândă va fi mai atractivă, clar omul va decide să se refinanţeze. Dacă va fi de la altă bancă, clar va fi concurenţă între bănci pentru a oferi românilor o finanţare mai ieftină”, a spus Teodorovici.
     
    Ministrul Finanţelor şi reprezentanţii băncilor au avut în ultima perioadă mai multe întâlniri pe tema modificării OUG 114. Ministrul Finanţelor a spus că s-a ajuns la un anumit punct de vedere agreat de părţi, adică de Finanţe, Asociaţia Română a Băncilor, Banca Naţională, şi a fost deja informată şi Banca Centrală Europeană despre felul în care se doreşte modificarea ordonanţei.
     

  • Cum calculează băncile din România dobânzile la credite şi depozite şi cum justifică marjele ridicate. Răspunsul Raiffeisen Bank

    Însă, bancherii au susţinut că taxa bancară ar putea să ducă la creşterea şi mai mult a marjelor pentru ca băncile să acopere costurile suplimentare determinate de noua taxă.

    Diferenţialul între dobânda la creditele şi depozitele populaţiei era în septembrie 2018 de 6,88 puncte procentuale în România, în comparaţie cu o medie de 2,15 puncte procentuale în zona euro şi peste marjele practicate de băncile din regiune. De exemplu, în Cehia marja era de 3,39 puncte procentuale, iar în Polonia diferenţa era de 4,3 puncte procentuale, potrivit datelor din Raportul asupra stabilităţii financiare al BNR.
     
    Dar cum justifică bancherii din România marjele mari de câştig de pe piaţa locală.
     

  • Bancherii răsuflă uşuraţi: Curtea Constituţională a respins toate cele trei iniţiative legislative ale senatorului Daniel Zamfir, adoptate de Parlament, legate de plafonarea dobânzilor la credite sau de vânzarea creanţelor

    Obiecţia de neconstituţionalitate a fost formulată de 83 de deputaţi din PNL şi USR.
     
    Astfel, legile care prevedeau plafonarea dobânzilor la credite, eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de împrumut şi plafonarea sumelor ce pot fi cerute de recuperatorii de creanţe au fost respinse.
     
    „Obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, obiecţie formulată de un număr de 83 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România”, se arată în decizia CCR din 13 martie 2019.
     

  • Mai mulţi români s-au trezit cu credite uriaşe după ce au aplicat pentru un job

    Bărbaţii sunt anchetaţi pentru o metodă ingenioasă de a face rost de bani, profitând de naivitatea a zeci de oameni.
     
    Escrocii postau pe internet anunţuri fictive de angajare, apoi le cereau candidaţilor să le trimită o serie de documente personale. Cu toate actele, reuşeau apoi să obţină credite online de la diferite instituţii financiare nebancare.
     
    Anchetatorii au făcut astăzi 12 percheziţii şi au confiscat mai multe carduri bancare şi sisteme informatice, 14 suspecţi sunt la audieri, scrie stirileprotv.ro

  • Dăianu: Firmele nu vor avea costuri mai mici cu creditele după intrarea în zona euro/ Românii nu descoperă Luna

    „Firmele mari ai spune că o duc bine. Şi-acum ele se finanţează în străinătate. Problemele le au, nu puţine, firmele autohtone, care au acces dificil la finanţare şi vor avea accesul la fel, chiar dacă se intră în zona euro. Să nu ne imaginăm că accesul devine, dintr-odată, uşor, dacă se intră în zona euro. Cel cu care aţi dialogat, chiar vorbea de riscul de creditare. (…) Deci, importă foarte – foarte mult în ce condiţii intrăm, în sensul cât de pregătiţi suntem”, a declarat Daniel Dăianu, sâmbătă, într-o emisiune la Antena 3.

    În ceea ce priveşte condiţiile în care intrăm, reprezentantul BNR a mai menţionat printre problemele economiei României care trebuie soluţionate, în perspectiva adoptării euro: deficitul de cont curent şi faptul că finanţarea provine prea mult din îndatorare.

    „Dacă nu vom reuşi să avem o economie care să treacă de un prag de competitivitate, nu va fi simplu pentru nu puţine companii, în zona euro. Aceasta este bătălia cea mare pentru economia românească: cum să facem să avem robustesteţe, să avem competitivitate şi nu prin salarii mici, ci prin salarii decente. Altminteri, ne pleacă oamenii. (…) O ţară, pe de o parte, trebuie să facă în aşa fel încât să poată să diminueze înclinaţia cetăţenilor ei de a pleca, iar, pe de altă parte, trebuie să se gândească la deficitele externe, întrucât nu mai beneficiezi, în zona euro, de mecanismul tradiţional de corecţie”, a mai spus Dăianu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul PSD vrea să SCHIMBE total modul în care se calculează dobânzile Robor. Ce înseamnă asta pentru românii care au credite

    Potrivit ordonanţei de urgenţă 114 adoptată la finele anului trecut, taxa pe activele băncilor este legată de evoluţia trimestrială a ROBOR şi creşte pe măsurăce aceastămedie seîndepărteazăde pragul de referinţăstabilit de Executiv la 2%, fiind cuprinsăîntre 0,1%şi 0,4%.Luând în calcul media trimestrială a ROBOR din T4 2018 nivelul taxei ajunge la 0,3%. Taxa se aplică trimestrial potrivit clarificărilor făcute de Darius Vâlcov, ceea ce înseamnă că rata anuală a taxei ajunge la 1,2%. Iniţial, bancherii credeau că taxa doar se plăteşte trimestrial. Ei aşteaptă ca modalitatea de taxare să fie clarificată în norme, dar odonanţa nu precizează că vor aparea astfel de norme de aplicare.
     
     La acest ni­vel al ta­xei, mai mult de ju­mă­ta­te din băn­ci­le lo­cale nu vor fi ca­pa­bile să fa­că profit, iar băn­ci­le care operează ex­clu­siv pe piaţa din Ro­mâ­nia vor avea cel mai mult de suferit.
     
    Taxa bancară şi în spe­cial legarea sa de ni­ve­lul dobânzilor pe pia­ţa interban­ca­ră au fost pu­ternic criticate de gu­ver­na­to­rul BNR, Mugur Isărescu, acesta ca­ta­logând-o drept „o trăsnaie“. Şi ac­ţio­narii străini ai băncilor locale au cri­ti­cat taxa impusă de autorităţile de la Bu­cu­reşti, în timp ce şefii băncilor din Ro­mâ­nia au spus că aceasta nu face altceva decât „să cheme criza economică“.
     

  • RĂSTURNARE uriaşă de situaţie: Ce spun datele BNR. Ce dobânzi cer băncile din România faţă de băncile din Cehia, Polonia sau Zona Euro

    Iar aplicarea taxei pe activele băncilor poate determina unele instituţii de credit să menţină marjele la aceste niveluri sau chiar să le majoreze pentru a reuşi să acopere costurile suplimentare, după cum au susţinut unii bancheri.

    Dacă în primăvara şi în vara anului trecut marja de câştig a oscilat preponderent în jurul nivelului de 7 puncte procentuale, finalul anului 2018 a adus o scădere a marjei spre 6,3 puncte. Pe măsură ce BNR a majorat dobânda-cheie în 2018, până la 2,5%, banii s-au scumpit pe piaţa monetară. Iar bancherii s-au grăbit să scumpească creditarea, dar au întârziat să plătească mai mult pentru depozitele atrase, încercând astfel să-şi consolideze marjele de profit.
     
     În timp ce la depozite majoritatea dobânzilor sunt în continuare la un nivel modest, dobânzile la credite sunt pe un trend ascendent. Marjele mari dintre dobânzile percepute de bănci la credite şi cele plătite clienţilor pen­tru depozite sunt în continuare o caracteristică a modelului de funcţionare a sectorului bancar românesc, după cum a arătat şi BNR.