BusinessMagazin

Tag: craiova

  • Craiova: Percheziţii la elevii de la Liceul “Henri Coandă” implicaţi în scandalul sexual

     Potrivit şefului DIICOT Craiova, Adrian Glugă, luni dimineaţă au avut loc nouă percheziţii domiciliare în Craiova.

    Procurorii şi poliţiştii au descins la locuinţele mai multor elevi de la Liceul “Henri Coandă” suspectaţi că ar fi realizat un film pentru adulţi în balonul de pe terenul de sport al liceului, iar ulterior ei au vândut filmul.

    “Din casele minorilor au fost ridicate calculatoare, CD-uri şi hard disk-uri, dar şi mai multe stick-uri. Opt persoane au fost ridicate şi duse la audieri. Printre cei ridicati se numără şi doi dintre cei care apar în filmul pentru adulţi”, a declarat Adrian Glugă.

    Toţi cei duşi la audieri sunt minori cu vârste cuprinse între 14 şi 16 şi nu vor putea să fie reţinuţi. Adolescenţii, care sunt acuzaţi de pornografie infantilă, au venit la audieri cu părinţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • NINSORI ŞI VISCOL: Circulaţie îngreunată în mai multe zone, din cauza zăpezii. Lista drumurilor afectate

     Ministerul Afacerilor Interne a anunţat marţi dimineaţă că nu sunt porţiuni de drumuri naţionale şi judeţene închise sau blocate. De asemenea, nu sunt persoane blocate, înzăpezite sau aflate în situaţii dificile.

    Potrivit Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, pe autostrada A1 Bucureşti – Piteşti s-a depus un strat de zăpadă de aproximativ un centimetru, iar pe autostrada A2, la Brăneşti, este zăpadă mocirlită de unu-doi centimetri.

    În Muntenia, drumurile pe care s-a depus un strat subţire de zăpadă sunt în judeţele Prahova – DN 1, DN 71, la Sinaia, DN 1A, la Cheia, în Ilfov, Giurgiu şi Argeş.

    Pe drumurile naţionale din mai multe judeţe din Oltenia s-a depus un strat de zăpadă între unu şi zece centimetri: în Dolj şi Gorj – pe DN 6B Craiova – Hurezani, DN 66 Filiaşi – Rovinari, DN 65 Craiova – limita cu judeţul Olt, DN 67C Bengeşti – Rânca, DN 67 Scoarţa – Milostea, DN 67B Scoarţa – Maru, DN 65C Craiova – Horezu (zăpadă între patru şi zece centimetri); în judeţul Vâlcea – pe DN 7A Voineasa – Obârşia Lotrului, DN7 Seaca – Călineşti, DN 64 Munteni – Olăneşti, DN 67 Milostea – Budeşti, DN 67B Maru – Suteşti, DN 7D Grebleşti – limita cu judeţul Argeş, DN 73C limita judeţului Argeş – Blidari (Vâlcea); în judeţul Mehedinţi – DN 67D Godeanu – Valea Cernei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fostele magazine PIC au fost scoase la vânzare de lichidator; înţelegerea cu reţeaua Succes a picat

     Cele patru hipermarketuri sunt în Piteşti (15.000 mp), Craiova (21.200 mp), Oradea (16.850 mp) şi Călăraşi (24.500 mp). PwC a scos la vânzare şi un teren de 78.900 de metri pătraţi deţinut de firma PIC în comuna Blejoi, în apropiere de Ploieşti, dar şi un hipermarket în Brăila (17.100 mp).

    Reţeaua PIC, controlată de fraţii Ilie şi Cornel Pe­nescu, a intrat în insolvenţă la finalul anului 2009 şi se află sub administrarea judiciară a PwC. Într-o primă fază, Sar­cină a închiriat spaţiile magazinelor PIC din Piteşti şi Cra­iova, redeschise sub brandul Succes. Po­tri­vit planului de reorganizare aprobat, omul de afaceri voia să cumpere clădirile în care se află ma­ga­zinele din Piteşti şi Craiova, dar şi pe cele din Oradea şi Călăraşi, care ar fi urmat să fie redeschise sub marca Succes. Înţelegerea nu a mai fost însă parafată, potrivit reprezentanţilor lichidatorului judiciar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Autostrada Craiova-Piteşti, de 1,7 mld. euro, caută investitori privaţi

    Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a publicat anunţul pentru contractul de concesiune a autostrăzii sau drumului expres Craiova-Piteşti, cu o lungime de 121 de kilometri şi un cost estimat la circa 7,3 miliarde lei (1,7 miliarde de euro). Decizia privind varianta care se va alege pentru această şosea, fie autostradă, fie drum expres, va fi luată în urma etapei de dialog competitiv cu candidaţii preselectaţi. Autostrada sau drumul expres dintre Craiova şi Piteşti va deservi cele două mari uzine auto din sudul ţării, Ford Craiova şi Dacia Piteşti, precum şi fabrica de anvelope Pirelli şi producătorul de aluminiu Alro, ambii situaţi în municipiul Slatina. Noua şosea va porni din varianta de ocolire nord a municipiului Craiova, mergând mai departe prin judeţele Dolj, Olt şi Argeş şi racordându-se în final cu autostrada Bucureşti-Piteşti. Firmele interesate să depună oferte pentru proiectarea, finanţarea, construcţia şi operarea acestei şosele au termen limită pentru depunerea candidaturilor data de 8 mai.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Delta ACM 93 va construi cu 65 milioane lei un complex de agrement acvatic în Craiova

    Primăria Craiova a atribuit companiei de construcţii Delta ACM 93, deţinută de omul de afaceri Florea Diaconu, un contract de 65 milioane lei (14,7 milioane euro), fără TVA, pentru construcţia unui complex de agrement acvatic în Parcul Tineretului din oraş. Contractul pentru construcţia obiectivului, denumit Craiova Water Park, a fost atribuit la 6 februarie prin licitaţie deschisă pentru preţul cel mai scăzut. Autoritatea contractantă a primit şase oferte pentru acest proiect, estimat iniţial la 65,9 milioane lei. Proiectul este finanţat prin Programul Operaţional Regional.

    Stiri non-stop pe zf.ro

  • Delta ACM 93 va construi cu 65 milioane lei un complex de agrement acvatic în Craiova

    Primăria Craiova a atribuit companiei de construcţii Delta ACM 93, deţinută de omul de afaceri Florea Diaconu, un contract de 65 milioane lei (14,7 milioane euro), fără TVA, pentru construcţia unui complex de agrement acvatic în Parcul Tineretului din oraş. Contractul pentru construcţia obiectivului, denumit Craiova Water Park, a fost atribuit la 6 februarie prin licitaţie deschisă pentru preţul cel mai scăzut. Autoritatea contractantă a primit şase oferte pentru acest proiect, estimat iniţial la 65,9 milioane lei. Proiectul este finanţat prin Programul Operaţional Regional.

    Stiri non-stop pe zf.ro

  • Compania germană Conergy intră pe piaţa românească cu un parc fotovoltaic în apropiere de Craiova

    Compania germană Conergy intră pe piaţa energiei solare din România cu un parc fotovoltaic de 2,2 MW, pe care îl dezvoltă la Bobiceşti, în apropiere de Craiova, în parteneriat cu firma Solanna Investment. Conergy va furniza circa 9.400 de module PowerPlus pentru proiect, a cărui suprafaţă va fi de 13.700 de metri pătraţi, potrivit unui comunicat al companiei germane. Producţia anuală a parcului fotovoltaic, de circa 2.840 MWh, este suficientă pentru a alimenta cu electricitate 870 de gospodării. Potrivit informaţiilor din piaţa energiei, costul investiţiei într-un MW instalat în panouri solare este de circa 1,3 milioane de euro, astfel că investiţia ar depăşi 2,5 milioane de euro. “Guvernul intenţionează să asigure circa 20% din necesarul de energie al ţării din surse regenerabile până în 2020, iar pe lângă energia eoliană se va baza în principal pe cea solară”, a arătat Alexander Gorski, membru în consiliul de conducere al Conergy. Firma Solanna Investment este înregistrată în România şi are ca acţionari patru persoane fizice.

    Cele mai recente noutati din energie sunt pe zf.ro

  • Compania germană Conergy intră pe piaţa românească cu un parc fotovoltaic în apropiere de Craiova

    Conergy va furniza circa 9.400 de module PowerPlus pentru proiect, a cărui suprafaţă va fi de 13.700 de metri pătraţi, potrivit unui comunicat al companiei germane.

    Producţia anuală a parcului fotovoltaic, de circa 2.840 de MWh, este suficientă pentru a alimenta cu electricitate 870 de gospodării.

    Potrivit informaţiilor din piaţa energiei, costul investiţiei într-un MW instalat în panouri solare este de circa 1,5 milioane de euro, astfel că investiţia ar depăşi 3 milioane de euro.

    “Guvernul intenţionează să asigure circa 20% din necesarul de energie al ţării din surse regenerabile până în 2020, iar pe lângă energia eoliană se va baza în principal pe cea solară”, a arătat Alexander Gorski, membru în consiliul de conducere al Conergy.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Craiova produce zilnic 500 de maşini Ford B-Max

    “Străinii au cumpărat deja maşina fără să o vadă în showroomuri. Ei au văzut B-Max doar la saloanele auto şi au citit despre acest model în ziare. Sunt mii de comenzi în Europa înainte ca noi să introducem maşinile în showroomuri. Abia acum se duc maşinile la dealerii din Vest. Abia acum încep lansările în fiecare ţară. În urmă cu câteva săptămâni la centrul de la Köln erau totalizate cam 3.000 de cereri – comenzi ferme – pentru B-Max, iar acum sunt mult mai multe”, spune Zoltan Brassai.

    Maşina a obţinut cinci stele la testul de siguranţă efectuat de Euro NCAP. La fabrica din Craiova se produce în prezent şi motorul de 1 litru EcoBoost, disponibil în două variante, de 100 şi 120 de cai putere.

  • Al treilea moment istoric pentru Craiova. Episodul Ford

    Mai bine de 70 de ani au trecut de când Ford a oprit producţia de modele V8 pe Calea Floreasca din Bucureşti, pentru a face loc maşinilor de război. De atunci, uzina constructorului american din Capitală a trecut prin mai multe destinaţii. Ford aproape revenise în 1966 pentru a relua asamblarea de maşini, dar negocierile de atunci nu au ajuns la o concluzie comună cu statul român. După aproape 50 de ani de la acele discuţii, Ford revine în România, iar acum preia direct uzina de la Craiova, care, spre deosebire de cea de la Mioveni, se poate lăuda că nu a fost proiectată pentru a produce maşini low-cost. Şi dacă în anii 30 constructorul american asambla maşini în Bucureşti, în uzina din Calea Floreasca, într-o cadenţă de aproximativ 2.500 de automobile şi camioane anual, acum la Craiova Ford va produce un B-Max la fiecare 1,7 minute, sau 500 de maşini pe zi.

    Istoria uzinei auto de la Craiova începe în 1976, când statul român formează un joint-venture cu Citroën, “alianţă” din care constructorul francez se retrage în 1991. După numai câţiva ani, în 1995, la Craiova vin sud-coreenii de la Daewoo, dar nici acest parteneriat nu durează prea mult deoarece compania intră în faliment iar General Motors nu preia şi uzina din România “la pachet” cu celelalte. În acest timp Craiova se poate lăuda că a produs automobile de la celebrele Tico şi Matiz la Cielo, Nubira, Tacuma, ba chiar limuzina Leganza. La acea vreme la Mioveni se produceau maşini de o calitate discutabilă precum Berlină, Nova sau SupeRNova. Tocmai din acest motiv angajaţii uzinei de la Craiova sunt şi acum mai mândri când vine vorba de uzina lor.

    “Indiferent că a fost vorba de Citroën cu Oltcit, de cei de la Daewoo sau acum de americanii de la Ford, conducerea a fost întotdeauna exigentă în ceea ce priveşte calitatea maşinilor, dar şi protecţia muncii. Noi, cei vechi, suntem obişnuiţi cu exigenţele, cei noi trebuie acum să înveţe”, a spus unul dintre angajaţii Ford România. Şi acum, în timp ce la Dacia sunt produse automobile low-cost, constructorul american a demarat producţia unuia dintre cele mai avansate automobile de pe piaţă.

    “Demararea producţiei de motoare EcoBoost, dar şi a producţiei noului B-Max aduce un nou nivel de tehnologie în Europa de Est. Obiectivul de a transforma uzina de la Craiova într-o unitate de producţie de nivel internaţional a fost atins”, a spus John Fleming, vicepreşedinte al Ford, responsabil de unităţile de producţie la nivel mondial, cel care deţinea funcţia de CEO şi preşedinte al Ford Europa când constructorul american a preluat uzina de la Craiova. “Proiectul de la Craiova nu este cel mai mare coordonat de mine, însă este proiectul meu preferat”, a subliniat Fleming. În 2007 când, alături de premierul de la acea vreme, Călin Popescu-Tăriceanu, semna contractul, Ford lucra la o capacitate de peste 100%, în timp ce peste tot vânzările de maşini creşteau. Din 2008 însă criza a afectat întreaga piaţă europeană.

    “Un proiect de asemenea dimensiuni nu este uşor de dus la bun sfârşit, mai ales în contextul actualei crize economice. Proiectul a trecut prin situaţii dificile. Din moment ce nu am mai fost premier, nu am mai avut toate datele pentru o apreciere obiectivă în ceea ce priveşte proiectul, însă având în vedere piaţa europeană care a scăzut de la 19 milioane de maşini anual la 14 milioane în momentul de faţă, oricine se poate gândi că este o supracapacitate de producţie, iar unele uzine vor fi închise”, a spus Călin Popescu-Tăriceanu, fostul prim-ministru, care, în septembrie 2007, a semnat contractul de privatizare cu Ford.