BusinessMagazin

Tag: coruptie

  • Un director şi doi şefi de formaţie de la EON Moldova, precum şi un primar, arestaţi pentru corupţie

     Judecătoria Bacău a admis patru din cele cinci cereri ale procurorilor băcăuani în dosarul de corupţie în care sunt urmărite penal 17 persoane şi a emis mandate de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele unui director şi doi şefi de formaţie din cadrul E.ON Moldova, precum şi a primarului comunei băcăuane Sascut, Cristian Bostan, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Pe lângă edilul din Sascut, au mai primit mandate de arestare preventivă directorul Departamentului de Investigaţii Antifraudă a E.ON Moldova, Bogdan Marius Chiţescu, şi doi şefi de Formaţii Măsură Bacău din cadrul aceleiaşi companii de electricitate, Ciprian Constantin Anisei şi Claudiu Popovici.

    Cea de-a cincea persoană propusă pentru arestare preventivă, omul de afaceri Ştefan Corneliu Andrieş, va fi cercetată sub control judiciar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Candidatul dreptei la preşedinţie? Procedăm prin eliminare

    CSCI, institut de sondaje apropiat puterii, a estimat imediat că Victor Ponta ar avea 40% intenţie de vot, urmat de M. R. Ungureanu (14%), Crin Antonescu (12%) şi Elena Udrea (9%) şi că Antonescu ar pierde alegerile indiferent cine ar fi contracandidatul său în turul al doilea, iar preşedintele Traian Băsescu s-a lansat din nou la televiziune într-o campanie deschisă în favoarea PMP şi a potenţialului candidat la prezidenţiale al partidului său de suflet, afirmând că dacă poate să creadă în cineva, acestea sunt persoanele pe care le cunoaşte cel mai bine – Emil Boc şi Elena Udrea.

    Preşedintele nu s-a oprit aici, ci s-a expus conştient criticilor din partea USD, dar şi a propriilor săi fani, atunci când a comentat laudativ săritura cu paraşuta executate de Elena Udrea pentru lansarea tricourilor electorale ale PMP şi când s-a pozat pe plajă împreună cu Udrea şi cu alţi membri ai partidului, îmbrăcat în tricou cu inscripţia “Vote PMP”. Şeful statului ştie însă că nu-l mai aşteaptă acum din partea USD nicio suspendare dacă susţine deschis un partid ori un candidat şi atunci profită la maximum de puţinul timp până la alegerile europarlamentare şi prezidenţiale spre a încerca să ralieze cât mai mult suport politic şi popular în jurul Elenei Udrea, după ce a văzut că nici PDL-Blaga (cu Cătălin Predoiu), nici FC (cu Mihai-Răzvan Ungureanu), nici PNL (cu Klaus Iohannis sau chiar cu Crin Antonescu) nu dau semne că ar avea capacitatea de a construi o opoziţie suficient de credibilă electoral a “dreptei unite” faţă de USD în general şi faţă de prezidenţiabilul Victor Ponta în particular, iar Emil Boc nici măcar n-a plecat din PDL. Ca atare, importantă în apariţia televizată a preşedintelui a fost eliminarea în premieră a ipotezei Antonescu ca potenţial candidat al dreptei, în numele criteriului considerat acum de Băsescu decisiv pentru calitatea de prezidenţiabil: capacitatea de a se opune nu numai lăcomiei baronilor (cum spusese cu două săptămâni în urmă), ci şi dorinţei “mogulilor” sau a aceloraşi baroni de a decapita DNA şi de a numi la conducerea ei un procuror “prietenos”.

    Tema DNA a fost propulsată în prim-plan de scandalul legat de anchetarea la DNA pentru corupţie a judecătorului Stan Mustaţă de la Curtea de Apel, unul dintre cei ce judecă dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare, în care este implicat Dan Voiculescu, fondatorul PC. Voiculescu a cerut Parchetului să facă o anchetă la DNA, ca să vadă dacă nu cumva judecătorul a fost şantajat. Cum ostilitatea liderilor PNL şi PC faţă de instituţiile “justiţiei băsiste” în frunte cu DNA este binecunoscută, ba chiar a dus la conflicte între PNL şi PSD de-a lungul guvernării USL pe motiv că Ponta nu taie ghearele DNA, această temă de campanie vine ca o mănuşă atât pentru preşedintele Băsescu, cât şi pentru viitorul candidat la prezidenţiale al PMP.

  • DNA: Judecătorul Stan Mustaţă, un grefier şi alte patru persoane, urmăriţi penal pentru corupţie

     Potrivit DNA, în această cauză există date şi aspecte din care rezultă indicii rezonabile potrivit cărora, în perioada octombrie 2013 – aprilie 2014, judecătorul Stan Mustaţă şi celelalte cinci persoane, între care un grefier de la Curtea de Apel Bucureşti, au constituit sau aderat la un grupul infracţional în scopul săvârşirii unor infracţiuni de corupţie judiciară, urmărind obţinerea de beneficii materiale.

    Cei şase sunt suspectaţi de luare de mită, trafic de influenţă, cumpărare sau folosire în orice mod, direct sau indirect, de informaţii care nu sunt destinate publicităţii şi permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, arată DNA, într-un comunicat de presă transmis agenţiei MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Percheziţii în Constanţa, în dosarul în care primarul Radu Mazăre este cercetat pentru corupţie

     “Ca urmare a autorizării de către instanţa competentă, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie efectuează percheziţii domiciliare în trei locaţii situate în municipiul Constanţa, niciuna dintre locaţii nefiind sediul vreunei instituţii publice”, informează DNA, într-un comunicat de presă.

    Percheziţiile au fost efectuate în dosarul în care primarul Constanţei, Radu Mazăre, fratele acestuia, senatorul Alexandru Mazăre, şi omul de afaceri Avraham Morgenstern sunt cercetaţi pentru fapte de corupţie, a precizat DNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ordinul de zi pe unitate: AMR 35 de săptămâni

    Pentru Ponta, mutarea e în primul rând o încercare reală de a se feri, mai ales în condiţiile în care Traian Băsescu, dezlănţuit în ameninţări tot mai bizare la adresa oamenilor guvernării, a scos la lumină inclusiv acuzaţia, despre care inclusiv fanii lui Băsescu ştiu de mult că e falsă, despre o implicare a lui Ponta în moartea procurorului Panait din 2002.

    În al doilea rând, mutarea la MApN e o mişcare simbolică, menită să-l identifice măcar pasager pe Ponta cu cea mai serioasă instituţie din stat, armata, şi să arate electoratului că situaţia în România nu e caracterizată corect de pactul de coabitare Cotroceni-Victoria (pe care electoratul USL încă i-l reproşează lui Ponta), ci de un război în toată legea provocat de influenţa lui Traian Băsescu asupra justiţiei şi a serviciilor secrete, astfel încât a scăpa de Băsescu odată cu terminarea mandatului prezidenţial devine o chestiune de rezistenţă în tranşee, după principiul enunţat de Ponta “Continuăm lupta, cu şi mai multă hotărâre! AMR 35 de săptămâni!”.

    E adevărat, probabil, că atacurile personale ale lui Băsescu la adresa lui Ponta sau a Gabrielei Firea n-ar fi apărut dacă PSD n-ar fi insistat până în pânzele albe cu comisia Nana, pornită pe incriminarea penală a familiei preşedintelui şi a cărei bază, în termeni de retorică electorală, este “Băsescu trebuie să ajungă la puşcărie”. Astfel încât e normal ca preşedintele să riposteze cu aceeaşi monedă, iar ideea de bază pe care s-o urmărească el şi comunicatorii săi să fie “Ponta trebuie să ajungă la puşcărie”. Acest schimb de acuzaţii grave între primii oameni din stat, purtat într-un limbaj tot mai vulgar, a confiscat deja total scena politică, deşi până la ambele runde de alegeri din 2014 mai sunt deja luni bune.

  • Cine le poate salva pe victimele dictaturii băsiste

    Coroborată cu înmulţirea în ritm tot mai rapid a numelor de “baroni locali” pesedişti pe lista celor anchetaţi de DNA, culminând cu intangibilii (până acum) Nicuşor Constantinescu şi Radu Mazăre de la Constanţa, această ofensivă a atras din partea opoziţiei comentarii despre sensul postării lui Ponta de pe Facebook privind o eventuală “retragere” a sa după alegerile din toamnă, dacă partidul nu l-ar mai susţine fiindcă nu e în stare să-i protejeze pe fruntaşii PSD de procese (iar aici ne aducem aminte că nu mai departe de noiembrie trecut, când PNL se simţea ţinta prioritară a ofensivei DNA şi ANI, însuşi Crin Antonescu reproşa cu năduf colegilor de atunci de coaliţie că USL “n-a mai existat după alegeri în privinţa raportării la justiţie”).

    Premierul, în schimb, a reacţionat cu bravada-i caracteristică, respectiv cu laude la adresa activităţii lui Mazăre şi în general a fruntaşilor PSD din administraţia locală, dar şi cu comparaţii deplasate între valul de anchete de acum şi intenţia din 2012 a procurorilor de a-i ancheta pe participanţii la referendumul de demitere a preşedintelui ori chiar cu intenţia regimului Ceauşescu de a-i împuşca pe toţi revoluţionarii din decembrie 1989.

    Într-un fel, Ponta nu are de ales, pentru că această bravadă e singura cale de a încerca să convingă electoratul că PSD, un partid de eroi martiri, va reuşi să reziste asaltului “dictaturii băsiste”. Sociologul Vasile Dâncu chiar avansase ideea că rezultatul involuntar al campaniei DNA este creşterea în sondaje a PSD la scorul fără precedent de 42%; pentru imaginea USD şi a potenţialului candidat la prezidenţiale Victor Ponta, ipoteza lui Dâncu e o exemplificare perfectă a zicalei italieneşti “si non è vero, è ben trovato”.

    În ce priveşte partea cealaltă a baricadei politice, promisiunea deja legendară din 2012 a USL, că fruntaşii “guvernării băsiste” (respectiv ai PDL, unii dintre ei actualmente PMP) vor fi vânaţi de Corpul de control al premierului şi aduşi în faţa justiţiei pentru ce au făcut în guvernările Boc-Ungureanu nu s-a materializat nici în ziua de azi, nemaivorbind de exaltările dinainte de alegerile din 2012, cu voci din PC, PNL şi PSD care reclamau chiar desfiinţarea DNA şi a ANI. Ultima încercare de acest fel, care vizează însuşi familia Băsescu, i-a dat ocazia preşedintelui, participant la şedinţa de bilanţ a Ministerului Afacerilor Interne din această săptămână, să ceară public ca faimosul dosar al restituirilor şi al achiziţiilor de terenuri agricole de la Nana, în care a fost implicată Ioana Băsescu, să fie supus cercetării procurorilor, “şi dacă este încălcare de lege, să răspundă inclusiv preşedintele României”.

    Deocamdată însă, deşi Guvernul a anunţat că va sesiza Parchetul în acest caz, anunţul se întemeiază pe un raport al Corpului de control al premierului şi nu pe concluziile comisiei parlamentare care a promis că îşi va redacta propriul raport. La 1 aprilie, Camera şi Senatul au prelungit termenul de activitate a comisiei cu încă 60 de zile, iar preşedintele acesteia, Mihai Fifor, a justificat întârzierea cu acuzaţia, fără adresant clar, că “s-a încercat blocarea activităţii comisiei”.

  • Mihail Vlasov, trimis în judecată pentru trafic de influenţă

    Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) – Secţia de Combatere a Corupţiei au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului Mihail Vlasov, avocat în cadrul Baroului Iaşi, preşedintele (suspendat – n.r.) Camerei de Comerţ şi Industrie a României, în sarcina căruia s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, informează DNA.

    Potrivit rechizitoriului, la 13 martie, Vlasov, în calitate de preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României şi arbitru în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), a pretins de la un martor denunţător suma de 1.000.000 euro, din care a primit 200.000 euro, la 18 martie 2014.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reprezentanţi ai GlaxoSmithKline, implicaţi într-un scandal privind darea de mită

    Această ultimă controversă se referă la faptul că GSK a angajat fizicieni şi farmacişti ca agenţi de vânzări, în condiţiile în care aceştia ocupau deja funcţii în guvernul local, relatează Business Insider. “Investigăm o serie de acuzaţii privind comportamentul inadecvat al unor angajaţi în Iraq”, a declarat un reprezentant al companiei. “Avem zero toleranţă pentru acţiuni ilegale sau lipsite de etică.”

    GSK are mai puţin de 60 de angajaţi în Iraq, iar acuzaţiile se referă la un grup mic de persoane, au precizat cei din companie.

    Cel mai mare producător de medicamente din Marea Britanie a fost acuzat, în luna iulie a anului trecut, că a oferit în mod nejustificat 483 de milioane de dolari doctorilor şi anumitor oficiali pentru a-i încuraja să folosească medicamentele sale.

  • Dmitro Firtaş, acuzat în SUA de dare de mită pentru un proiect minier indian. Washingtonul vrea să-l judece pe oligarhul ucrainean pentru corupţie

     Firtaş (48 de ani) susţine că dosarul penal este motivat politic, transmite Bloomberg.

    Potrivit procurorilor americani, omul de afaceri ucrainean ar fi complotat, împreună cu alte cinci persoane, pentru plata unor mite în valoare totală de 18,5 milioane de dolari către oficiali indieni pentru a facilita proiectul, care ar fi generat vânzări de produse din titaniu către mai multe firme, inclusiv o societate americană cu sediul în statul Illinois. Compania americană presupus implicată în dosar nu a fost identificată.

    “Firtaş a fost coordonatorul acestui demers”, a declarat într-un comunicat procurorul Zachary Fardon din Chicago, Illinois. Oficialul a precizat că Firaş controlează conglomeratul internaţional Group DF.

    Firtaş se află în Austria, unde încearcă să blocheze extrădarea în Statele Unite. El a fost reţinut în luna martie la Viena, la câteva zile înaintea referendumului prin care Crimeea a optat pentru aderarea la Federaţia Rusă, şi eliberat ulterior pe o cauţiune în valoare de 125 milioane euro. Miliardarul este urmărit penal în SUA începând de anul trecut, însă acuzaţiile au fost făcute publice miercuri seară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PERCHEZIŢII la instituţii publice din Mehedinţi şi Dolj într-un dosar de corupţie. Percheziţii la locuinţa şefului IPJ Mehedinţi şi la Primăria Turnu Severin

     Procurorii DNA au descins, la ora transmiterii acestei ştiri, şi la sediul Primăriei Drobeta Turnu Severin, fiind vizaţi mai mulţi funcţionari suspectaţi de fapte de corupţie.

    Totodată, anchetatorii fac percheziţii şi la locuinţa din Orşova a preşedintelui CJ Mehedinţi, Adrian Duicu, la casa părinţilor acestuia din comuna Topleţ, judeţul Caraş-Severin, precum şi la Hotelul Palace din Drobeta Turnu Severin, deţinut de familia lui Adrian Duicu.

    De asemenea, potrivit surselor citate, la ora transmiterii acestei ştiri au loc percheziţii şi la locuinţa din Orşova a şefului Poliţiei Judeţene mehedinţi, comisar-şef Ştefan Ponea, cunoscut drept un apropiat al preşedintelui Consiliului Judeţean Mehedinţi, dar şi la sediul Primăriei Orşova.

    Contactat de corespondentul MEDIAFAX, primarul din Orşova, Ion Manea (PNL), a declarat că a el se află în concediu de odihnă până în 14 aprilie, dar că a fost informat despre percheziţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro