BusinessMagazin

Tag: control

  • Inventatorul român care a intrat în Cartea Recordului pentru cel mai lung zbor cu o planşă zburătoare

    Povestea hoverboard-ului începe odată cu filmul Back to the future II, din 1989, în care Marty McFly, personajul principal, foloseşte un astfel de dispozitiv pentru a se deplasa.

    De-a lungul anilor, mai mulţi inventatori au încercat să dezvolte un “skateboard zburător”, dar fără a avea prea mult succes.

    Cătălin Alexandru Duru, un inventator român din Canada, a stabilit un record mondial Guinness pentru cel mai lung zbor cu un dispozitiv numit hoverboard (o planşă zburătoare cu elice), deasupra unui lac din Canada, potrivit celor de la Daily Mail.

    Cătălin Alexandru Duru s-a ridicat la cinci metri altitudine şi a parcurs lungimea a peste două terenuri de fotbal, respectiv peste 275 de metri, înainte de a ateriza în apele lacului Ouareau din Quebec, Canada.

    El susţine că acest dispozitiv pe care l-a inventat în 12 luni poate fi folosit oriunde şi poate atinge înălţimi “înspăimântătoare”, pe care le va explora în viitor.

    Cătălin Alexandru Duru trebuia să atingă o distanţă de peste 50 de metri pentru a depăşi precedentul record Guinness, dar performanţa sa, de peste 275 de metri, a fost una zdrobitoare, potrivit sursei citate.

    După ce a stabilit acest record mondial, Cătălin Alexandru Duru a declarat că a vrut să arate că un zbor stabil pe un hoverboard poate fi obţinut de un om în picioare şi controlat doar prin înclinarea picioarelor sale.

  • Inventatorul român care a intrat în Cartea Recordului pentru cel mai lung zbor cu o planşă zburătoare

    Povestea hoverboard-ului începe odată cu filmul Back to the future II, din 1989, în care Marty McFly, personajul principal, foloseşte un astfel de dispozitiv pentru a se deplasa.

    De-a lungul anilor, mai mulţi inventatori au încercat să dezvolte un “skateboard zburător”, dar fără a avea prea mult succes.

    Cătălin Alexandru Duru, un inventator român din Canada, a stabilit un record mondial Guinness pentru cel mai lung zbor cu un dispozitiv numit hoverboard (o planşă zburătoare cu elice), deasupra unui lac din Canada, potrivit celor de la Daily Mail.

    Cătălin Alexandru Duru s-a ridicat la cinci metri altitudine şi a parcurs lungimea a peste două terenuri de fotbal, respectiv peste 275 de metri, înainte de a ateriza în apele lacului Ouareau din Quebec, Canada.

    El susţine că acest dispozitiv pe care l-a inventat în 12 luni poate fi folosit oriunde şi poate atinge înălţimi “înspăimântătoare”, pe care le va explora în viitor.

    Cătălin Alexandru Duru trebuia să atingă o distanţă de peste 50 de metri pentru a depăşi precedentul record Guinness, dar performanţa sa, de peste 275 de metri, a fost una zdrobitoare, potrivit sursei citate.

    După ce a stabilit acest record mondial, Cătălin Alexandru Duru a declarat că a vrut să arate că un zbor stabil pe un hoverboard poate fi obţinut de un om în picioare şi controlat doar prin înclinarea picioarelor sale.

  • A renunţat să mai muncească pentru alţii. Acum are afacerea lui şi vinde mai mult decât cei pentru care a lucrat

    „În dezvoltarea firmei, foarte importantă a fost imaginea mea”, spunea cu sinceritate Horaţiu Ţepeş, antreprenorul care controlează Bilka, liderul pieţei de ţiglă metalică, într-un interviu acordat  Business Magazin în 2013, anul apariţiei sale în anuarul tinerilor manageri. S-a dezvoltat pe creditul furnizor, adică putea plăti pentru mărfurile luate de la furnizori după ce încasa banii de la distribuitorii din România.

    În 2013, la 34 de ani, controla deja o afacere de 104 milioane de lei. Şi-a  început aventura antreprenorială în 2005, punând bazele propriei afaceri, HG Construct, în Făgăraş. Horaţiu Ţepeş se vede şi peste zece ani tot la conducerea Bilka Steel. „Vom fi reprezentativi la nivel regional, un brand cu relevanţă la nivel european, şi analizăm foarte bine dezvoltarea în ţările noneuropene, asta dacă situaţia va fi stabilă în estul continentului.“  Tinerii manageri pe care a pariat Business Magazin în cei peste zece ani au creat branduri competitive iar afacerile create de ei, fie de succes sau nu, sunt lecţiile de business care construiesc istoria noului capitalism românesc.

    Mai multe poveşti de succes ale antreprenorilor ce au ajuns să se identifice cu brandul creat puteţi citi în articolul de copertă al Business Magazin al acestei săptămâni.

     

  • Google lucrează la un proiect care va permite controlul dispozitivelor fără ca acestea să fie atinse

    Compania Google lucrează la un proiect revoluţionar, intitulat “Project Soli”, care ar putea să le permită oamenilor să controleze diferite dispozitive fără a le atinge, potrivit huffingtonpost.com.

    Prin acest proiect, Google speră să revoluţioneze modul în care oamenii interacţionează cu tehnologia.

    Intitulat “Project Soli”, noul proiect al companiei se foloseşte de un radar (un senzor) pentru a detecta mişcările mâinii şi micile mişcări ale degetelor şi pentru a controla astfel toate funcţiile unui dispozitiv, de la volumul acestuia până la pornirea şi oprirea sa, conform Business Insider.

    CUM AR URMA SĂ FUNCŢIONEZE NOUA TEHNOLOGIE – VIDEO

  • Un timişorean de 37 de ani controlează unul dintre cei mai puternici retaileri de mobilă şi are afaceri de 35 de milioane de euro

    Timişoreanul Cristian Rusu controlează, la 37 de ani, unul dintre cei mai puternici retaileri de mobilă, Casa Rusu, cu o reţea de 29 de magazine. A patra fabrică a Rus Savitar, producătorul de mobilier din cadrul grupului, este un pariu pentru tânărul antreprenor, care a ridicat-o, de la zero, contra cronometru, deoarece liniile de producţie trebuie să fie funcţionale în vara acestui an, pentru ca antreprenorul să primească finanţare europeană. 2015 este, pentru compania timişoreană, un nou moment de hotar, pentru că după ce a dezvoltat reţeaua de magazine în plină criză, Casa Rusu trece la un nou nivel, mizând pe suprafeţe de retail de mari dimensiuni.

    “Pentru mine criza a fost cel mai bun lucru care s-a putut întâmpla în viaţa asta. A fost de departe cea mai bună perioadă. Înainte de criză eram 250 de oameni, acum suntem 1.000. În această perioadă am putut să ne dezvoltăm la costuri rezonabile, în aşa fel încât să recuperăm în 6-7 ani investiţia”, spune Cristian Rusu.

    Grupul Rus Savitar, care a ajuns la 1.000 de angajaţi, reuneşte patru fabrici de mobilă şi reţeaua de magazine Casa Rusu, iar cifra de afaceri înregistrată anul trecut a fost de 35 de milioane de euro, în creştere cu 25% faţă de 2013. Previziunile pentru anul în curs vizează pragul de 40 de milioane de euro, în condiţiile în care în această vară noua fabrică trebuie să fie deja funcţională, iar extinderea reţelei de magazine continuă. Două noi spaţii au fost deschise în prima parte a anului, unul în centrul comercial Carrefour Colentina, pe o suprafaţă de 2.500 mp, deschis în martie în urma unei investiţii de 500.000 de euro, şi un altul în Bacău, în centrul comercial Cora, pe o suprafaţă de 1.500 mp, în aprilie. Marele pariu al retailerului va fi însă intrarea în segmentul magazinelor de mari dimensiuni, de 8.000-10.000 mp; în privinţa momentului în care s-ar putea întâmpla acest lucru, Cristian Rusu spune că acesta depinde, în principal, de rapiditatea cu care sunt semnate actele de vânzare a terenurilor şi de timpul în care sunt primite autorizaţiile necesare pentru costrucţie. Antreprenorul estimează că sunt necesare nouă luni de la stadiul de proiect până la inaugurare. Hipermagazinele de mobilă ar putea fi dezvoltate însă doar în oraşe mari din ţară, în Bucureşti, Timişoara, Cluj. „Fără a lua credit bancar, am bani pentru a deschide două magazine proprii, de mari dimensiuni, pe an. Dar suntem dependenţi de ritmul de achiziţie a terenurilor, pentru că întâlnesc, de pildă, oameni care nu vor să vândă terenurile. Piaţa este extrem de volatilă”.

    Despre cea de a patra fabrică, antreprenorul spune că este o investiţie fulger, care trebuie finalizată în şase luni de la semnarea contractului. „Este foarte greu să construieşti o fabrică într-un interval atât de scurt, însă a fost o oportunitate. O oportunitate”, pentru că respectarea termenului înseamnă un câştig de 1,2 milioane de euro, care reprezintă valoarea finanţării cu bani europeni din cele 4,4 milioane de euro cât înseamnă investiţia totală. Fondurile europene sunt aferente alocării din perioada 2007-2014 iar accesarea lor a fost posibilă doar după ce alte companii şi-au retras proiectele din cursa finanţărilor, iar banii au fost redistribuiţi.

    Noua fabrică, pentru care sunt angajaţi în jur de 100 de oameni, este gândită pentru piese înguste de mobilier, despre care Cristian Rusu spune că sunt dificil de produs. În celelalte fabrici ale grupului sunt instalate linii de producţie pe care se realizează debitarea plăcilor, bordurarea şi alte operaţiuni. Pentru pentru a fi realizate noi reglaje, pentru a schimba tipul de produs care iese de pe bandă, sunt necesare în jur de 20 de minute, indiferent dacă urmează a fi produse mii de bucăţi sau sute de mii de unităţi. Timpul necesar pentru calibrarea liniei este la fel de mare ca şi în cazul în care de pe banda de producţie ies de zeci sau de sute de ori mai multe produse. De aceea compania se concentrează pe seriile mari, explică tânărul antreprenor. Tot el spune că preferă să producă mai mult decât vinde într-o lună, chiar dacă ţine produsele în depozit „pe care l-am făcut foarte mare”, pentru a putea livra către clienţi luna următoare. „Astfel, putem produce un obiect acum şi apoi peste două luni, până atunci nu mai pierdem timpul pentru a face reglajele benzii. Sigur, acest lucru înseamnă costuri, pentru că orice client plăteşte doar după livrarea mărfii. În plus, sunt şi costurile de depozitare”.

  • Filmul “Răzbunătorii: Sub semnul lui Ultron” s-a menţinut pe primul loc în box office-ul românesc

    Dorind să se retragă din activitate ca Iron Man, Tony Stark îl creează pe Ultron, un robot dotat cu o uimitoare inteligenţă artificială. Acesta ar trebui să evalueze pericolele şi să controleze armata de roboţi a lui Stark, doar că Ultron va declara curând război rasei umane. Dotat cu puteri nebănuite şi invincibil în învelişul său de adamantium, robotul se aruncă împotriva New York-ului, Răzbunătorii fiind singurii în stare să ţină piept extraordinarei ameninţări. Iron Man, Căpitanul America, Thor, Văduva Neagră şi Hulk vor avea nevoie de resurse ieşite din comun, dar şi de multă şiretenie pentru a-l înfrunta pe genialul robot, în stare să controleze minţile oamenilor şi să emită distrugătoare radiaţii şi unde electromagnetice. Pelicula este distribuită în cinematografele româneşti de Forum Film România.

    Locul al doilea în box office-ul românesc i-a revenit peliculei “Secretul lui Adaline/ The Age of Adaline”, un film romantic cu accente fantastice despre o tânără care încetează să îmbătrânească, ce a avut încasări de 336.695 de lei şi 18.134 de spectatori, potrivit cinemagia.ro. Regizat de Lee Toland Krieger, această comedie romantică are o distribuţie impresionantă, în care se remarcă Blake Lively, Harrison Ford, Michiel Huisman, Kathy Baker şi Ellen Burstyn. Filmul este distribuit în România de InterComFilm Distribution.

    Pe locul al treilea s-a clasat filmul “Furios şi iute 7/ Fast and Furious 7”, al şaptelea lungmetraj din această franciză de acţiune şi ultima peliculă a regretatului actor Paul Walker, cu încasări 294.336,94 de lei. Lungmetrajul este continuarea seriei de succes în care Vin Diesel şi Paul Walker îşi reiau rolurile lui Dominic Toretto şi Brian O’Conner. Cu cazierul curăţat şi liniştiţi alături de vechii lor prieteni, cei doi încearcă să îşi facă o nouă viaţă, dar totul se năruie în momentul în care Ian Shaw intervine, iar ei sunt nevoiţi să calce din nou în afara legii. Producţia filmului a fost amânată aproape un an din cauza decesului lui Paul Walker. Filmul, distribuit de Ro Image 2000, a avut 15.710 de spectatori de vineri până duminică.

    “Clopoţica şi Legenda Bestiei de Nicăieri/ Tinker Bell and the Legend of the NeverBeast”, de Steve Loter, a ocupat locul al patrulea, cu încasări de 142.857 de lei şi 7.622 de spectatori. Distribuit de Forum Film România, lungmetrajul animat din seria “Tinkerbell” o prezintă pe Clopoţica într-o aventură ieşită din comun. Când una dintre suratele ei, încrezătoare că înfăţişarea nu spune nimic despre inima unei fiinţe, se împrieteneşte cu o misterioasă creatură gigantică, Clopoţica nu ştie dacă să se teamă sau nu pentru siguranţa zânelor. Dar când un grup de zâne ia iniţiativa de a captura “monstrul” înainte ca acesta să facă prăpăd în jur, Clopoţica va trebui să decidă dacă prejudecăţile sunt mai importante decât o inimă deschisă.

    Pe locul al cincilea s-a clasat comedia “Paul, mare poliţist la mall 2/ Paul Blart: Mall Cop 2”, cu încasări de 103.325 de lei de vineri până duminică. După trăsnitele sale aventuri din primul film, dolofanul agent de pază Paul Blart este gata să treacă la următorul nivel: o slujbă în Las Vegas, cel mai bine păzit oraş din lume. Angajat la un cazinou de lux, Paul va trebui să-şi impresioneze şefii şi noii colegi, dar marea provocare se va ivi atunci când o bandă de hoţi va lua în vizor valoroasele obiecte de artă din clădire. Filmul, distribuit de InterComFilm Distribution, a avut 5.738 de spectatori în weekend.

  • A construit alături de soţul ei unul dintre spitalele private româneşti specializate în oncologie

    Alături de soţ, Georgeta Şerban controlează operatorul de servicii medicale private Gral Medical, cu afaceri de peste 20 mil. euro în 2014.

    Cei doi susţin că nu sunt interesaţi să vândă businessul, fiind printre puţinii antreprenori din industrie care nu au făcut exit parţial sau total: „Oferte sunt, dar până la urmă trebuie să fii fericit cu ceea ce faci. Există presiune concurenţială, dar acesta este mediul de afaceri. Dacă nu voiam presiune, făceam altceva“.

    Cei doi au investit 7 milioane de euro în spitalul oncologic Oncofort, deschis în 2013.

    “Politica şi cultura noastră organizaţională sunt diferite. Jucătorii mari sunt supermaketuri, iar eu sunt magazin specializat. De aceea, eu nu concurez cu ei.”

    Şerban spune că nu şi-a propus niciodată să ofere un pachet complet de servicii pacienţilor, ci a ales nişe pe care să acţioneze în mod profesionist: analize de laborator, dializă şi oncologie.

    “Supemarketurile le fac pe toate la un nivel acceptabil, eu ofer numai o bucată la un nivel mai înalt. Sunt şi avantaje, şi dezavantaje”, spune Şerban, cu trimitere la faptul că nici noul proiect al Gral Medical iese din acest tipar.

  • O companie românească importă soluţii automatizate de îngrijire a plantelor

     “O casă inteligentă este o casă care încorporează sisteme de automatizare avansate pentru a oferi locuitorilor acesteia monitorizarea şi controlul complet asupra funcţiilor clădirii. De exemplu, o casă inteligentă poate controla luminile, temperatura, calitatea aerului, securitatea, precum şi multe alte funcţii. Casele inteligente folosesc tehnologii de automatizare pentru “acasă” pentru a oferi proprietarilor acestora un feedback “inteligent” prin monitorizarea multor aspecte ale unei case. De exemplu, monitorizarea prezenţei – reduce automat temperatura termostatului atunci când nimeni nu este acasă; monitorizarea accesului în casă – primeşti o alertă când este detectată o activitate neobişnuită, atunci când tu eşti departe de casă,”, crede Vătafu. “Indiferent de tehnologie, casele inteligente prezintă unele oportunităţi foarte interesante pentru a schimba modul în care trăim şi muncim, precum şi reducerea consumului de energie.”

    Printre soluţiile comercializate de Smagets regăsim o familie de senzori inteligenţi care monitorizează numărul de paşi pe care îi faci în casă, distanţa pe care ai parcurs-o sau caloriile pe care le-ai ars. Un alt senzor bazat pe tehnologia Bluetooth îţi permite să schimbi culoarea, intensitatea luminii şi scenele prin aplicaţia dedicată şi creează setările de lumină bazate pe fotografiile preferate ale utilizatorului, după ce acestea au fost încărcate în memoria unităţii centrale. O altă soluţie, pentru cei interesaţi, este un senzor care monitorizeaza şi analizează patru criterii care sunt esenţiale pentru creşterea plantelor: umiditatea solului, îngrăşămintele, temperatura ambientală şi intensitatea luminii. Toate aceste informaţii sunt transmise apoi pe telefonul mobil, pentru ca utilizatorul să ştie cât de sănătoase sunt plantele.

    Printre produsele destinate automatizării casei Smagets, cele mai căutate sunt cele destinate sănătăţii, iluminatului, senzorii pentru monitorizarea plantelor şi sistemul de monitorizare si imbunatarire a calitatii somnului. Roxana Vătafu spune că românii sunt în tendinţă cu tehnologia, iar cererea pentru produse hi-tech a dus la o aliniere cu piaţa din străinătate. “In Romania se preiau spre distribuire device-uri smart cu o tehnologie la cel mai intalt nivel. De asemenea, conform cifrelor Eurostat tendintele de utilizare ale gadget-urilor au crescut. In 2014, romanii au ajuns sa foloseasca, in medie, 1,7 dispozitive per om, o crestere insemnata fata de un dispozitiv per om in 2012. Romanii sunt orientati catre tehnologie si inovatie, prin urmare nu sunt la o diferenta sensibila fata de dispozitivele disponibile in strainatate.”

    Pentru automatizarea unui apartament cu 3-4 camere, costurile pentru un pachet de bază Smagets încep de la aproximativ 3.000 de euro.

  • Automatizarea casei ca un mod de a eficientiza costurile de trai

    Alin Stoica este sales manager al unei brand cu un nume potrivit domeniului de activitate: Casa din viitor. Stoica priveşte automatizarea casei ca un mod de a eficientiza costurile de trai şi de a obţine un grad de confort inaccesibil în urmă cu câţiva ani. “În urmă cu cinci-şase ani, preţul de automatizare a unui apartament de trei camere se ridica la 9.000, chiar 10.000 de euro. În momentul de faţă poate ajunge până la 4.000 de euro, iar clientul poate să investească aceşti bani de-a lungul a doi-trei ani. Primul pas e achiziţionarea unităţii de control, care pleacă de la 190 de euro şi poate ajunge până la 500-600 de euro, în funcţie de dimensiuni şi de numărul de dispozitive suportate”, povesteşte Stoica. “Toată tehnologia vine în ajutorul nostru, până la urmă. În momentul de faţă preţurile sunt mici şi românul tinde spre aşa ceva, spre o automatizare cât mai completă a casei. Odată ce clientul vede cât de simplu este de fapt acest sistem, de la instalarea şi până la utilizarea sa, şi mai ales faptul că poate fi optimizat în permanenţă, devine imediat interesat. Este vorba şi de comoditate, dar mai ales de confort, pentru că sunt lucruri de care avem nevoie.”

    Alin Stoica spune că firma pe care o reprezintă a realizat în ultima perioadă numeroase lucrări destinate eficientizării energetice: “Sunt companii care au servere, iar acestea consumă mai mult curent decât ar fi necesar. În cazul clinicilor este vorba de compresoare, care au 750 de waţi şi care funcţionează şi în weekend. Nu este neapărat nevoie de ele, iar funcţionarea lor înseamnă un consum energetic inutil. La fel şi ]n cazul sistemelor de încălzire, chiar şi la calorifere, pentru cei care stau la bloc este recomandat să instaleze termostate, pentru că acestea sunt utile mai ales atunci când sunt plecaţi”, subliniază Stoica. “Mai multe blocuri din Bucureţti au un astfel de sistem de monitorizare a temperaturii, care menţin o temperatură constantă de 18-19 grade în casă. Atunci când te întorci mai devreme de la birou, poţi da o simplă comandă vocală, caloriferul se deschide şi în 30 de minute sunt 25 de grade. La fel şi în cazul aerului condiţionat, în timpul verilor toride vrei să ai o anumită temperatură dar durează destul de mult procesul de răcire. Am avut mai mulţi clienţi care au spus că oricum au aer condiţionat programabil, dar asta înseamnă că trebuie să ai un program fix. Prin dispozitivele smart, totul devine mult mai uşor de gestionat.  Se pot pune şi contoare de apă sau electrice, ca să se poată vedea consumul exact şi apoi compara cu factura. ”

  • Doru Calangea, GIRA: “Cumpărătorii români nu sunt educaţi să aloce mulţi bani pentru tehnologie într-o casă”

    “Sistemul acesta pe care îl comercializăm noi a apărut pe piaţă în 1991, iar dezvoltarea lui a început încă din 1987. Telefonul cu touchscreen a apărut pe piaţă în 2007. Chiar dacă atunci nu exista aplicaţie pentru telefon, puteai să controlezi sistemul de pe calculator, lucru care încă se face în cazul clădirilor mai mari, precum clădirile de birouri. Tehnologia nu este chiar atât de nouă”, spune Calangea. El subliniază faptul că pe piaţa din România se comercializează aceleaşi soluţii la care au acces şi cei din ţările cu un nivel de trai mult mai ridicat. “Între România şi străinătate nu există absolut nicio diferenţă, sunt aceleaşi produse disponibile. Compania pe care o reprezentăm vinde în România aceeaşi gamă de produse pe care le vinde şi în Germania, Austria, Suedia sau Rusia. O diferenţă pe care aş remarca-o între ţarile est-europene şi cele din vest este că acolo, de obicei, proiectele sunt de mai mici dimensiuni. Lumea nu-şi mai face sisteme electrice convenţionale, preferă case cu o oarecare inteligenţă, plecând de la centralizarea comenzilor şi iluminat sau încălzire. În România nu e aşa, pentru că este alt nivel de trai al populaţiei şi alt nivel al veniturilor. Însă la noi sunt mult mai multe case spectaculoase.”

    Prin “case spectaculoase”, Doru Calangea se referă la faptul că oamenii de rând preferă, de multe ori, să investească banii în alte direcţii, iar automatizarea caselor poate fi deseori regăsită la construcţii rezidenţiale de foarte mari dimensiuni. “Proiectele mai spectaculoase sunt în estul Europei, pentru că aici lumea se dă în stambă mai mult, în Rusia, Ucraina, chiar şi în România. În vest sunt mult mai multe proiecte normale, în apartamente de două, trei, chiar patru camere. La noi sunt automatizate locuinţe de două, trei mii de metri pătraţi. Asta ar fi marea diferenţă între est şi vest. Pretenţiile celor din această zonă sunt de multe ori şi mai mari decât ale celor din vest, astfel că un proiect este mult mai complex.”

    Calangea explică cum acest lucru se datorează şi educaţiei, sau mai precis lipsei acesteia, în domeniul eficientiazării energetice. “În Norvegia, spre exemplu, o companie poate avea şi 200 de proiecte de automatizare pe an, adică un proiect pe zi. Acolo, oricine şi-a luat o garsonieră sau un apartament instalează măcar un sistem pentru iluminat sau controlul temperaturii. La noi trebuie să fie măcar o casă.”

    De aceeaşi părere este şi Costin Andriţoiu, evaluator imobiliar, care spune că sub 1% din locuinţele pe care le-a vizitat aveau implementate sisteme inteligente. Andriţoiu spune că numărul apartamentelor automatizate este extrem de mic, soluţiile fiind de cele mai multe ori folosite în casele construite în regie proprie sau în cazul celor cumpărate “la roşu”. “În general, sistemele de automatizare apar la proprietăţi ce depăşesc, ca valoare, 200.000 de euro. Se găsesc la proprietăţi premium, dar contează foarte mult şi zona. Vorbim de costuri care pot ajunge la 5-7% din valoarea construcţiei, sume pe care nu oricine şi le permite. Chiar dacă vorbim de procente şi nu de sume fixe, contează dacă sunt 5% din 200.000 de euro, în cazul unei proprietăţi premium în nordul Bucureştiului, sau 5% din valoarea unei case de 70.000 de euro din sudul Capitalei. Limitările de buget sunt diferite”, spune el.

    “Cumpărătorii români nu sunt educaţi să aloce mulţi bani pentru tehnologie într-o casă”, mai remarcă Costin Andriţoiu. “În locuinţe cu o valoare cuprinsă între 50.000 şi 100.000 de euro, procentul de automatizare este de 0,5, poate 1%. Dezvoltatorii imobiliari implementează rar astfel de soluţii, dar oferă asistenţă celor care vor să beneficieze de ele. În orice caz, părerea mea este că soluţiile devin practice în cazul în care vorbim de case, nu de apartamente.”

    În ceea ce priveşte clădirile de birouri, acestea au deja o anumită automatizare, prin care pot controla temperatura sau consumul electric. La o clădire de mari dimensiuni se justifică investiţia în automatizare, deoarece controlul separat al fiecărei camere reprezintă o operaţiune dificilă şi anevoioasă.

    Soluţia de automatizare dezvoltată de GIRA este descentralizată, în sensul în care fiecare componentă a sistemului are inteligenţa ei. În ipoteza în care apare o defecţiune a unui segment, sistemul funcţionează în continuare. “Aceste butoane transmit practic nişte telegrame unităţii centrale, iar funcţia respectivului buton poate fi schimbată oricând. Dacă vreau să acţioneze jaluzele, îi dau această funcţie; dacă vreau să controleze corpul de iluminat, îl reprogramez. Sistemul oferă astfel o mare flexibilitate”, explică Doru Calangea.  “În sistemul convenţional, eu am tras fir de la corpul de iluminat la întrerupător, iar butonul nu ştie să facă altceva. Nu pot să aprind lumina din cealaltă cameră sau jaluzelele, pentru că firul merge doar de la punctul X la punctul Y. Aici schimb funcţia butonului şi poate acţiona orice aparat legat la sistem.”

    Automatizarea propriu-zisă a casei, spune Calangea, este un proces care nu necesită condiţii speciale. “Diferenţa de proiectare între sistemul nostru de automatizare şi unul convenţional se rezumă doar la partea de cablare, pentru că cea de alimentare este aceeaşi. Consumatorii şi alimentarea acestora rămân neschimbate, doar comanda diferă.”