BusinessMagazin

Tag: cheltuieli

  • Grupul Digi şi-a adâncit dominaţia pe pieţele de net fix şi TV din România în trim. 1/2020 şi a avut afaceri totale mai mari cu 11%, de 313 mil. euro. Gigantul controlat de Zoltan Teszari din Oradea a avut însă pierderi mai mari, de 55 mil. euro, pe fondul creşterii cheltuielilor financiare

    Grupul Digi Communications, care domină piaţa de servicii de cablu TV şi net fix din România, şi are operaţiuni şi în Ungaria, Spania şi Italia, a înregistrat în primul trimestru creşteri semnificative ale numărului de clienţi pe cele mai importante segmente de business, însă a raportat pierderi mai mari pe fondul avansului înregistrat de cheltuielile financiare.

    „Grupul Digi anunţă la 31 martie 2020 venituri în creştere cu 11%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent (de la 281,2 milioane euro la 313,2 milioane euro) şi creşterea abonamentelor (RGU) cu 9 %, la 16,5 milioane. Profitul operaţional (EBITDA ajustată) a fost de aproximativ 114,7 milioane euro (inclusiv IFRS 16), o creştere cu 26,4 % faţă de aceeaşi perioadă a anului 2019“, conform datelor companiei.

    „În ultimele două luni, priorităţile echipei noastre de management au fost să asigurăm atât condiţiile de sănătate pentru angajaţi şi clienţi, cât şi echipamentele de protecţie necesare. Am făcut eforturi pentru a preveni blocajele în lanţul de aprovizio­nare, am continuat să dezvoltăm capacităţile tehnologice şi să asigurăm lichiditatea companiei. Confruntate cu restricţii în toate teritoriile unde operăm şi cu schimbarea comportamentului clienţilor, echipele noastre au depus toate eforturile pentru a păstra acelaşi nivel de calitate al serviciilor ca în perioadele de normalitate. Reţelele noastre au susţinut o creştere de trafic de până la 30%, pentru datele fixe, la ore de vârf, şi o creştere normală a traficului de date mobile de 11%, în martie, comparativ cu februarie, în România. Echipele din vânzările corporate şi-au adaptat strategiile la o nouă realitate a pieţei, concentrându-se asupra activităţilor de suport şi asistenţă pentru clienţii B2B“, a declarat Serghei Bulgac, Chief Executive Officer (CEO) al Digi Communications. „Suntem recu­noscători angajaţilor pentru incredibila flexibilitate şi pentru atitudinea lor proactivă. Graţie disciplinei lor şi capacităţii de reacţie rapidă, am răspuns cu succes cererilor clienţilor şi am reuşit să acordăm sprijin comunităţilor, familiilor şi concetăţenilor afectaţi de criză. Dedicaţi misiunii noastre de partener pe termen lung al societăţii şi al municipalităţilor, am alocat aproximativ 1,7 milioane euro donaţiilor constând în echipamente medicale către spitalele din România, servicii de conectivitate pentru elevi şi comunităţi rurale sau pentru iniţiative de voluntariat dedicate ajutorării persoanelor vulnerabile în faţa pandemiei“, a adăugat Bulgac.

    În România, în perioada de restricţii, s-a remarcat o creştere a utilizarii de servicii fixe de internet şi televiziune prin cablu pentru clienţii rezidenţiali. Necesitatea de a fi conectaţi şi trecerea masivă la munca de acasă au contribuit la utilizarea susţinută de servicii fixe. Aceasta s-a reflectat în creşterea traficului în reţeaua fixă cu 20-30%, în special în a doua parte a zilei. 

    „Astfel, la finalul primului trimestru, Digi a înregistrat un progres al RGU pentru serviciile de internet şi televiziune prin cablu şi a atins un număr record de servicii vândute clienţilor: 3,7 milioane RGU (televiziune prin cablu), respectiv 2,9 milioane RGU (internet fix). În Ungaria, cu toate că au fost adoptate măsuri restrictive diferite de celelalte teritorii, nu a existat un impact negativ semnificativ în perioada de restricţie asupra filialei care a urmat, în linii mari, acelaşi ritm ca pentru perioadele normale de activitate. În Spania, ritmul de creştere a serviciilor vândute (RGU) a fost afectat semnificativ până acum, ca urmare a restricţiilor de portabilitate a numerelor de telefonie fixă şi mobilă implementate în această perioadă. Digi Spania a reuşit, în primul trimestru al anului, să depăşească pragul de 2 milioane RGU pentru serviciile de voce şi date mobile, îmbunătăţindu-şi contribuţia la veniturile grupului (20% din veniturile totale ale Grupului) şi EBITDA (11% din EBITDA Grup).“

  • Colecţionari de caritate

    Aşa se face că în ultima vreme au avut mare succes la vânzare afişele, desenele, gravurile şi copiile printate după lucrări digitale, scrie The Telegraph.
    Licitaţiile, organizate online, au ca scop strângerea de fonduri pentru sistemele de sănătate din diverse ţări, mai ales în scopul cumpărării de echipamente de protecţie pentru personalul medical, pentru OMS, pentru refugiaţi ori pentru a susţine artiştii fără posibilităţi materiale.
    S-au vândut bine afişe cu „Thank God for Immigrants” realizate de artistul Jeremy Deller, banii mergând la o organizaţie de refugiaţi şi la una care se ocupă de bănci de alimente, sau 250 de copii după un tablou al scriitorului şi artistului Harland Miller care reprezintă o copertă imaginară a unei cărţi de la Editura Penguin intitulată „Who Cares Wins” la 5.000 de lire sterline bucata, banii ajungând la organizaţii care ajută sistemul de sănătate din Marea Britanie, New York şi Hong Kong.
    Colecţionarul atent cu banii lui se poate îndrepta şi spre ceva disponibil pe platforma online Artsy, care găzduieşte numeroase galerii, târguri de artă şi case de licitaţii. Spre exemplu, se poate achiziţiona o versiune printată a unui peisaj de primăvară realizat de artistul David Hockney pe o tabletă iPad, pentru suma de 55.000 de dolari.

  • BestJobs: 80% dintre angajaţi nu cred că primesc primă de Paşte în contextul pandemiei de coronavirus şi majoritatea au redus cheltuielile pentru masa de Paşte cu 30%

    Majoritatea angajaţilor (80%) nu se mai aşteaptă la vreo primă cu ocazia sărbătorilor pascale, situaţia actuală urmând să influenţeze şi cheltuielile pentru Paşte, în condiţiile în care majoritatea românilor va renunţa în acest an să cumpere haine noi şi cadouri, iar sumele pe care le vor aloca pentru masa de Paşte vor fi, în medie, cu 30% mai mici, arată un sondaj efectuat de platforma de recrutare BestJobs.

    Chiar şi cei care nu exclud total posibilitatea unei prime (12%), cred că este totuşi puţin probabil să primească ceva în plus la salariu.

    Doar puţin peste 3% dintre angajaţii chestionaţi sunt siguri că vor primi şi în acest an primă de Paşte, în timp ce aproape 5% cred că este probabil ca angajatorul să-i recompenseze cu vreun bonus de sărbători.

    În acelaşi timp, conform aceluiaşi sondaj, criza actuală va produce efecte şi în ceea ce priveşte cheltuielile legate de sărbătorile pascale pentru circa 69% dintre respondenţi. Aproape 80% dintre aceştia vor renunţa în acest an la cheltuielile cu haine noi şi cadouri, iar sumele pe care le vor aloca pentru masa de Paşte vor fi, în medie, cu 30% mai mici.

    Presiunea financiară pusă de actuala criză epidemiologică i-a făcut pe aproape 71% dintre angajaţii care au participat la sondajul BestJobs să amâne, în ultima lună, toate achiziţiile mai costisitoare.

    Cei mai mulţi au tăiat de pe lista achiziţiilor hainele (54%), vacanţele (50%) şi electrocasnicele (43%), dar angajaţii români au renunţat să cumpere şi mobilă (25%) şi au pus pe lista de aşteptare şi planurile de achiziţie a unei case (12%) sau a unei maşini (16%).

    Totodată, unii dintre angajaţii români (aproape 5%), care locuiesc cu chirie, au reuşit să-şi negocieze valoarea sau plata chiriei, în timp ce aproape un sfert au considerat că nu este nevoie să poarte astfel de discuţii cu proprietarii.

    Sondajul a fost efectuat în perioada 1-8 aprilie 2020, pe un eşantion de 922 de utilizatori de internet din România.

     

  • Economiştilor din întreaga lume le-a căzut cerul în cap: Anglia, ţara care a inventat capitalismul, va tipări bani ca să finanţeze direct prin banca centrală cheltuielile extraordinare ale guvernului. Analiştii spun că aceasta este o cale sigură spre hiperinflaţie, ca în Zimbabwe

    Marea Britanie a devenit prima ţară care recurge la finanţare monetară pentru cheltuielile extraordinare ale guvernului în lupta cu criza COVID-19, întrucât Banca Angliei va împrumuta temporar guvernul în mod direct, potrivit FT.

    Decizia va permite guvernului să evite piaţa titlurilor de stat până trece peste pandemia de COVID-19, astfel încât banca centrală va tipări bani ca să îl finanţeze – cu toate acestea, decizia atrage critici pentru că o astfel de mutare generează hiperinflaţie, ca în cazul Zimbabwe.

    Prin urmare, situaţia arată nevoia masivă de bani a guvernului din ultimele săptămâni, care nu poate fi acoperită de pe pieţele financiare.

    Într-o declaraţie lansată joi, guvernul a spus că va extinde contul guvernului la banca centrală – prin facilitatea cunoscută istoric drept „Ways and Means” (n.eng: Moduri şi Mijloace – care în mod normal se situează la circa 370 milioane lire sterline.

    Practic, guvernul se poate împrumuta fără vreo limită anume deoarece decizia le permite miniştrilor să cheltuie pe termen scurt fără să fie nevoiţi să se împrumute pe piaţa titlurilor de stat.

    În 2008, după o decizie similară, aceasă facilitate s-a ridicat la 20 miliarde lire sterline.

    De data aceasta, însă, este probabil ca nivelul să fie mult mai ridicat. Guvernul şi-a triplat în doar o lună necesarul de finanţare de pe pieţele financiare. Astfel, în aprilie guvernul voia să atragă 45 miliarde lire sterline, faţă de 15 miliarde lire sterline în luna martie.

    Deşi piaţa titlurilor de stat a resimţit presiuni la mijlocul lunii martie pe măsură ce criza COVID-19 s-a adâncit, guvernul nu a avut dificultăţi în a atrage finanţare, mai ales după ce Banca Angliei a anunţat că va printa 200 miliarde lire sterline pentru a-i pompa în titlurile de stat emise de trezorerie pentru a se asigura că există destulă cerere şi pentru buna funcţionare a pieţei.

    Finanţarea monetară directă a cheltuielilor guvernului va fi „temporară şi pe termen scurt”, a transmis Trezoreria.

    Aceasta a mai transmis că orice finanţări atrase prin această facilitate vor fi achitate cât mai repede posibil, până la finalul anului.

    În urmă cu mai puţin de o lună, Banca Angliei a spus că sunt şanse mici ca această facilitate să fie utilizată, ceea ce arată cât stres suplimentar a venit pe umerii guvernului în ultimele săptămâni.

    Într-o discuţie cu jurnaliştii care a avut loc în data de 18 martie, Andrew Bailey, guvernatorul Băncii Angliei, a spus că facilitatea este doar „o variantă istorică”.

    „Nu cred în acest moment că ne confruntăm cu o inabilitate a guvernului de a se finanţa deci, da, facilitatea există, dar nu este printre principalele instrumente la care ne uităm”, a spus atunci Bailey.

    Săptămâna aceasta, acelaşi Andrew Bailey a semnat o opinie în Financial Times în care spunea că nu va trece la finanţare monetară, dar că nu exclude operaţiuni temporar – despre care a spus că nu vor genera presiuni inflaţioniste.

    „Operaţiunile pe termen scurt joacă un rol important în stabilizarea condiţiilor din piaţă”, a scris Bailey.

  • Românii aveau la finele lui 2019 un venit mediu lunar de aproape 2000 lei de persoană, în creştere cu 9%. Consumul reprezintă 62% din cheltuieli, iar impozitele şi taxele 32%

    Venitul mediu luna pe gospodărie a fost în ultimul trimestru din 2019 de 4999 lei (în creştere cu 8,5% faţă de perioada similară din 2018), respectiv de 1939 lei pe persoană, în  timp ce cheltuielile au avut o pondere de 86% din venit, arată datele INS.

    Cea mai mare pondere în veniturile totale a avut-o salariul (68,7%), dar la formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (18,7%), veniturile din agricultură (1,8%), veniturile din activităţi neagricole independente (1,7%), cele din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (1,2%) precum şi veniturile în natură (6,8%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (5,5%).

    La nivel individual, există diferenţe notabile între mediul rural şi cel urban, având în vedere că venitul mediu la oraş este de 2323 lei de persoană, iar la sat de 1489 lei. 

    Există de asemenea diferenţe şi raportat la tipul de activitate prestat, respectiv o medie de 2512 lei la salariaţi, 1521 lei la pensionari , 720 lei la şomeri şi 946 lei la agricultori.

    Cheltuielile totale au fost în medie de 4300 lei lunar pe gospodărie (1667 lei pe persoană), din care sumele alocate pentru consum au reprezentat 61,8%, în condiţiile în care produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au reprezentat 31,6% din consumul gospodăriilor, iar plata utilităţilor şi a combustibililor 16%. 

    Tot la capitolul cheltuieli de consum, îmbrăcămintea şi încălţămintea reprezintă 9,3%, băuturile alcoolice şi tutunul 7,9%, iar transportul 7%. În schimb, românii alocă doar 4,9% pentru sănătate, 3,9% pentru activităţi de recreere şi cultură şi 0,5% pentru educaţie. 

    Impozitele şi taxele au atras 32,6% din cheltuieli, în timp ce investiţiile (cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni) au avut o pondere de doar 0,3%, iar cele pentru producţie de 1,6%.

    În ceea ce priveşte diferenţa dintre oraşe şi zona rurală, cheltuielile medii lunare sunt de 1968 lei de persoană în zona urbană şi de 1316 lei la sat.

    Potrivit INS, în cazul salariaţilor, cheltuielile medii lunare sunt de 2157 lei, la agricultori 881 lei, iar la pensionari 1281 lei. 

     

  • Cine plăteşte factura pentru coronavirus în China: Oamenii săraci

    Publicaţia americană Financial Times reuşeşte să contureze într-un tablou dureros imaginea matematicii crizei generate de coronavirus în societatea săracă a Chinei.

    Zilele au devenit dificile pentru un şofer de taxi care lucrează „la negru”, în căutare de clienţi într-o staţie de autobuz din Picun – un sătuc înţesat de muncitori imigranţi la periferiile Beijingului.

    „Obişnuiam să câştig între 600 şi 800 de yuani (între 86 şi 115 dolari) pe zi, dar acum sunt pe pierdere cu 80 – 100 de yuani pe zi (11-15 dolari)”, a povestit el pentru FT, înainte de a fi gonit din staţie – fără pasageri – de autorităţile rutiere.

    Datele arată că epidemia de coronavirus, care a infectat peste 80.000 de persoane în China, a început să fie ţinută sub control. Cu toate acestea, luni întregi de restricţii de călătorie, muncă şi restricţii sociale generale pun presiune pe familiile sărace din China.

    O cincime din gospodăriile din China pot supravieţui doar puţin peste 2 luni fără venituri noi, în timp ce 40% dintre acestea nu pot supravieţui mai mult de 3 luni, arată un sondaj realizat, săptămâna trecută, pe un eşantion de 120.000 de respondenţi, realizat de China Househould Finance Survey şi Research Centre, o firmă independentă de consultanţă din Chengdu.

    „Nu putem estima dacă impactul epidemiei asupra pieţei muncii se va resimţi timp de jumătate de an, un an, sau mai mult, dar suntem siguri că va dura destul de mult încât anumite segmente din societate nu pot supravieţui pe cont propriu”, a spus Gan Li, director al firmei de consultanţă şi profesor universitar.

    China cheltuie mai mult decât orice ţară dezvoltată pentru investiţii în drumuri, cale ferată şi alte infrastructuri, însă alocă mult mai puţini bani pentru măsuri sociale, precum accesul la o locuinţă.

    Spre comparaţie, cheltuie circa 3% din PIB pentru măsuri sociale, faţă de 12% cât cheltuie în medie naţiunile dezvoltate, conform lui Gan.

    China are o populaţie de peste 1,43 miliarde persoane, potrivit platformei Worldometers. PIB-ul Chinei a fost de peste 13.000 miliarde dolari în 2018.

    Lipsa de susţinere socială este cu atât mai îngrijorătoare în cazul muncitorilor cu contracte informare precum doamna Wu, o imigrantă ce 50 de ani din Hebei, angajată ca femeie de serviciu la o sucursala a China Construction Bank.

    Ea nu a vrut să îşi dea tot numele publicaţiei americane, dar a declarat că nu a mai fost plătită din luna decembrie. Pentru a-şi plăti chiria, ea a fost nevoită să renunţe la toate celelalte cheltuieli.

    „Nimeni nu este plătit la timp. Noi nu suntem excepţia”, a declarat doamna Wu pentru FT.

    Nici clasa de mijloc nu scapă

    Presiunea financiară pusă de criza coronavirusului pe gospodării ameninţă obiceiurile de consum ale clasei de mijloc, în special în cazul părţinţilor tineri care au tendinţa de a economisi mult mai puţin decât generaţiile anterioare.

    Hao Xiaogang, 35 ani, este maseuză în Beijing şi spune că de când a început criza a renunţat la ideea de achiziţiona o casă pentru a nu fi nevoită să plătească rata de 3.000 yuani pe lună (450 dolari).

    „Deja mă aflam sub o presiune financiară de anul trecut când am fost de acord să fac achiziţia, însă acum am fost nevoită să renunţ cu totul. Nu plănuiesc nicio altă achiziţie majoră în următoarea perioadă. Să ai cash este important”, a spus Hao Xiaogang.

    Tensiunea generată în societate din cauza pierderilor de venituri şi a incertitudinii atunci când vine vorba de locul de muncă atinge cote periculoase.

    Micii proprietari de magazine au pornit proteste în şase oraşe săptămâna trecută în mai multe locuri din ţară.

    Imagini care circulă online îi arată pe protestatarii din Shenzhen cum cântă în cor „tăiaţi chiriile”, chiar dacă poliţia a îndemnat mulţimea să se spargă din cauza riscului epidemiologic.

    Sectorul afacerilor mici este responsabil pentru o treime din consumul cotidian de bunuri al Chinei, arată o cercetare realizată de braţul de cercetare al Ant Financial, compania-soră a Alibaba.

    Cu toate acestea, afacerile mici au înregistat un volum de tranzacţii mai mic cu 50% în primele luni ale anului 2020, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Numărul de tranzacţii înregistrate în provincia Hubei, spre exemplu, au scăzut cu 70% de la an la an.

    Guvernul Chinei a lansat o serie de măsuri pentru a ajuta businessurile, precum amânarea la plată a unor taxe şi extinderea unor împrumuturi, dar aceste măsuri nu ajută prea mult gospodăriile cu venituri mici.

     

     

  • Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, şi-a bugetat pentru 2020 venituri de 5,4 mld.lei, cu 2,1% peste nivelul înregistrat în 2019, şi un profit brut de 1,66 mld.lei, în creştere cu 1,8%

    Romgaz (simbol bursier SNG),  cel mai mare producător de gaze naturale din România, şi-a bugetat pentru 2020 venituri totale de 5,4 miliarde lei, cu 2,1% peste nivelul înregistrat în 2019, şi un profit brut de 1,66 miliarde lei, în creştere cu 1,8%, potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli.

    Acţionarii companiei vor discuta bugetul propus la adunarea generală din 13 aprilie.

    Cheltuielile totale sunt estimate să crească la 3,74 miliarde lei, cu 2,2% mai mari decât în 2019.

    Programul de investiţii, în sumă de 1,14 miliarde lei, este finanţat în totalitate din surse proprii.

    De asemenea, Romgaz prognozează venituri totale de 5,38 miliarde lei în 2021 şi un profit brut de 1,57 miliarde lei.

    Pentru 2020, producătorul mizează pe venituri din exploatare de 5,36 miliarde lei, din care 82% provin din livrările de gaze naturale, iar 3% din producţia de energie electrică. 

    ”Profitul brut estirnat pentru anul 2020 este de 1,66 miliarde lei, superior faţă de cel preliminat pentru anul 2019 de 1,63 miliarde lei, fiind permisă astfel programarea unor cheltuieli de natură salarială superioare celor din bugetul anului anterior.Cheltuielile cu personalul sunt mai mari cu 19,9%, faţă de preliminatul anului 2019, creştere generată de mai mulţi factori (aplicarea indicelui de inflaţie de 3,1% asupra câtigului înregistrat în luna decernbrie 2019, creşterea numărului de personal, creşterea sumei privind participarea salariaţilor la profitul anului 2019)”, se arată în nota fundamentare.

    Romgaz şi-a propus să aibă la finele anului curent un numpăr de 5.946 de angajaţi.

    Compania are o capitalizare de 12,9 miliarde lei, statul român deţinând un pachet de 70% din capital. Acţiunile Romgaz au pierdut 9,3% din valoare de la începutul anului, după tranzacţii de 191,5 milioane lei. 

    Potrivit raportului financiar preliminar, Romgaz a încheiat 2019 cu o cifră de afaceri consolidată de 5,1 miliarde lei, în creştere cu 1,5%, în timp ce profitul net s-a majorat cu 4,5%, la 1,43 miliarde lei. 

    În cursul anului trecut, Romgaz a înregistrat o depreciere de 391 milioane lei a activelor ca urmare a abandonării anumitor proiecte de investiţii în sonde (250,3 millioane lei, din care suma de 55,9 mil. lei aferentă sondei Trinity-1X din perimetrul EX 30 Trident din Marea Neagră), a unor investiţii recente nesemnificative în proiecte începute în anii precedenţi (88,9 milioane lei), precum şi a înregistrării unei ajustări nete de 20,5 milioane lei ca urmare a unui test de depreciere a câmpurilor de gaze realizat la 31 decembrie 2019, se arată în raport.

    În total, grupul a derulat anul trecut investiţii de 891,6 milioane lei, faţă de 1,8 miliarde lei în 2018. Din volumul total, noua centrală de la Iernut a atras fonduri de 301 milioane lei.

     

  • Cum să-ţi creşti clienţi pentru licitaţii

    Pentru a-i atrage pe colecţionarii tineri, casa de licitaţii Philips, specializată pe arta secolelor XX şi XXI, le propune artişti din generaţia lor, în timp ce Sotheby’s, care urmărea să le vândă milenialilor lucrări ale vechilor maeştri (pictori europeni de până spre anul 1800), a apelat la Victoria Beckham, care a expus tablouri ale acestora în magazinul ei de la Londra. Pe de altă parte, Christie’s s-a asociat cu producătorul de skateboarduri şi îmbrăcăminte Supreme, scoţând la licitaţie trei skateboarduri create de Damien Hirst şi o maşină de pinball. 

  • Acţionarii Conpet Ploieşti au aprobat un profit net bugetat de 55,4 milioane lei în 2020, la venituri de 460 milioane lei

    Acţionarii Conpet Ploieşti (COTE), transportator naţional de ţiţei deţinut în proporţie de 58,7% de statul român, au aprobat în şedinţa de joi bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul 2020, respectiv un profit net de 55,4 mil. lei, în scădere cu 3,8% faţă de anul 2019, şi venituri totale de 460,1 mil. lei, plus 2,1%, arată datele agregate de ZF. 

    Compania previzionează o creştere cu 3,1% a veniturilor din exploatare, care reprezintă 99,1% din veniturile totale, până la 456,1 mil. lei, şi o creştere cu 3,6% a cheltuielilor din exploatare faţă de realizările preliminate din 2019, până la 394,6 mil. lei.

    „Datorită limitărilor generate de specificul activităţii de bază şi dependenţei de un număr restrâns de clienţi, cu producţie apropiată de capacitatea maximă, apar situaţii când cheltuielile cresc într-un ritm mai mare decât ritmul de creştere a veniturilor. În bugetul anului 2020 se înregistrează această situaţie datorită creşterii cheltuielilor cu cota de modernizare destinată finanţării investiţiilor în domeniul public“, se arată în raportul de pe site-ul companiei.

    Pentru acest an, Conpet se aşteaptă ca veniturile din producţia vândută să crească cu 2,5%, la 417,6 mil. lei, în timp ce veniturile din vânzarea mărfurilor sunt aşteptate să scadă cu 30,5%, până la 185.000 lei. Pe de altă parte, la nivelul cifrei de afaceri compania se aşteaptă la o creştere cu 2,4%, până la 417,8 mil. lei.

    Conpet menţionează în raportul BVC că nu are posibilitatea să crească salariile faţă de nivelul de anul trecut dat fiind faptul că nu este îndeplinită o condiţie legată de bugetarea unui profit brut mai mare în 2020 faţă de 2019, în contextul în care cantitatea transportată este în scădere, cheltuielile de modernizare sunt în creştere, iar cota în tarifele aplicabile de la 1 ianuarie 2020 pentru a asigura finanţarea investiţiilor în domeniul public programate pentru 2020-2022 au fost majorate.

    Pe partea de investiţii, Conpet a prevăzut proiecte în valoare de 97,5 milioane lei, vizând în special modernizări în valoare de 70 milioane lei. Acţiunile Conpet se tranzacţionează în scădere cu 4% pe fondul unui rulaj de 11,5 milioane lei, emitentul ajungând la 661,4 milioane lei. 

  • Cash, debit sau credit: Ce ar trebui să folosim pentru cumpărăturile zilnice?

    Cu atât de multe avantaje şi beneficii, cardurile de credit pot fi cea mai logică soluţie din punct de vedere financiar pentru majoritatea tipurilor de cumpărături, însă cardurile de debit şi cash-ul nu pot fi excluse definitiv din ecuaţie, potrivit unui studiu realizat pentru CNBC de Rod Griffin, senior director al departamentului de educare a consumatorilor din cadrul companiei Experian.

    1. Când folosim cardurile de credit

    Griffin spune că, dacă folosim un card de credit, ar trebui să ne punem următoarele întrebări: „Folosesc cardul de credit drept o sursă adiţională de venit?” şi „Folosesc cardul de credit pentru a mă bucura şi de alte oportunităţi financiare?”.

    Dacă îţi foloseşti cardul de credit data viitoare când îţi umpli rezervorul şi dai o fugă până la supermarket, iar apoi plăteşti diferenţa la finalul lunii, te poţi bucura de avantaje. Dar dacă întârzii cu plata, ai putea să te trezeşti într-o situaţie pe care ai fi vrut să o eviţi prin orice mijloace.

    Cardurile de credit oferă o serie de avantaje în ceea ce priveşte securitatea şi protecţia pe care cardurile de debit nu le pot oferi, cu atât mai mult când alegem să plecăm în concediu.

    1. Dar „cardurile de credit nu sunt pentru toată lumea”

    În final, metoda de plată pe care o alegi depinde de personalitatea pe care o ai şi de cum vei dori să îţi cheltui banii. De vreme ce cardurile de credit au devenit cea mai mare sursă de datorii pentru mileniali, este important să ştii ce îţi poţi permite cu adevărat înainte să faci o achiziţie.

    „Am spus întotdeauna că nu toată lumea ar trebui să aibă un card de credit. Totul depinde de cum îţi gestionezi banii, de relaţia pe care o ai cu banii şi de abilitatea de a rezista impulsurilor de a cumpăra ceva scump”, spune Griffin.

    1. Când folosim cardurile de debit

    Dacă foloseşti un card de credit pentru a avea un trai pe care nu ţi-l poţi permite în mod realist, ai putea să iei în considerare un card de debit.

    Când folosim un card de debit facem efectiv o tranzacţie cash, aşa că nu avem aceleaşi probleme pe care le implică un card de credit.

    Pentru mulţi, este doar de o chestiune de comoditate.

    „Personal, folosesc un card de debit. Dacă mă duc să mănânc undeva cu soţia, de exemplu, tindem să folosim un card de debit deoarece ne-am obişnuit cu ideea că efectuăm astfel o tranzacţie cash”

    1. Când folosim cash

    Cash-ul poate avea aceleaşi implicaţii financiare ca un card de debit, dar este posibil să cheltui mai puţin, de vreme ce banii cash sunt mai tangibili şi îi poţi vedea cum încep să dispar.

    „Când foloseşti doar cash, ştii instant când nu mai ai bani, aşa că îţi poţi limita cheltuielile în acest sens. Ai putea să foloseşti cash când plăteşti o cină, şi să foloseşti cardul de credit pentru achiziţii mai mari doar pentru că ar putea să se potrivească mai bine bugetului şi stilului tău financiar”

    În plus, în ultimul timp a devenit o lege nescrisă faptul că este indicat să ai în permanenţă cash în cazul în care nu îşi poţi folosi cardul.

    1. Dacă foloseşti un card de credit în fiecare zi, ia în considerare următorul lucru

    Folosirea unui card de credit pentru cumpărăturile zilnice te poate aduce în situaţia în care vei cheltui o parte considerabilă din limita de credit pe care o ai, influenţând negativ scorul de credit.

    „Dacă îţi foloseşti cardul de credit în mod excesiv, poţi să tragi în jos scorul de credit, ceea ce va fi extrem de important în deciziile pe termen lung”

    Dacă îţi vei dori o maşină sau un credit ipotecar, procesul va deveni automat mai complicat, aşa că vei dori să iei în considerare peisajul pe termen lung când faci cumpărături mai mici.

    1. Concluzie  

    Data viitoare când te afli în faţa unui ghişeu sau a unei case de marcat, gândeşte-te de două ori cum vei plăti, în condiţiile în care achiziţiile pe plan general pot spune destul de mult despre confortul tău financiar.