BusinessMagazin

Tag: cazuri

  • Încă un judeţ la un pas de 1.000 de cazuri de coronavirus. Cele 11 judeţe cu ZERO îmbolnăviri în ultimele 24 de ore

    Pe teritoriul României au fost confirmate până acum 24.505 de cazuri de infectare cu noul coronavirus

    Dintre acestea, 17.187 au fost declarate vindecate şi externate. De ieri, bilanţul epidemic al noilor cazuri a rămas neschimbat în 11 judeţe din ţară

    Coronavirus România

    Potrivit datelor oferite de Grupul de Comunicare Strategică, în data de 23 iunie, situaţia din România arată în felul următor:

    Cea mai afectată zonă este, în continuare, Suceava, cu 3.946 cazuri.
    Bucureşti se clasează pe locul al doilea, cu 2.778 cazuri.
    În Braşov s-au înregistrat până acum 1.245 de cazuri.
    Şi Botoşani se apropie de 1.000 de cazuri, cu un total de 974 de îmbolnăviri.

    În schimb, în judeţul Vâlcea au fost raportate până acum 48 de cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus.
    De ieri, bilanţul epidemic al noilor cazuri a rămas neschimbat în 11 judeţe din ţară: Arad, Argeş, Caraş-Severin, Cluj, Giurgiu, Hunedoara, Ilfov, Teleorman, Timiş, Vaslui, Vrancea.

    Coronavirus. Numărul cazurilor confirmate, pe judeţe:

  • Pandemia COVID-19 accelerează. Directorul OMS, Tedros Adhanom: „Un milion de cazuri de coronavirus în doar 8 zile”

    Mai mult decât o criză a sănătăţii, pandemia de coronavirus este o „criză economică, socială şi, în numeroase ţări, politică. Vom resimţi efectele COVID-19 decenii întregi”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), într-o conferinţă de presă organizată în format virtual.

    Consecinţele grave din planul economic au determinat tot mai multe state să relaxeze măsurile de protecţie, în unele cazuri fiind vorba despre decizii premature. 

    OMS: Cea mai mare ameninţare nu este virusul în sine, ci lipsa solidarităţii globale

    “Cea mai mare ameninţare cu care ne confruntăm acum nu este virusul în sine ci lipsa solidarităţii globale şi a leadershipului global”, a spus Tedros Adhanom Ghebreyesus.

    Citiţi articolul integral pe Mediafax.ro. 

  • Nelu Tătaru anunţă controale serioase: ”Ne apropiem de un moment în care o să vedem că avem dublare sau triplare de cazuri pe zi”

    Raportările din ultimele zile i-au îngrijorat pe medici şi oficiali deopotrivă.
    Numărul cazurilor de îmbolnăvire a crescut la un nivel îngrijorător, iar Nelu Tătaru anunţă că vor începe controale serioase pentru a se stabili dacă sunt respectate regulile de igienă şi distanţare.

    Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii, spune că ne apropiem de un moment periculos în care ”o să vedem că avem o dublare sau triplare de cazuri pe zi”.

    ”Suntem într-un moment în care gestionăm această creştere oarecum prognozată de către noi, suntem într-o perioadă în care recomandăm în continuare respectarea regulilor de distanţare socială, de igienă, precum portul măştii în spaţii închise, la locul de muncă sau în mijloacele de transport în comun.

    În măsura în care aceste reguli sunt respectate, atât eu cât şi colegii mei putem gestiona aceste creşteri care sunt nişte creşteri progresive, nu sunt nişte creşteri exponenţiale şi putem gestiona acele cazuri care se găsesc în acest moment în terapie intensivă. Noi am plecat pe o pantă descendentă în care aveam o transmitere de 0,6, 0,7 şi am ajuns la o transmitere de 1,2, 1,4. Suntem într-un moment în care gestionăm, dar transmiterea comunitară există în acest moment, devine accentuată şi ne apropiem de un moment în care o să vedem că avem dublare sau triplare de cazuri pe zi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine sunt medicii care nu au luat măsurile potrivite împotriva pandemiei de COVID-19, iar ţările lor au avut de suferit îngrozitor

    Prin mai, nonconformistul medic francez Didier Raoult, expert în boli infecţioase şi tropicale pe care pandemia de Covid-19 l-a făcut vedetă, prezicea că „într-o lună nu vom mai avea cazuri”, coronavirusul urmând să intre în faza sezonieră. Între timp, în Franţa numărul de cazuri noi de îmbolnăviri înregistrate zilnic s-a redus de la 80.000 la doar 1.000. Este un progres considerabil, însă boala nu a dispărut. În schimb, Didier Raoult a dat de probleme. Cu justiţia.

    Necazuri are şi epidemiologul suedez Anders Tegnell, arhitectul celei mai relaxate abordări din partea unui guvern european faţă de pandemie, el recunoscând că s-ar putea să fi greşit şi că trebuia făcut mai mult. Numărul de morţi a crescut atât de mult în Suedia încât statele vecine au ajuns să se ferească de ea. Premierul ţării s-a văzut în situaţia de a apăra în faţa unor atacuri virulente ale opoziţiei strategia care a făcut din Suedia o ţară de invidiat pentru restul europenilor ce tânjeau în izolare după viaţă socială.

    Dacă la începutul pandemiei Bielorusia ieşea în evidenţă prin sfaturile conducătorului naţiunii, Aleksandr Lukaşenko, ultimul dictator al Europei, care spunea că virusul poate fi distrus consumând vodcă şi că acesta nu se atinge de oamenii muncitori precum cei care ies cu tractorul pe câmp, astăzi se remarcă printr-o „revoluţie a papucilor”. Unii aseamănă modul în care guvernul dictatorului a gestionat criza cu dezastrul nuclear de la Cernobîl. Guvernul n-a avut practic nicio strategie, preferând să ignore pericolul. Boala s-a făcut însă simţită şi unii locuitori îşi manifestă de câteva luni nemulţumirea şi dorinţa de alegeri libere agitând în public…papuci – o aluzie la a-l strivi pe Lukaşenko ca pe un gândac.

    În Rusia, de unde preşedintele Vladimir Putin trimitea provocator Italiei în martie prin intermediul soldaţilor ruşi ajutoare medicale, pandemia face ravagii. Popularitatea liderului de la Kremlin a ajuns la minime istorice.

    La polul opus, unul dintre principalii virologi ai Germaniei a devenit ţinta urii pentru teoreticienii conspiraţiei şi pentru mişcarea anti-izolare, ceea ce a dus la o ciocnire urâtă cu cel mai vândut ziar al ţării şi la expunerea unei rupturi din ce în ce mai mari în privinţa rolului oamenilor de ştiinţă în combaterea pandemiei. Christian Drosten, expert de talie mondială în coronavirusuri, a consiliat guvernul cancelarului Angela Merkel cu privire la măsurile antipandemie creditate cu aducerea acesteia sub control până la începutul lunii mai şi menţinerea numărului de victime la un nivel relativ scăzut. Însă reputaţia şi apariţiile frecvente în media au făcut din expert un paratrăsnet pentru o minoritate zgomotoasă şi supărată pe regulile de distanţare socială, pe care le consideră ca fiind prea restrictive şi chiar autoritare.

    În Franţa, potrivit presei de acolo, Didier Raoult a fost luat la ţintă de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Medicamentelor (ANSM). Săptămânalul Le Canard Enchaîné a aflat că instituţia cu rol de jandarm al pieţei farma a remarcat deficienţe în cadrul legal al cercetărilor specialistului în boli infecţioase de la Marsilia privind hidroxiclorochina, medicamentul promovat puternic de acesta în tratarea Covid-19.

    Le Canard Enchaîné scrie, preluat de o mare parte din presa franceză, că parchetul din Marsilia a primit un „raport” care denunţă practicile lui Raoult. Expertul şi echipa sa de la IHU Méditerranée sunt acuzaţi de unul dintre colegii lor că au administrat hidroxiclorochină fără acordul formal al pacienţilor. „Potrivit denunţătorului, echipa lui Didier Raoult a prezentat un studiu publicat pe 27 martie ca pe o simplă cercetare observaţională care nu necesită acordul formal al pacienţilor“, scrie săptămânalul. Interpelată de parchet, ANSM a indicat că a efectuat o anchetă şi a solicitat profesorului o explicaţie. Într-un document trimis parchetului şi văzut de Le Canard, directorul agenţiei, Dominique Martin, scrie că „procedurile de informare a pacienţilor şi motivaţia pentru prescripţie medicală nu respectă cerinţele legale“.

    Le Canard reaminteşte că legea Jardé din 2012, care reglementează testele terapeutice, pedepseşte cu trei ani de închisoare plus amendă de 45.000 de euro pe cel care face cercetări asupra unei persoane fără ca aceasta să-şi fi dat consimţământul liber şi, după caz, scris sau să fie informată. „Intervievat de săptămânal, Didier Raoult a spus că a „respectat toate legile”.

    Didier Raoult a întâmpinat multe critici de când a lansat mai multe studii despre care spune că arată eficacitatea hidroxiclorochinei combinate cu antibioticul azitromicină. Pentru el, situaţia de urgenţă medicală justifică administrarea în masă a acestui tratament. Medicul pledează pentru aplicarea acestei terapii duale de la primele simptome şi spune în cel de-al treilea studiu al său, efectuat pe mai mult de 1.000 de pacienţi, că după 10 zile circa 92% din pacienţi nu au mai avut încărcătură virală.

    Însă această cifră este comparabilă cu cea observată în cazul evoluţiei naturale a bolii. Printre problemele metodologice subliniate de alţi oameni de ştiinţă: n-a existat un grup de control, ceea ce împiedică demonstrarea eficienţei hidroxiclorochinei. În plus, 95% dintre pacienţii trataţi nu au prezentat semne de boală gravă. Prin urmare, ca majoritatea pacienţilor, ei s-ar fi putut vindeca natural. Tratamentul lui Raoult părea să-l impresioneze şi pe preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, însă la sfârşitul lunii mai hidroxiclorochina a fost interzisă în tratarea bolii Covid-19, potrivit RFI. Marii adepţi ai tratamentului au rămas preşedintele SUA, Donald Trump, şi cel al Braziliei, Jair Bolsonaro.

    În Suedia, Anders Tegnell, epidemiologul principal al ţării şi arhitectul abordării relaxate a pandemiei, a recunoscut că boala a făcut acolo prea multe victime şi că autorităţile ar fi trebuit să facă mai mult pentru a reduce răspândirea virusului, scrie The Guardian. Tegnell, care a criticat anterior măsurile de izolare stricte ale altor ţări pentru că nu ar fi sustenabile pe termen lung, a declarat la un post de radio că în Suedia există „un potenţial evident de îmbunătăţire a ceea ce am făcut”. Întrebat dacă au murit prea multe persoane în Suedia, el a răspuns: „Da, absolut”, adăugând că ţara ar trebui „să caute în viitor o modalitate de a preveni” un cost atât de mare.

     

    Cifrele privind mortalitatea pe cap de locuitor din Suedia au fost cele mai mari din lume în perioada de şapte zile încheiată pe 2 iunie.„Dacă ar fi să întâlnim din nou aceeaşi boală ştiind exact ce ştim despre ea astăzi cred că am alege să facem ceva între ceea ce a făcut Suedia şi ce a făcut restul lumii”, a spus Tegnell. „Ar fi bine să ştim exact ce să închidem pentru a reduce mai bine răspândirea infecţiei”, a precizat el.

    Într-un interviu acordat ulterior cotidianului Dagens Nyheter, Tegnell a spus că încă crede că „strategia de bază a funcţionat bine. Nu văd ce să fi făcut complet diferit (…) Pe baza cunoştinţelor pe care le aveam atunci, simţim că am luat deciziile potrivite.“ Comentariile consilierului au fost interpetate rapid în presă şi de observatori ca echivalând cu recunoaşterea greşelilor. Acest lucru a încurajat opoziţia să atace strategia guvernului,  până atunci părând să existe un armistiţiu tacit.

    În Germania, ţară mult lăudată în privinţa rezultatelor obţinute în lupta cu pandemia, dezbaterea din jurul oamenilor de ştiinţă a atins un apogeu când expertul în coronavirusuri Christian Drosten s-a trezit  într-un conflict public crunt cu tabloidul Bild, care a încercat să pună la îndoială cercetările sale ştiinţifice.

    Scandalul se concentrează pe rezultatele preliminare ale unui studiu realizat de echipa Charite a lui Drosten care arată că copiii pot răspândi COVID-19 la fel de uşor ca adulţii. Problema era importantă deoarece milioane de părinţi sperau atunci să vadă redeschiderea completă a şcolilor. Un reporter de la Bild i-a acordat lui Drosten doar o oră pentru a răspunde la o listă de comentarii critice asupra studiului din partea altor oameni de ştiinţă, rezultatul fiind o reacţie furioasă pe Twitter din partea acestuia. „Am lucruri mai bune de făcut“, a spus el, făcându-l pe reporter de râs prin postarea unei capturi de ecran cu e-mailul primit de la acesta. A fost vizibil şi numărul de telefon al jurnalistului.

    Oamenii de ştiinţă citaţi de Bild s-au distanţat de articol, spunând că comentariile lor au fost făcute pur şi simplu în spiritul criticii profesionale  care vizează îmbunătăţirea cercetării.
    Drosten a apărat cu îndârjire studiul, spunând revistei Spiegel că Bild nu era „cu adevărat interesat să înţeleagă problema ştiinţifică”.
    Însă ostilitatea faţă de virolog a explodat. O imagine care circulă pe reţelele de socializare arată faţa lui Drosten alături de cea a doctorului nazist Josef Mengele cu titlul: „Crede-mă, sunt doctor”. Principalul strateg al guvernului în lupta cu antisemitismul, Felix Klein, a descris atacul ca fiind „demonizarea unui om de ştiinţă extrem de merituos”.
    „Oricine foloseşte o astfel de retorică cinică şi astfel de imagini pentru a-şi exprima opiniile se descalifică de la orice discuţie suplimentară”, a spus el. Umblă vestea că Drosten ar fi primit şi ameninţări cu moartea, luate în serios de guvern.

  • Băgaţi-ne înapoi în izolare!

    Nu merităm relaxarea măsurilor. Nu merităm să mergem în mall, nici să mergem cu toată gaşca la restaurant. Nu merităm nici măcar să ieşim pe stradă fără declaraţie. Băgaţi-ne înapoi în izolare, să fim în siguranţă. Băgaţi-ne înapoi în izolare, să avem şansa unui concediu normal. Nu merităm libertatea de a merge oriunde, condiţionată de purtarea unei măşti, pentru că această libertate se va transforma curând în interdicţie din partea altor ţări mai responsabile decât noi. Şi pentru că apelul la conştiinţa celor din jur este inutil, la fel ca orice măsură luată, cu excepţia celei de a ne întoarce în carantină, între patru pereţi.

    Prima dată când am ieşit la o terasă, după mai bine de două luni, am văzut cu stupoare cum la masa de lângă se formase un grup de opt persoane, în condiţiile în care legea prevedea un număr de maximum patru persoane la o masă. Am fost jignită când am cerut socoteala unui şef de magazin pentru nepurtarea măştii de către angajaţi, în condiţiile în care era un fapt obligatoriu prin lege. Consternarea mi-a crescut când, la farmacie, niciun membru al personalului nu purta mască, lăsând clienţii să intre la fel, în ciuda oricărui avertisment, a oricărei măsuri, indiferent de numărul de tragedii. Mă simt neputincioasă în faţa teoriilor conspiraţiei, a nepăsării, a ignoranţei totale şi a rău-voinţei.

    Astăzi, 14.06, data la care scriu acest articol, numărul de cazuri noi de infecţie raportat pentru ultimele 24 de ore este 320, mult peste cel înregistrat înainte de ridicarea restricţiilor, pe 15 mai, şi mai ales, mult mai mare decât cel înregistrat cu exact două luni în urmă, pe 14 aprilie, în plină pandemie, când au fost 246 de cazuri de îmbolnăvire. Într-un clasament al celor mai sigure ţări care pot fi vizitate în vremuri de pandemie, suntem pe locul 30 din 43 de state, în spatele chiar şi al Italiei, unul dintre cel mai grav afectate state de coronavirus. Este clar că nu înţelegem de bună voie şi de vorbă bună. Nici noi, nici politicienii, nici retailerii, nici restaurantele, nici măcar farmaciştii sau unii medici. Suntem nişte copii răsfăţaţi şi teribilişti, care nu pot învăţa decât prin pedeapsă.

    Aş vrea să trăiesc într-un stat cu oameni responsabili, care să respecte măcar siguranţa celorlalţi. Mi-aş dori să nu fiu obligată să prefer restricţiile în detrimentul libertăţii.

    Dar poate merităm totuşi, cu toţii, să ajungem înapoi în izolare.

  • GCS: Trend crescător în cazul infecţiilor cu noul coronavirus în ţară

    Dinamica în privinţa cazurilor de coronavirus a intrat pe un trend crescător, cu un ecart semnificativ faţă de numărul persoanelor vindecate, a transmis, luni seara, Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

    GCS arată că adoptarea stării de alertă începând cu 15 mai a survenit pe fondul unei evoluţii reduse a numărului de cazuri noi de infectare cu noul coronavirus, raportat la numărul persoanelor vindecate.

    Acesta a fost contextul în care autorităţile au adoptat măsurile de relaxare prin reluarea unor activităţi sociale şi economice.

    În intervalul de până la 1 iunie a putut fi constatată o rată semnificativ mai mare a persoanelor vindecate în comparaţie cu cea a persoanelor infectate, fapt care a permis continuarea şi extinderea graduală a măsurilor de relaxare, mai arată GCS.

    În următoarea săptămână, moment în care a fost analizată intrarea într-o nouă etapă care să permită reluarea unor noi activităţi sociale şi economice, s-a menţinut o rată superioară a numărului persoanelor vindecate în raport cu cele infectate.

    „În ceea ce priveşte cazurile de infectări înregistrate în ultimele zile, observăm faptul că dinamica acestora a intrat pe un trend crescător, cu un ecart semnificativ faţă de numărul persoanelor vindecate. Această evoluţie negativă a raportului dintre numărul persoanelor confirmate cu noul coronavirus (COVID-19) şi numărul persoanelor vindecate reclamă un efort sporit de conformare la conduita sanitară responsabilă din partea societăţii în ansamblul său”, a transmis GCS.

    Potrivit reprezentanţilor GCS, respectarea normelor sanitare din partea cât mai multor cetăţeni este „singura garanţie” că măsurile de relaxare luate până în prezent pot fi menţinute şi că se poate continua în siguranţă cu adoptarea de noi măsuri de relaxare în privinţa activităţilor sociale şi economice.

     

  • Anunţul făcut de Nelu Tătaru după ultimele zile în care am înregistrat o creştere a numărului de cazuri. În ce condiţii pot fi reintroduse restricţiile

    Luni, 15 iunie, au fost raportate 166 noi cazuri şi 17 decese. Ministrul Sănătăţii a precizat şi că situaţia din ultimele zile nu va bloca valul trei de relaxare.

    Raportările din ultimele zile nu arată deloc bine. Luni, 15 iunie, au fost raportate 166 noi cazuri şi 17 decese, iar dacă situaţia se va menţine în aceşti parametri ne putem întoarce la măsurile restrictive.

    Anunţul vine chiar de la Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii, care spune că se poate interveni punctual, în zonele în care apar focare, dar se poate ajunge şi la măsuri restrictive generale dacă vom continua să avem o creştere a numărului de cazuri de îmbolnăvire.

    „În condiţiile în care vom vedea că există o transmitere accentuată în comunitate şi vom vedea care sunt zonele cu anumită preponderenţă, vom interveni în acele zone, urmând ca progresiv, odată cu limitarea, să retragem aceste restricţii, dar se poate şi să intervenim la nivel general dacă vedem o transmitere în comunitate care este generalizată”, a declarat Nelu Tătaru pentru Digi24.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara unde teama de al doilea val de COVID-19 este în crestere. Deja au fost luate mai multe măsuri de limitare a răspândirii

    Beijingul se pregăteşte pentru al doilea val de infecţii cu coronavirus, întrucât autorităţile din capitala chineză au fost forţate să închidă o mare piaţă alimentară şi să aplice măsuri de carantină pentru mai multe ansambluri rezidenţiale, după mai multe cazuri de transmitere locală, potrivit FT.

    Autorităţile oraşului au confirmat în acest final de săptămână 41 de cazuri cu simptome şi 46 de pacienţi asimptomatici, conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Majoritatea cazurilor noi au fost legate de cea mai mare piaţă de fructe de mare şi legume proaspete din Beijing, situată în vestul oraşului.

    Înainte de acest nou val, oraşul de 20 de milioane de locuitori nu a mai înregistrat niciun caz nou de infectare cu coronavirus timp de 50 de zile.

    În primele zile ale pandemiei, Beijing a reuşit să ţintă numărul total de cazuri sub 600, în contextul în care conducerea oraşului a impus restricţii severe la intrarea în oraş, care includeau o perioadă obligatorie de carantină în facilităţile guvernului.

    Majoritatea zborurilor internaţionale au fost redirecţionate către oraşele din apropiere, astfel încât să scadă riscul de cazuri importate în hub-ul politic al Chinei.

    În acest final de săptămână, autorităţile au decis să închidă piaţa Xinfadi, un complex masiv care furnizează mare parte din necesarul de fructe de mare, fructe şi legume ale Beijingului. În acelaşi timp, mai multe ansambluri rezidenţiale din vestul oraşului au fost închise, iar peste 100 de persoane se află în carantină.

    China a adoptat o poziţie bazată pe „toleranţă zero” împotriva noilor cazuri de infectare. Pentru zonele care prezintă noi cazuri sunt decise imediat măsuri de carantină.

     

     

  • 320 de noi cazuri de îmbolnăvire cu coronavirus, în ultimele 24 de ore

    Până duminică, pe teritoriul României, au fost confirmate 21.999 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus), în creştere cu 320 de cazuri noi. Dintre persoanele confirmate pozitiv, 15.719 au fost declarate vindecate şi externate.

    1.410 persoane diagnosticate cu infecţie cu COVID-19 au decedat. În intervalul 13.06.2020 (10:00) – 14.06.2020 (10:00) au fost înregistrate 16 decese (9 bărbaţi şi 7 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Argeş, Bacău, Botoşani, Braşov, Călăraşi, Cluj, Iaşi, Olt, Sibiu şi Suceava.

    Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 ani, 1 deces la categoria de vârstă 40-49 ani, 4 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 4 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 4 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 2 decese la persoane de peste 80 de ani.

    Toate decesele sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi.

    La ATI, în acest moment, sunt internaţi 165 de pacienţi.

    Pe teritoriul României, în carantină instituţionalizată sunt 1.985 de persoane. Alte 97.750 de persoane sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 560.596 de teste.

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 391 de apeluri la numărul unic de urgenţă 112 şi 1.372 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetăţenilor.

    Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, poliţiştii şi jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore, 288 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 160.450 de lei.

    De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliţiei, a fost constatată, ieri, o infracţiune pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 Cod Penal.

    Totodată, în data de 13 iunie a.c., 62 de persoane care nu au respectat măsura izolării la domiciliu sau a carantinei au fost introduse în carantină instituţionalizată pentru 14 zile sau a fost dispusă măsura carantinării instituţionalizate pentru o nouă perioadă de 14 zile.

    În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români aflaţi în alte state, 3.393 de cetăţeni români au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu COVID-19 (coronavirus): 1.885 în Italia, 561 în Spania, 107 în Franţa, 681 în Germania, 97 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA, 4 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveţia, 2 în Turcia şi câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia şi Suedia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) şi până la acest moment, 114 cetăţeni români aflaţi în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franţa, 43 în Marea Britanie, 9 în Spania, 6 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveţia, unul în SUA şi unul în Brazilia, au decedat.

    Dintre cetăţenii români confirmaţi cu noul coronavirus, 29 au fost dec laraţi vindecaţi: 9 în Germania, 10 în Franţa, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, unul în Luxemburg şi unul în Tunisia.

    Până la data de 13 iunie 2020, au fost raportate 1.466.883 de cazuri în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveţia, Andorra. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Regatul Unit, Spania, Italia, Franţa şi Germania.

  • Numărul de cazuri noi de infectare creşte din nou la 237 de persoane în ultimele 24 de ore

    Numărul pacienţilor infectaţi cu coronavirus a ajuns la 21.182 de persoane după ce faţă de ieri au fost astăzi 237 de cazuri noi confirmate, informează Grupul de comunicare strategică. Este o nouă creştere săptămâna aceasta, după ce numărul de noi cazuri s-a menţinut în ultimele zile la sub 200 de pacienţi.

    Numărul pacienţilor vindecaţi este de 15.283 de persoane, adică 72% din total, menţinându-se la acelaşi procent în ultimele zile, pe măsură ce sunt pe de-o parte pacienţin oi, iar pe de alta persoane externate.

    Suceava a trecut de 3.600 de pacienţi infectaţi, fiind în continuare cea mai afectată zonă din ţară de infecţia cu noul virus. Bucureşti a ajuns la 2.300 de pacienţi.

    Bilanţul pacienţilor care au murit a ajuns la 1.369 de persoane. La ATI, în acest moment, sunt internaţi 153 de pacienţi.

    Pe teritoriul României, în carantină instituţionalizată sunt 2.200 de persoane, iar alte 101.000 de persoane sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală.

    Autorităţile au prelucrat pân acum 531.619 de teste, faţă de 520.564 prelucrate până ziua anterioară, ceea ce înseamnă circa 11.000 de teste pe zi.