BusinessMagazin

Tag: capital

  • Farmec relansează două dintre cele mai populare branduri româneşti

    În ceea ce priveşte ambalajul, procesul de rebranding al celor două game a presupus atât modernizarea designului astfel încât să fie cât mai uşor de observat şi memorat, respectându-se stilul specific al brandurilor, dar şi introducerea unor noi forme de ambalare şi modalităţi de etichetare.
     
    Astfel, noul design este unul fresh, colorat, uşor recognoscibil la raft, iar etichetele de tip sleeve, permit consumatorilor să identifice mai rapid beneficiile principale ale produselor. 
     
    În urma proceselor de modernizare, Nufăr, brandul nr. 1 în România pe segmentul detartranţi, cu o cotă de piaţă valorică de 38,8%, a fost extins cu 7 produse noi – Nufăr Lemn Parchet, Nufăr Geamuri (două variante de parfumare), Nufăr Cremă Universală (trei variante de parfumare) şi Nufăr Ecrane.
     
    Triumf este cel de-al doilea brand de îngrijire a locuinţei al producatorului clujean, lider în România pe segmentul de curăţare a bucătăriei, cu o cotă de piaţă volumică de 39,6% dezvoltat şi modernizat în urma procesului de rebranding. Printre subgamele extinse se numără linia de detergenţi de vase, care include acum 3 sortimente. Toate produsele din gama Triumf, cu excepţia detergenţilor pentru vase, sunt dotate cu capace de siguranţă pentru copii. 

    La finalul lunii august 2017, reţeaua de spaţii comerciale deţinute de Farmec este formată din 8 magazine Farmec, amplasate la Cluj-Napoca, Arad, Braşov, Sibiu, Târgu Mureş şi Timişoara şi 11 magazine Gerovital ce se găsesc la Bucureşti (3 magazine), Constanţa, Cluj-Napoca, Timişoara, Craiova, Ploieşti, Suceava, Iaşi şi Piatra Neamţ. 

  • Next Capital: creştere de peste 30% la 9 luni Numărul cererilor de finanţare prin factoring din partea domeniului IT&C îşi menţine trendul ascendent

    Peste 90% din volumele de creanţe gestionate de Next Capital au fost facilitate de serviciul de factoring intern (cu regres). Aproximativ 30% din valoarea creanţelor gestionate au provenit din domeniul IT&C, urmat de cel al bunurilor de larg consum cu 25% şi de domeniul serviciilor cu 18%.

    „Şi în acest an sectorul IT&C a continuat să crească, dar şi sectorul construcţiilor a înregistrat o evoluţie pozitivă, ajungând la o pondere de aproximativ 15% din totalul creanţelor administrate. Per total, creşterea pe  care am avut-o se datorează pe de o parte lărgirii portofoliului de clienţi, iar pe de altă parte creşterii cererii din partea clienţilor existenţi, în special pe fondul creşterii cifrei lor de afaceri. Termenele de plată mari, specifice anumitor sectoare de activitate, pun mare presiune pe cash-flow, iar soluţia cea mai la îndemână rămâne extinderea facilităţilor de factoring”, declară Bogdan Roşu, director Next Capital.

     

    Next Capital este primul IFN de pe piaţă care implementează produsul factoring revers

     

    „Una dintre cele mai mari probleme pe care o întâmpină un IMM în momentul în care are nevoie de finanţare pentru stabilizarea afacerii sau dezvoltarea acesteia, este lipsa de garanţii pe care să le propună băncilor pentru a accesa produse de creditare clasice. Soluţia simplă este de a-şi căuta în piaţă o soluţie de finanţare fără garanţii (Factoring), însă şi acest proces poate fi dificil şi nu le asigură neapărat acestora cele mai bune condiţii comerciale.

    Din acest motiv am implementat şi noi un nou produs care uşurează accesul companiilor la soluţii de finanţare comode şi anume Factoring revers, Next Capital fiind primul IFN din România care are în portofoliu acest produs. Prin această soluţie, companiile mari pot asigura furnizorilor proprii un mijloc eficient de finanţare prin factoring, în condiţii comerciale preferenţiale foarte avantajoase şi, implicit, stabilitatea lor financiară atât de necesară. Aceste companii (key accounts în principal), devin practic garantul pentru aceste IMM-uri în procesul de finanţare, ele facilitând finanţarea facturilor emise de către furnizori imediat după validarea acestora, încasarea banilor făcâdu-se astfel în termen de câteva ore. Este un proces de aprobare iniţială şi derulare ultra-rapid, fără birocraţie, iar clienţii au acces 24/7 la datele actualizate în timp real pe o platforma on-line”, mai declară Bogdan Roşu.

    Până la finalul acestui an IFN Next Capital Finance S.A. estimează că va depăşi cifra de afaceri obţinută anul trecut cu aproximativ 45 %.

    IFN Next Capital Finance SA, fondată în noiembrie 2006, face parte din grupul Next Capital, care oferă soluţii de creditare, cumpărare şi recuperare creanţe, dar şi servicii de tip BPO (Business Process Outsourcing) prin compania OPTIMA SOLUTIONS & SERVICES. Grupul Next Capital cu acţionariat majoritar românesc si minoritar fondul de investiţii britanic North Bridge, a înregistrat în anul 2016 o creştere a cifrei de afaceri de 26%. Next Capital este membru fondator al Asociaţiei Române de Factoring (ARF), iar Bogdan Roşu este în prezent preşedinte al ARF.

  • Next Capital: creştere de peste 30% la 9 luni Numărul cererilor de finanţare prin factoring din partea domeniului IT&C îşi menţine trendul ascendent

    Peste 90% din volumele de creanţe gestionate de Next Capital au fost facilitate de serviciul de factoring intern (cu regres). Aproximativ 30% din valoarea creanţelor gestionate au provenit din domeniul IT&C, urmat de cel al bunurilor de larg consum cu 25% şi de domeniul serviciilor cu 18%.

    „Şi în acest an sectorul IT&C a continuat să crească, dar şi sectorul construcţiilor a înregistrat o evoluţie pozitivă, ajungând la o pondere de aproximativ 15% din totalul creanţelor administrate. Per total, creşterea pe  care am avut-o se datorează pe de o parte lărgirii portofoliului de clienţi, iar pe de altă parte creşterii cererii din partea clienţilor existenţi, în special pe fondul creşterii cifrei lor de afaceri. Termenele de plată mari, specifice anumitor sectoare de activitate, pun mare presiune pe cash-flow, iar soluţia cea mai la îndemână rămâne extinderea facilităţilor de factoring”, declară Bogdan Roşu, director Next Capital.

     

    Next Capital este primul IFN de pe piaţă care implementează produsul factoring revers

     

    „Una dintre cele mai mari probleme pe care o întâmpină un IMM în momentul în care are nevoie de finanţare pentru stabilizarea afacerii sau dezvoltarea acesteia, este lipsa de garanţii pe care să le propună băncilor pentru a accesa produse de creditare clasice. Soluţia simplă este de a-şi căuta în piaţă o soluţie de finanţare fără garanţii (Factoring), însă şi acest proces poate fi dificil şi nu le asigură neapărat acestora cele mai bune condiţii comerciale.

    Din acest motiv am implementat şi noi un nou produs care uşurează accesul companiilor la soluţii de finanţare comode şi anume Factoring revers, Next Capital fiind primul IFN din România care are în portofoliu acest produs. Prin această soluţie, companiile mari pot asigura furnizorilor proprii un mijloc eficient de finanţare prin factoring, în condiţii comerciale preferenţiale foarte avantajoase şi, implicit, stabilitatea lor financiară atât de necesară. Aceste companii (key accounts în principal), devin practic garantul pentru aceste IMM-uri în procesul de finanţare, ele facilitând finanţarea facturilor emise de către furnizori imediat după validarea acestora, încasarea banilor făcâdu-se astfel în termen de câteva ore. Este un proces de aprobare iniţială şi derulare ultra-rapid, fără birocraţie, iar clienţii au acces 24/7 la datele actualizate în timp real pe o platforma on-line”, mai declară Bogdan Roşu.

    Până la finalul acestui an IFN Next Capital Finance S.A. estimează că va depăşi cifra de afaceri obţinută anul trecut cu aproximativ 45 %.

    IFN Next Capital Finance SA, fondată în noiembrie 2006, face parte din grupul Next Capital, care oferă soluţii de creditare, cumpărare şi recuperare creanţe, dar şi servicii de tip BPO (Business Process Outsourcing) prin compania OPTIMA SOLUTIONS & SERVICES. Grupul Next Capital cu acţionariat majoritar românesc si minoritar fondul de investiţii britanic North Bridge, a înregistrat în anul 2016 o creştere a cifrei de afaceri de 26%. Next Capital este membru fondator al Asociaţiei Române de Factoring (ARF), iar Bogdan Roşu este în prezent preşedinte al ARF.

  • Reţeaua de Farmacii DONA aniversează 25 de ani de prezenţă pe piaţa de retail farmaceutic

    Pe parcursul celor 25 de ani, reţeaua farmaceutică s-a extins în mod constant şi sănătos, ajungând în acest an la peste 300 de unităţi. În fiecare lună, peste 2,7 milioane de pacienţi au acces la servicii farmaceutice la cel mai înalt nivel de calitate, o gamă variată de produse şi servicii, şi consiliere de specialitate oferite de o echipă de 2.500 de profesionişti în sănătate.

    „Am început cu o farmacie şi astăzi lanţul de Farmacii DONA reuneşte peste 300 de unităţi. Prezenţi timp de 25 de ani pe o piaţă marcată de incertitudini şi plină de provocări, am demonstrat că DONA este o construcţie de business solidă, bine organizată, optimizată din punct de vedere operaţional, cu know how consistent, instrumente şi proceduri de lucru eficiente, care asigură baza pentru o dezvoltare sănătoasă şi susţinută, pe termen lung”, a declarat Eugen Banciu, Preşedintele Grupului DONA.

    DONA este una dintre cele mai vechi companii de pe piaţa locală de retail farmaceutic din România, cu o contribuţie importantă la maturizarea şi modernizarea acesteia. În 2014, a demarat un proces amplu de redecorare şi reamenajare a unităţilor sale cu un concept de retail modern şi original, special conceput pentru a îmbunătăţi experienţa pacienţilor în farmacii. Noul concept de design DONA pune în prim plan pacientul, facilitează o comunicare mai apropiată cu farmaciştii şi oferă mai mult confort şi intimitate prin reorganizarea spaţiilor de expunere şi a punctelor de interacţiune.

    O altă schimbare strategică majoră a avut loc anul trecut atunci când lanţul farmaceutic a anunţat că va continua planurile de extindere prin intermediul unui sistem de franciză, devenind un model de business deschis către antreprenorii locali din domeniu care vor să se alăture şi să îşi consolideze afacerea sub un brand puternic şi cu un sistem eficient, integrat pe verticală. În prezent, 16 farmacii partenere în sistemul de franciză îşi desfăşoară activitatea sub umbrela DONA. Compania va continua să se dezvolte, atât în mod organic, cât şi prin dezvoltarea parteneriatelor în sistem de franciză.

    Prin consolidarea reţelei de farmacii, prin programul non-stop sau prelungit în tot mai multe unităţi, dar şi prin numeroasele campanii de prevenţie, informare şi monitorizare derulate de-a lungul timpului, Farmacia DONA îşi propune să îmbunătăţească starea de sănătate a pacienţilor care îi trec pragul.

    Cu ocazia aniversării, Farmacia DONA  îi invită pe pacienţi să sărbătorească alături de companie acest moment de referinţă. Campania se va derula până pe 26 noiembrie, în toate Farmaciile DONA, iar pacienţii care achiziţionează produse vor putea câştiga zeci de mii de premii acordate pe loc sau prin tragere la sorţi.

    „Brandul DONA este astăzi sinonim cu un serviciu farmaceutic de cea mai înaltă calitate. Această realizare nu ar fi fost posibilă fără implicarea şi pasiunea întregii echipe de profesionişti DONA, cărora le mulţumesc. Fiecare dintre ei este mândru şi conştient de responsabilitatea profesiei de farmacist. Împreună, ne străduim să oferim pacienţilor noştri cea mai bună experienţă şi să devenim primul lor sprijin în întreţinerea sănătăţii, frumuseţii şi în managementul tratamentului medical. Nu în ultimul rând, vrem să le adresăm mulţumiri tuturor pacienţilor care ne-au acordat încrederea lor şi ne-au susţinut în misiunea pe care ne-am asumat-o în urmă cu 25 de ani şi care a rămas neschimbată – aceea de a îmbunătăţi starea de sănătate a românilor”, a declarat Eugen Banciu, Preşedintele Grupului DONA.

    „Farmacia DONA” este unul dintre cele mai apreciate nume în comerţul farmaceutic din România, cu o reputaţie solidă construită în cei 25 de ani de activitate

    Marca “Farmacia DONA” reuneşte 300 de farmacii deţinute de 9 companii antreprenoriale cu capital privat românesc, a căror cifră de afaceri a fost de 966 milioane lei la finele lui 2016, şi peste 2.500 de profesionişti în domeniul sănătăţii devotaţi unui scop comun, acela de a asigura servicii farmaceutice la cel mai înalt nivel calitativ.

    Peste 2,7 milioane de oameni trec lunar pragul Farmaciilor DONA, răspândite în toate judeţele ţării

  • Optima creşte cu 25% la 9 luni şi deschide un nou birou la Braşov

    „Continuăm să creştem într-un ritm constant, firesc, dar şi investiţiile sunt în creştere. Suntem într-un continuu proces de dezvoltare al echipei, deschidem un nou birou în afara Bucurestiului, dezvoltăm noi proiecte cu clienţii noştri actuali, dar avem şi clienţi noi. A fost şi este, în continuare, un an foarte activ pentru noi”, a declarat Daniel Mereuţă, director general Optima

    500.000 de lei investiţi într-un nou birou Optima la Braşov

    Optima va deschide luna viitoare un nou birou regional la Braşov cu o investiţie totală iniţală de peste 500.000 de lei.  Biroul, situat în Brasov Business Park va avea, iniţial, 500 de mp şi  va acomoda, într-o primă fază, 50-60 de colegi care vor lucra, în principal, pentru clienţi noi.

    Daniel Mereuţă: “Braşovul nu este doar o destinaţie de vacanţă importantă, ci şi un hub de business în continuă dezvoltare”

    “Braşovul este un oraş mare, cu tradiţie şi un adevărat pol de dezvoltare economică în zonă. Am văzut mult potenţial în acest oraş chiar dacă nu au fost puţine voci care ne-au spus că este deja un oraş aglomerat în zona de outsourcing. Noi suntem o companie românească, construim pe termen lung, iar Braşovul nu este doar o destinaţie de vacanţă importantă, ci şi un hub de business în continuă dezvoltare”, a declarat Daniel Mereuţă.

    Biroul de la Braşov este al doilea birou regional deschis de Optima, după cel de la Iaşi, inaugurat la începutul anului 2016 şi în care lucrează, în prezent, peste 130 de angajaţi. Pe acelaşi model de business şi dezvoltare se va merge şi pentru biroul de la Braşov.

    “Am aplicat şi anul acesta şi am fost deja admişi în prima etapă, pentru obţinerea unui ajutor de stat pentru crearea a 60 de locuri de muncă la Braşov, anul viitor. Pentru biroul din Iaşi avem deja în desfăşurare două acorduri de finanţare  şi suntem în grafic cu crearea celor 100 de noi locuri de muncă pe care ni le-am propus: 60 anul acesta şi alte 40 anul viitor. La Iaşi ne-am extins foarte mult capacitatea, am crescut frumos, firesc, organic. De la un birou de 300 mp, am ajuns până la 1000 mp în prezent. Tot pe acest model, progresiv, vom dezvolta şi biroul din Braşov”, a precizat Daniel Mereuţă.

    “Suntem în plin proces de recrutare pentru noul nostru birou şi căutam  colegi cu potenţial care  vor să se dezvolte, să inveţe şi cărora nu le este teamă să înceapă un nou proiect de la zero, cu multe provocări. Punerea pe picioare a biroului de la Braşov va fi, în mare parte, meritul lor şi le va oferi, cred eu, o mare oportunitate de învăţare, instruire şi formare profesională ”, a încheiat Daniel Mereuţă, director general Optima.

    Despre Optima

    Compania Optima a fost înfiinţată în 2010 şi are sediul în Bucureşti, fiind membră în Association of Business Service Leaders (ABSL).  În prezent, în Optima activează 300  de angajaţi în centrele din Bucureşti şi Iaşi. Optima face parte din Grupul Next Capital cu afaceri în factoring, cumpărare şi recuperare de creanţe, cu o valoare anuală a finanţărilor de peste 50 de milioane de euro. Grupul Next Capital are acţionariat majoritar românesc, iar minoritar fondul de investiţii britanic North Bridge Capital Partners.

     

     

  • 13 ani de Business Magazin: Antreprenorul braşovean pe care criza l-a făcut milionar: „Cerul este limita”

    12.000 mp, cât două terenuri de fotbal şi mai bine, măsoară doar una dintre cele două hale de producţie pe care le are Bilka la Braşov, lângă fosta platformă Tractorul, unde se construieşte acum centrul comercial Coresi. În total, antreprenorul Horaţiu Ţepeş are 45.000 mp de teren, pe care sunt aşezate două hale de producţie, de unde ies câteva tipuri de învelitori metalice pentru acoperişuri.

    Cota de piaţă pe acest segment, în care a ajuns lider de doi ani, se va apropia anul acesta, conform estimărilor companiei, de 30%; două treimi din cifra de afaceri se datorează produselor proprii, iar diferenţa este realizată din vânzarea de produse complementare. A doua hală, cumpărată anul acesta, este în acest moment în curs de amenajare şi va găzdui de anul viitor trei linii noi de producţie, pentru creşterea felurilor de ţiglă fabricate de Bilka. Despre alegerea numelui firmei, antreprenorul braşovean spune că ştia că trebuie să aleagă un cuvânt scurt, memorabil, de impact, care să aibă puterea să reprezinte compania pe plan naţional şi internaţional. „Întâmplarea a făcut ca în perioada în care căutam un nume să-mi arunc ochii pe o hartă, pe care am văzut numele Bilka, un sat bulgăresc care am aflat că la recensământul din 2011 avea 602 locuitori.“

    Au trecut doar nouă ani de când Horaţiu Ţepeş a intrat în domeniu, pe vremea aceea fiind student în anul cinci la Facultatea de Inginerie (“nelicenţiat, pentru că am început munca şi nu m-am mai ocupat de şcoală“). A văzut că nu era uşor pentru colegii săi să se angajeze şi a aplicat la câteva firme din Sibiu („fără niciun fel de presiune“), iar al doilea interviu a fost ţinut cu reprezentantul unui concern cehoslovac, cu activităţi în domeniul ţiglei metalice, care încerca să-şi facă intrarea în România.

    A fost acceptat ca reprezentant tehnic, ceea ce însemna că trebuia să facă necesarul de materiale pe planurile de acoperiş în funcţie de cererile reţelei de distribuţie, în dezvoltare la acea vreme; la sfârşitul lui 2005 lucrau în jur de 40 de oameni în firma slovacă. „Lucrurile au evoluat rapid, am învăţat foarte multe despre acoperişuri, am făcut schimbări şi adaptări la piaţa românească, pentru că există diferenţe faţă de alte pieţe“. După câteva luni a fost numit director comercial şi a propus patronului slovac să deschidă o companie de vânzare de accesorii pentru acoperiş; la începutul lui 2006 sediul companiei a fost mutat de la Sibiu la Braşov. Dar slovacul a decis să-şi vândă afacerea şi aşa a apărut ideea de a porni în afaceri pe cont propriu, pentru că şi-a dat seama că nu poate lucra în cadrul companiei suedeze care a preluat firma slovacă. A fondat Bilka în 2007 şi vreme de un an a mers în paralel cu firma proprie dar şi cu statutul de angajat, până în momentul în care suedezii au preluat efectiv afacerea.

    Primii paşi ca antreprenor îi făcuse însă încă din 2005, cu un punct de vânzare a ţiglei în oraşul natal, Făgăraş, în urma înţelegerii cu patronul slovac; „m-am ocupat, am văzut cum funcţionează. La acea vreme lucrurile mergeau de la sine pentru că era o piaţă liberă, care ne împingea de la spate, pentru că nu exista concurenţă ca acum“. Pentru că era captivat de domeniul în care lucra, a învăţat, povesteşte acum, foarte multe despre piaţă nu numai în România, dar şi la nivelul regiunii, în Polonia, Slovacia, în Scandinavia. „Am studiat foarte mult branşa, dar nu forţat, lucrurile au venit de la sine pentru că mi-a plăcut foarte mult ce făceam“, subliniază în repetate rânduri. De fapt, întrebat ce hobbyuri are, răspunde că deseori vede afacerea şi ca pe o pasiune, mai cu seamă din prisma numărului de ore pe care i le solicită zilnic. Petrece 12 ore la birou şi legat de business se declară, în medie, conectat 24/7.

    Nici în concediu nu se rupe de afacere, „ar fi un mare disconfort şi cred că aş veni obosit mort dacă nu aş avea laptopul pe masă, chiar dacă trec două zile în care mă uit doar pe tabletă sau telefon, dar trebuie să ştiu că e deschis laptopul. Primul lucru pe care îl verifică este mailul, unde primeşte raportul cu vânzările zilnice, vede încasările zilnice, se uită pe expunerea în piaţă“. Spune că nu s-a gândit niciodată în şapte ani că are de gestionat probleme pe care nu le poate depăşi, că mereu pe anumite departamente sunt lucruri care trebuie rezolvate, dar totdeauna le-a depăşit de-a lungul timpului. „Şi sunt conştient că nu se vor termina niciodată.“

  • Povestea omului care a creat una dintre cele mai mari companii de comunicaţii din lume

    Născut la 21 august 1958, în Honolulu, Hawaii, Stephen McConnell Case şi-a început ”cariera antreprenorială“ la vârsta de 6 ani, când împreună cu fratele său mai mare a înfiinţat un stand de sucuri, unde vindeau limonadă, cu doi cenţi paharul. Nu după mult timp, fraţii au înfiinţat Case Enterprises şi vindeau seminţe şi felicitări, pe care le trimiteau fie prin poştă, fie le vindeau din uşă în uşă. Case a urmat cursurile Colegiului Williams, unde a arătat un interes aparte pentru muzică: a scris recenzii despre trupe rock la ziarele locale pentru a obţine bilete la concerte şi albume gratuite şi a făcut parte, de asemenea, din două trupe rock.

    Case a renunţat o vreme la antreprenoriat, după ce a absolvit facultatea, în 1980. Mai întâi a lucrat la Procter & Gamble, unde a făcut marketing pentru produse de îngrijire a părului, iar mai târziu s-a alăturat echipei PepsiCo, unde a reuşit să dezvolte o nouă pizza pentru divizia Pizza Hut a companiei. În 1983, s-a decis să schimbe domeniul şi s-a angajat la Consumer Electronics Show, din Las Vegas, unde lucra şi fratele său mai mare, Dan; acesta l-a prezentat fondatorilor unei divizii de jocuri, care i-au oferit lui Case un job de marketing assistant. Steve a rămas alături de companie o perioadă lungă de timp, reuşind să atragă capital în vremuri dificile pentru firmă. În 1985, compania şi-a schimbat numele în Quantum Computer Services şi s-a concentrat pe furnizarea de servicii online pentru utilizatorii de calculatoare.

    În 1991, Case a organizat o şedinţă pentru a alege un nou nume pentru firmă şi a selectat, în cele din urmă, America Online (AOL), numele sugerat de el însuşi. În anul următor, Case a devenit CEO al companiei, iar cu doar 200.000 de membri, AOL a lăsat depăşit concurenţi precum CompuServe şi Prodigy. AOL a fost un pionier în social media, deoarece s-a axat pe caracteristici de comunicare, cum ar fi chat, mesagerie instantanee şi forumuri, iar Case crede că succesul companiei a fost determinat tocmai de nevoia oamenilor de a comunica online. Compania a devenit publică în 1992, câştigând 66 milioane de dolari.

    Prin intermediul unui proces de marketing agresiv, numărul membrilor a crescut constant în anii ‘90, ajungând la circa 17 milioane în 1999. În ciuda impedimentelor, compania a continuat să crească, reuşind să supravieţuiască ameninţărilor Microsoft şi dezvoltării World Wide Web. La sfârşitul anului 1998, compania a cumpărat rivalul CompuServe, iar în martie 1999, Netscape, devenind cel mai mare şi cel mai important jucător online din industrie. În ianuarie 2000, AOL a anunţat achiziţia Time Warner Inc., cea mai mare companie media şi de divertisment din lume, pentru suma de 166 miliarde de dolari.

    Sub conducerea lui Case, AOL a legat parteneriate cu Sprint PCS şi Nokia, cu scopul de a extinde serviciile AOL de la computere desktop la device-uri wireless. În ciuda acestor eforturi, preţul acţiunilor companiei a scăzut, iar în ianuarie 2003 Case a demisionat. După ce a plecat de la AOL, împreună cu alţi doi parteneri, a lansat fondul de investiţii Revolution Growth, ce a investit considerabil în startupuri tehnologice.

    În 2011, Case a fost selectat de preşedintele Barack Obama pentru funcţia de preşedinte al Startup America Partnership.

  • Camera Consultanţilor Fiscali: “Mecanismul de plată a TVA defalcat trebuie să fie un mecanism opţional şi nu obligatoriu”

    Pentru toate celelalte categorii de persoane impozabile, sistemul de plată defalcată a TVA va rămâne în continuare opţional până la data de 1 ianuarie 2019, notează un comunicat de presă al CCF.

    “Totodată, ne exprimăm speranţa că această decizie de prelungire a aplicării opţionale a sistemului de plată defalcată a TVA va fi menţinută în procesul de aprobare în şedinţa de plen a Senatului, cât şi în cadrul dezbaterilor ce vor urma în Camera Deputaţilor.  Subliniem încă o dată că, în opinia CCF, mecanismul de plată a TVA defalcat trebuie să fie un mecanism opţional şi nu obligatoriu, până când agenţii economici vor reuşi să-şi adapteze şi să-şi organizeze evidenţele interne pentru a se conforma noilor prevederi”, se arată în document.

    Organizaţia atrage însă atenţia asupra faptului că textul OG nr. 23/2017, aşa cum a rezultat în urma amendamentelor aprobate de către Comisia pentru Buget din Senatul României, necesită în continuare o serie de corecţii tehnice cu privire la prevederile tranzitorii legate de aplicarea opţională a sistemului de plată defalcată a TVA de către unele companii începând cu data de 1 octombrie. “În acest sens, CCF va întreprinde toate demersurile necesare pentru identificarea modificărilor necesare pentru asigurarea unui cadru legislativ corespunzător pentru toate persoanele impozabile, care vor aplica acest sistem în toată această perioadă, spre a fi avute în vedere în dezbaterile ce vor urma în Camera Deputaţilor privind sistemul de plată defalcată a TVA”, transmite CCF.

  • De ce este mult mai greu pentru o femeie să obţină bani pentru deschiderea unei afaceri ?

    Cum poate o femeie antreprenor să obţină finanţare într-o lume a fondurilor de capital dominate de bărbaţi? Aceasta este întrebarea pe care şi-a pus-o Katherine Hays, cofondator şi CEO al Vivoom, un start-up din zona de tehnologie.

    “Mi-e teamă că nu am un răspuns suficient de bun la această întrebare”, a spus ea în cadrul unei conferinţe desfăşurată la Universitatea din Pennsylvania. “De obicei sunt singura femeie din cameră, dar n-aş putea spune cât de dezavantajoasă e această poziţie pentru că nu ştiu cum să fii bărbat în căutarea unei finanţări.”

    Ea remarcă totuşi că bărbaţii par a obţine ceva mai uşor banii necesari pentru a pune ideile în practică. Şi are dreptate: un raport lansat recent de către Female Founders Fund arată că doar 8% din cele peste 200 de start-up-uri din Pennsylvania care au primit anul trecut finanţare de serie A (între 3 şi 15 milioane dolari) sunt conduse de femei, în scădere cu peste 30% faţă de 2014.

    Pe măsură ce zona de tehnologie e din ce în ce mai criticată pentru lipsa femeilor, inegalitatea de şanse are consecinţe serioase şi în ceea ce priveşte lipsa diversităţii în hub-uri precum Silicon Valley. Mai mult chiar, din moment ce zona de tehnologie este un sector economic cheie, această lipsa a diversităţii poate dăuna economiei.

    Primul start-up al lui Hays, o companie de advertising digital numită Massive Incorporated, a trecut cu succes prin mai multe runde de finanţare înainte de vânzarea către Microsoft pentru peste 200 de milioane de dolari.

  • Enterprise Investors lansează Polish Enterprise Fund VIII

    Polish Enterprise Fund VIII este al doilea cel mai mare fond din istoria Enterprise Investors şi cel mai mare fond strȃns de EI de la Ȋnceperea crizei globale. Peste 90% din capitalul angajat a provenit de la investitorii Ȋn fondurile precedente ale firmei, iar restul a provenit de la investitori noi. “Suntem multumiţi de sprijinul puternic primit de la investorii existenţi şi de la cei noi”, a spus Jacek Siwicki, chairman şi preşedinte al Enterprise Investors, care a coordonat procesul de strȃngere de fonduri. “La trei luni de la Ȋnceperea procesului, fondul a fost suprasubscris. Credem că succesul nostru se datorează performanţei solide de pȃnă acum şi importanţei pe care o acordăm investiţiilor responsabile”, a adăugat acesta. PEF VIII are o bază puternică şi diversă de investitori, investitorii europeni constituind aproximativ 60% din fond, investitorii din USA – 30%, iar alte instituţii financiare globale – restul de 10%.

    Fondul, ca şi predecesoarele sale, va investi Ȋn sectoarele impulsionate de convergenţa dintre consumul privat din ECE şi “vechea” UE, cum sunt produsele de consum şi retail, serviciile financiare şi medicale, Ȋn care EI are o experienţă substanţială Ȋn achizitii şi exituri. PEF VIII va investi şi în sectoare cu creştere indusă de costul de producţie competitiv şi de dezvoltarea regiunii, cum sunt producţia şi serviciile industriale sau IT. Noul fond se va concentra pe achiziţii de companii de dimensiune medie şi va oferi capital de creştere companiilor antreprenoriale dinamice. PEF VIII va investi capital Ȋntre 20 milioane EUR şi 75 milioane EUR Ȋn companii consacrate pe piaţă. Firma ţinteşte să investească cel putin 50% din capitalul fondului Ȋn Polonia, care rămane ţara principală pentru investiţii. “Forţa Enterprise Investors este dată de abilitatea sa de a construi relaţii puternice cu antreprenorii şi cu echipele de management interesate de tranzacţii de tip MBI şi MBO”, a mai spus Siwicki.

    Proskauer a fost consultantul legal al Enterprise Investors.

    Enterprise Investors este una dintre cele mai mari firme de private equity din Europa Centrală şi de Est. Activă din 1990, firma a strâns nouă fonduri cu un capital total care depăşeşte 2,5 miliarde EUR. Aceste fonduri au investit 1,7 miliarde EUR în 138 companii din diverse sectoare şi au vândut 125 de companii realizând încasări brute de 3,5 miliarde EUR. Exiturile includ 34 de IPO-uri la Bursele de Valori din Varşovia, Praga şi New York. Echipa noastră de 36 de profesionişti, inclusiv cei 9 parteneri, activează Ȋn birourile EI din New York, Varşovia, Bratislava, Bucureşti, Budapesta şi Praga.