BusinessMagazin

Tag: candidati

  • Declaraţiile lui Donald Trump şi Hillary Clinton cu privire la atacul terorist din aeroportul Ataturk

    Cei doi candidaţi la alegerile prezidenţiale americane au emis două declaraţii opuse cu privire la atacurile sinucigaşe care au ucis peste de 40 de persoane şi au rănit alte 239 de persoane marţi seara în Aeroportul Internaţional Ataturk.

    Declaraţiile subliniază abordări diferite ale candidaţilor despre politica externă în ceea ce priveşte în special ameninţarea tot mai mare a terorismului la nivel mondial. „Ameninţarea teroristă nu a fost niciodată mai mare”, a declarat Trump. Candidatul republican la Casa Albă a mai spus  că ,, duşmanii Statelor Unite sunt brutali şi nemiloşi şi vor face orice pentru a ucide pe cei care nu se înclină în faţa voinţei lor. Trebuie să luăm acum măsuri pentru a proteja America de terorişti, şi să facem tot ce ne stă în putere să îmbunătăţim securitatea noastră”.

    Între timp, declaraţia lui Clinton a subliniat statutul Turciei ca aliat al Statelor Unite, precum şi necesitatea de a coopera cu alte ţări din regiune. Favorită la funcţia de preşedinte a SUA, Hillary Clinton, a spus că ,, teroriştii au lovit din nou în inima unuia dintre aliaţii noştrii NATO şi că toţi americanii trebuie să fie alături de oamenii din Turcia împotriva acestei campanii de ură şi violenţă”. O cooperare consolidată este răspunsul pe care îl oferă Clinton pentru învingerea Statului Islamic. „Oferim tot sprijinul victimelor atacului sinucigaş din Turcia”, afirmă Hillary Clinton.

    Administraţia Obama face referire, de asemenea, la  relaţia pe care o are SUA cu Turcia într-o declaraţie a Casei Albe prin secretarul de presă, Josh Earnest: ,,Statele Unite condamnă atacul terorist care s-a petrecut ieri seară în Aeroportul Internaţional Ataturk din Istanbul”.

    Un studiu publicat de Jeffrey Goldberg în The Atlantic în aprilie arată că, în timp ce Obama l-a văzut iniţial pe Recep Tayyip Erdogan, preşedintele Turciei, într-o lumină pozitivă, acum ,,Obama  îl consideră un eşec, o persoană care refuză să folosească armata enormă de care dispune pentru a aduce stabilitate în Siria”

     

     

  • Declaraţiile lui Donald Trump şi Hillary Clinton cu privire la atacul terorist din aeroportul Ataturk

    Cei doi candidaţi la alegerile prezidenţiale americane au emis două declaraţii opuse cu privire la atacurile sinucigaşe care au ucis peste de 40 de persoane şi au rănit alte 239 de persoane marţi seara în Aeroportul Internaţional Ataturk.

    Declaraţiile subliniază abordări diferite ale candidaţilor despre politica externă în ceea ce priveşte în special ameninţarea tot mai mare a terorismului la nivel mondial. „Ameninţarea teroristă nu a fost niciodată mai mare”, a declarat Trump. Candidatul republican la Casa Albă a mai spus  că ,, duşmanii Statelor Unite sunt brutali şi nemiloşi şi vor face orice pentru a ucide pe cei care nu se înclină în faţa voinţei lor. Trebuie să luăm acum măsuri pentru a proteja America de terorişti, şi să facem tot ce ne stă în putere să îmbunătăţim securitatea noastră”.

    Între timp, declaraţia lui Clinton a subliniat statutul Turciei ca aliat al Statelor Unite, precum şi necesitatea de a coopera cu alte ţări din regiune. Favorită la funcţia de preşedinte a SUA, Hillary Clinton, a spus că ,, teroriştii au lovit din nou în inima unuia dintre aliaţii noştrii NATO şi că toţi americanii trebuie să fie alături de oamenii din Turcia împotriva acestei campanii de ură şi violenţă”. O cooperare consolidată este răspunsul pe care îl oferă Clinton pentru învingerea Statului Islamic. „Oferim tot sprijinul victimelor atacului sinucigaş din Turcia”, afirmă Hillary Clinton.

    Administraţia Obama face referire, de asemenea, la  relaţia pe care o are SUA cu Turcia într-o declaraţie a Casei Albe prin secretarul de presă, Josh Earnest: ,,Statele Unite condamnă atacul terorist care s-a petrecut ieri seară în Aeroportul Internaţional Ataturk din Istanbul”.

    Un studiu publicat de Jeffrey Goldberg în The Atlantic în aprilie arată că, în timp ce Obama l-a văzut iniţial pe Recep Tayyip Erdogan, preşedintele Turciei, într-o lumină pozitivă, acum ,,Obama  îl consideră un eşec, o persoană care refuză să folosească armata enormă de care dispune pentru a aduce stabilitate în Siria”

     

     

  • Prezenţă de peste 200 la sută în două localităţi din judeţul Timiş

    Potrivit reprezentanţilor BEJ Timiş, în localitatea Crivobara din judeţul Timiş, prezenţa la vot a depăşit, la ora 18, 210 la sută, o situaţie similară fiind înregistrată şi la Dobreşti.

    Astfel, la Crivobara, din cei 67 de votanţi aflaţi pe lista permanentă şi-au exercitat dreptul la vot 40, în timp ce 101 alegători au votat pe listele suplimentare. Astfel, prezenţa la ora 18 în localitatea timişeană era de 210,45 la sută.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată şi ce calităţi ar trebui să aibă primarul ideal în ochii votanţilor

    Am rugat cititorii să ne spună cum trebuie să fie candidatul ideal, iar unele dintre răspunsuri par a demonstra o anumită maturizare a votanţilor: apartenenţa la partid nu mai e atât de importantă ca în urmă cu patru sau opt ani. Situaţia financiară a candidatului ar trebui să fie una bună sau foarte bună – sigur, aici intervine clişeul că „are bani, deci fură mai puţin“ – dar este totuşi de apreciat că votanţii nu mai caută politicieni din popor, ci unii care mai degrabă au reuşit să aibă deja rezultate notabile.

    Printre temele de campanie enumerate de cei care au răspuns solicitării noastre se află şi subvenţia de la buget pentru energia termică. „Aşa cum se desfăşoară în prezent lucrurile, gigacaloria este folosită ca mijloc politic de campanie electorală pe bază de promisiuni fără acoperire şi fără conţinut“, spune Radu Opaina, preşedinte al Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România. „Primarul are obligaţia să colaboreze în mod serios şi pe bază de respect cu instituţiile şi organizaţiile care se ocupă efectiv de problemele privind viaţa la bloc, în condiţiile în care mai mult de 50% din populaţia unui oraş locuieşte la bloc. Până acum nu s-a întamplat acest lucru. Sperăm că la un moment dat se va îndeplini această condiţie de bază.“

    Cu toate acestea, subvenţiile la bugetele locale pe parcursul anului 2015 (nu doar cele pentru energie termică) s-au ridicat la valoarea de aproape 8 miliarde de lei; suma reprezintă peste 10% din totalul veniturilor de 61,46 miliarde de lei adunate la bugetele administraţiilor locale.

    Consiliile judeţene au fost, anul trecut, cele mai subvenţionate administraţii locale, primind 45% din totalul subvenţiilor (3,5 miliarde de lei). Consiliile judeţene din Vâlcea (220 milioane lei), Prahova (173 milioane lei) şi Hunedoara (149 milioane lei) au ocupat primele trei locuri, în vreme ce Covasna, Giurgiu, Ilfov şi Ialomiţa au fost consiliile judeţene care au primit cele mai mici subvenţii anul trecut. Primăriile de comună au primit anul trecut o treime din totalul subvenţiilor (2,6 miliarde de lei); cei mai mulţi bani au mers către unităţi administrative din Neamţ, Giurgiu şi Iaşi, iar cei mai puţini către Ialomiţa, Braşov şi Covasna.

    Urmează primăriile de municipii care au primit subvenţii de ce totalizează peste 16% din total (1,2 miliarde de lei). Bucureşti, spre exemplu, a primit subvenţii în valoare de 319 milioane lei. Primăriile de oraşe au primit doar 442 de milioane de lei (5,6% din totalul subvenţiilor).

    Exemple precum cel al Partidului Naţional Liberal, care a retras doi candidaţi la postul de primar general al Bucureştiului, nu fac decât să accentueze imaginea de neputinţă a formaţiunilor politice în a prezenta un candidat viabil celor peste 1,6 milioane de bucureşteni cu drept de vot. Iar astfel de stângăcii le vom întâlni de-a lungul şi de-a latul României; întrebarea rămâne, aşadar, unde sunt candidaţii care ar putea schimba ceva?

    Apariţia în timp a aşa-zişilor baroni locali a fost un alt motiv care a dus la diminuarea încrederii în aleşi – Bacău este un exemplu în acest sens. Factorul politic a condus la o cădere a ponderii deţinute în PIB naţional de 0,6 puncte procentuale în ultimii zece ani; sub conducerea lui Dumitru Sechelariu şi, ulterior, a lui Romeo Stavarache, municipiul a ajuns într-o stare economică precară. Acest lucru nu îl împiedică însă pe cel din urmă să candideze din nou: în ciuda faptului că este sub control judiciar de la începutul lunii aprilie, după ce a fost arestat, Stavarache doreşte un al patrulea mandat la conducerea muncipiului Bacău.

    În funcţie din 2004, când a câştigat în faţa lui Dumitru Sechelariu după al doilea tur, Stavarache este cercetat în mai multe dosare de corupţie, abuz în serviciu şi complicitate la o tentativă de fraudare a fondurilor europene.

    Există, bineînţeles, şi exemple pozitive; unul dintre acestea este cel al lui Valentin Vrabie, primarul comunei Peştera, din Constanţa, care în urmă cu peste şase ani a demisionat din PSD; câţiva ani mai târziu, a fost urmat de întreg consili local, şi de atunci, comuna s-a tot dezvoltat cu propriile resurse şi sponsorizări.

    Metrul cub de apă costă un leu, iar oamenii au internet wireless pe străzi şi servicii de salubrizare gratuite; şcoala a fost reparată şi modernizată, iar lângă s-a mai construit una. Totul s-a făcut din banii primăriei, din taxe şi impozite locale, nu din bani de la guvern sau din alte fonduri. Din păcate, însă, putem număra pe degetele de la o mâna poveştile de acest fel.

  • Cum arată şi ce calităţi ar trebui să aibă primarul ideal în ochii votanţilor

    Am rugat cititorii să ne spună cum trebuie să fie candidatul ideal, iar unele dintre răspunsuri par a demonstra o anumită maturizare a votanţilor: apartenenţa la partid nu mai e atât de importantă ca în urmă cu patru sau opt ani. Situaţia financiară a candidatului ar trebui să fie una bună sau foarte bună – sigur, aici intervine clişeul că „are bani, deci fură mai puţin“ – dar este totuşi de apreciat că votanţii nu mai caută politicieni din popor, ci unii care mai degrabă au reuşit să aibă deja rezultate notabile.

    Printre temele de campanie enumerate de cei care au răspuns solicitării noastre se află şi subvenţia de la buget pentru energia termică. „Aşa cum se desfăşoară în prezent lucrurile, gigacaloria este folosită ca mijloc politic de campanie electorală pe bază de promisiuni fără acoperire şi fără conţinut“, spune Radu Opaina, preşedinte al Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România. „Primarul are obligaţia să colaboreze în mod serios şi pe bază de respect cu instituţiile şi organizaţiile care se ocupă efectiv de problemele privind viaţa la bloc, în condiţiile în care mai mult de 50% din populaţia unui oraş locuieşte la bloc. Până acum nu s-a întamplat acest lucru. Sperăm că la un moment dat se va îndeplini această condiţie de bază.“

    Cu toate acestea, subvenţiile la bugetele locale pe parcursul anului 2015 (nu doar cele pentru energie termică) s-au ridicat la valoarea de aproape 8 miliarde de lei; suma reprezintă peste 10% din totalul veniturilor de 61,46 miliarde de lei adunate la bugetele administraţiilor locale.

    Consiliile judeţene au fost, anul trecut, cele mai subvenţionate administraţii locale, primind 45% din totalul subvenţiilor (3,5 miliarde de lei). Consiliile judeţene din Vâlcea (220 milioane lei), Prahova (173 milioane lei) şi Hunedoara (149 milioane lei) au ocupat primele trei locuri, în vreme ce Covasna, Giurgiu, Ilfov şi Ialomiţa au fost consiliile judeţene care au primit cele mai mici subvenţii anul trecut. Primăriile de comună au primit anul trecut o treime din totalul subvenţiilor (2,6 miliarde de lei); cei mai mulţi bani au mers către unităţi administrative din Neamţ, Giurgiu şi Iaşi, iar cei mai puţini către Ialomiţa, Braşov şi Covasna.

    Urmează primăriile de municipii care au primit subvenţii de ce totalizează peste 16% din total (1,2 miliarde de lei). Bucureşti, spre exemplu, a primit subvenţii în valoare de 319 milioane lei. Primăriile de oraşe au primit doar 442 de milioane de lei (5,6% din totalul subvenţiilor).

    Exemple precum cel al Partidului Naţional Liberal, care a retras doi candidaţi la postul de primar general al Bucureştiului, nu fac decât să accentueze imaginea de neputinţă a formaţiunilor politice în a prezenta un candidat viabil celor peste 1,6 milioane de bucureşteni cu drept de vot. Iar astfel de stângăcii le vom întâlni de-a lungul şi de-a latul României; întrebarea rămâne, aşadar, unde sunt candidaţii care ar putea schimba ceva?

    Apariţia în timp a aşa-zişilor baroni locali a fost un alt motiv care a dus la diminuarea încrederii în aleşi – Bacău este un exemplu în acest sens. Factorul politic a condus la o cădere a ponderii deţinute în PIB naţional de 0,6 puncte procentuale în ultimii zece ani; sub conducerea lui Dumitru Sechelariu şi, ulterior, a lui Romeo Stavarache, municipiul a ajuns într-o stare economică precară. Acest lucru nu îl împiedică însă pe cel din urmă să candideze din nou: în ciuda faptului că este sub control judiciar de la începutul lunii aprilie, după ce a fost arestat, Stavarache doreşte un al patrulea mandat la conducerea muncipiului Bacău.

    În funcţie din 2004, când a câştigat în faţa lui Dumitru Sechelariu după al doilea tur, Stavarache este cercetat în mai multe dosare de corupţie, abuz în serviciu şi complicitate la o tentativă de fraudare a fondurilor europene.

    Există, bineînţeles, şi exemple pozitive; unul dintre acestea este cel al lui Valentin Vrabie, primarul comunei Peştera, din Constanţa, care în urmă cu peste şase ani a demisionat din PSD; câţiva ani mai târziu, a fost urmat de întreg consili local, şi de atunci, comuna s-a tot dezvoltat cu propriile resurse şi sponsorizări.

    Metrul cub de apă costă un leu, iar oamenii au internet wireless pe străzi şi servicii de salubrizare gratuite; şcoala a fost reparată şi modernizată, iar lângă s-a mai construit una. Totul s-a făcut din banii primăriei, din taxe şi impozite locale, nu din bani de la guvern sau din alte fonduri. Din păcate, însă, putem număra pe degetele de la o mâna poveştile de acest fel.

  • Nicolae Ceauşescu şi Ion Iliescu, candidaţi la alegerile locale

    Doi dintre candidaţii la alegerile locale din Olt poartă numele fostului dictator Nicolae Ceauşescu, respectiv al fostului preşedinte Ion Iliescu. Nicolae Ceauşescu din Poboru spune că nu are nicio şansă să câştige, în timp ce Ion Iliescu afirmă că a intrat în politică pentru că altceva nu avea, scrie Mediafax

    Dacă Ceauşescu e pe lista PSD pentru Consiliul Local al comunei Poboru, Iliescu este candidat din partea ALDE, la Crâmpoia.

    În discuţia cu corespondentul MEDIAFAX, problema semnalului la mobil i-a dat de furcă lui Nicolae Ceauşescu, candidat în vârstă de 62 de ani pentru un mandat în Consiliul Local al comunei Poboru.

    Alo!?
    Da, vă rog!

    Să trăiţi! Domnul Ceauşescu?
    Poftim?

    Domnul Nicolae Ceauşescu?
    Da.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Nicolae Ceauşescu şi Ion Iliescu, candidaţi la alegerile locale

    Doi dintre candidaţii la alegerile locale din Olt poartă numele fostului dictator Nicolae Ceauşescu, respectiv al fostului preşedinte Ion Iliescu. Nicolae Ceauşescu din Poboru spune că nu are nicio şansă să câştige, în timp ce Ion Iliescu afirmă că a intrat în politică pentru că altceva nu avea, scrie Mediafax

    Dacă Ceauşescu e pe lista PSD pentru Consiliul Local al comunei Poboru, Iliescu este candidat din partea ALDE, la Crâmpoia.

    În discuţia cu corespondentul MEDIAFAX, problema semnalului la mobil i-a dat de furcă lui Nicolae Ceauşescu, candidat în vârstă de 62 de ani pentru un mandat în Consiliul Local al comunei Poboru.

    Alo!?
    Da, vă rog!

    Să trăiţi! Domnul Ceauşescu?
    Poftim?

    Domnul Nicolae Ceauşescu?
    Da.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • SONDAJ: Cu cine votaţi la alegerile locale din 5 iunie pentru Primăria Bucureşti?

    Scrutinul din 5 iunie se află la doar două săptămâni distanţă, iar campania electorală a început în forţă. Fiecare candidat încearcă să-i convingă pe bucureşteni că merită voturi şi îşi expune proiectele şi priorităţile pentru următorul mandat. Pentru Primăria Generală se înfruntă în total 12 candidaţi. Din partea PSD candidează Gabriela Firea, iar din cea a PNL, Cătălin Predoiu. Un candidat care s-a înscris în cursă şi la alegerile trecute şi care a căpătat din ce în ce mai multă notorietate este Nicuşor Dan, reprezentant al Uniunii Salvaţi Bucureştiul. Pe dumneavoastră v-au convins? Credeţi că există printre candidaţii înscrişi unul care să vă reprezinte cu adevărat?

    SONDAJ. Cu cine votaţi la alegerile din 5 iunie pentru Primăria Capitalei?

  • Cel mai tânăr candidat la locale are 18 ani, alţi 26 au vârsta cuprinsă între 90 şi 100 de ani

     Pentru alegerile locale din 5 iunie şi-au depus candidatura 267.239 de persoane, din care 210.097 bărbaţi şi 57.142 de femei.

    Potrivit BEC, 449 dintre candidaţi au vârsta sub 23 de ani. PMP a trimis cei mai mulţi tineri în bătălia eletorală – 79, urmat de ALDE – 69 şi UNPR – 51. Cel mai tânăr competitor electoral, Mihai Constantin Puiu, a împlinit 18 ani la mijlocul lunii aprilie. El candidează din partea ALDE pentru un mandat de consilier local într-o comună din judeţul Neamţ.

    Dintre cei 449 de candidaţi, 40 au sub 20 de ani, dintre care 22 bărbaţi şi 18 femei.

    Conform sursei citate, la polul opus, 10 femei şi 16 bărbaţi care candidează au vârsta cuprinsă între 90 şi 100 de ani. ALDE este partidul care a trimis în bătălia electorală cei mai mai mulţi vârstnici, 5 bărbaţi şi 3 femei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Directorul de resurse umane al Google vorbeşte despre greşeala fatală pe care o fac 58% dintre cei care caută un job

    Laszlo Bock, directorul de resurse umane de la Google, spune că a revizuit peste 20.000 de CV-uri de-a lungul carierei sale. Unele sunt extraordinare, cele mai multe sunt bune, dar există şi CV-uri pline de greşeli impardonabile.

    Pentru a ajuta candidaţii să realizeze un CV cât mai bun, Bock a decis să prezinte pe LinkedIn câteva dintre greşelile pe care le descoperă în mod frecvent.

    Greşeli de tipar. Poate pare ceva evident, însă Bock spune că 58% dintre CV-urile pe care le parcurge conţin cel puţin o greşeală de ortografie. Aceste erori sunt extrem de grave pentru că angajatorii percep o atenţie scăzută la detalii şi lipsă de interes faţă de calitatea documentului.

    Lungimea. O regulă de bază în alcătuirea CV-ului este că zece ani de experienţă trebuie să intre pe o singură pagină a documentului. Un CV compact arată abilitatea de a concentra informaţii într-un spaţiu redus.

    Formatarea. Dacă jobul dorit nu este unul de designer sau artist, formatarea trebuie să fie cât mai simplă şi să folosească fonturi şi dimensiuni clasice.

    Informaţii confidenţiale. Bock argumentează că un candidat trebuie să fie extrem de atent la clauzele existente în contractele de muncă anterioare. Dacă este specificată interdicţia de a face public numele unui client, aceasta trebuie respectată, pentru că altfel candidatul poate arăta lipsă de respect faţă de compania sau companiile pentru care a lucrat.

    Minciuni. Adăugarea unor informaţii false în CV este întotdeauna o idee proastă. Au existat exemple de CEO care au fost demişi pentru aşa ceva, spune Bock, referindu-se  la fostul CEO al Yahoo!, Scott Thompson. O minciună din CV poate avea efecte şi 10-20 de ani mai târziu.