BusinessMagazin

Tag: campanie

  • Povestea impresionantă a doctorului care a salvat un milion de soldaţi de la moarte

    Germania nazistă era implicată, la acea vreme, într-o campanie de bombardamente asupra Marii Britanii, care se prelungise dincolo de estimările iniţiale. Soldaţii britanici aveau nevoie disperată de transfuzii de sânge, dar cu infrastructura distrusă, ei au fost nevoiţi să caute în altă parte.

    Cei care au răspuns apelului au fost cei de la Crucea Roşie americană; dar fiind despărţiţi de 6.000 de kilometri, cele două părţi s-au confruntat cu o nouă problemă: trimiterea sângelui pe continentul european fără a-l altera.

    Pentru a rezolva problema, Crucea Roşie a apelat la Charles Drew, un expert în domeniu. El a fost însărcinat cu găsirea unei soluţii pentru a demara cea mai mare operaţiune de donare a sângelui, denumită “sânge pentru Anglia”.

    Drew a reuşit să separe sângele de plasmă, transportându-l apoi peste ocean; vieţile a mii de soldaţi britanici au fost astfel salvate.

    Crucea Roşie a mai apelat o dată la Charles Drew atunci când Statele Unite au intrat în război. El a folosit aceleaşi metode, îmbunătăţindu-le, şi a dezvoltat primul centru mobil pentru donare de sânge. În mod ironic, Drew nu a putut dona sânge chiar el datorită originilor sale afro-americane.

  • Povestea impresionantă a doctorului care a salvat un milion de soldaţi de la moarte

    Germania nazistă era implicată, la acea vreme, într-o campanie de bombardamente asupra Marii Britanii, care se prelungise dincolo de estimările iniţiale. Soldaţii britanici aveau nevoie disperată de transfuzii de sânge, dar cu infrastructura distrusă, ei au fost nevoiţi să caute în altă parte.

    Cei care au răspuns apelului au fost cei de la Crucea Roşie americană; dar fiind despărţiţi de 6.000 de kilometri, cele două părţi s-au confruntat cu o nouă problemă: trimiterea sângelui pe continentul european fără a-l altera.

    Pentru a rezolva problema, Crucea Roşie a apelat la Charles Drew, un expert în domeniu. El a fost însărcinat cu găsirea unei soluţii pentru a demara cea mai mare operaţiune de donare a sângelui, denumită “sânge pentru Anglia”.

    Drew a reuşit să separe sângele de plasmă, transportându-l apoi peste ocean; vieţile a mii de soldaţi britanici au fost astfel salvate.

    Crucea Roşie a mai apelat o dată la Charles Drew atunci când Statele Unite au intrat în război. El a folosit aceleaşi metode, îmbunătăţindu-le, şi a dezvoltat primul centru mobil pentru donare de sânge. În mod ironic, Drew nu a putut dona sânge chiar el datorită originilor sale afro-americane.

  • Imaginea reală a unui SUBIECT TABU în România.

    Robotic, bărbatul aşezat pe marginea băncuţei acoperite cu o pătură întinsă ca la inspecţie gesticulează şi cu privirea caută un punct de sprijin. „Visezi, noaptea visezi?” „Fetiţa mea mă striga şi eu nu puteam să-i răspund”. Florin parcă paralizează, plânge. E om. Neom îl vezi dacă te uiti de dincolo de gratiile camerei de la parter, în care paturile sunt înghesuite. Doar câteva flori în cutii de margarină respiră a libertate.
     
    Florin se-apucă şi reface puzzle-ul unei vieţi în care un om moare la trei zile, în care nu boala sau hazardul îl face să-şi pună ştreangul de gât. Realitate pentru el şi alţi 27.000, subiect tabu pentru ceilalţi 20.000.000 care-i vor să ştie acolo, atât. Din când în când, ca să-şi acopere vreo nefăcută, politicienii mai vorbesc de ei. Şi-i uită când se sparge bula. Rămân doar ei, oamenii neoameni ca-n jocurile foamei, unde norocul te mai scapă. „Aşa ne numesc: pachete”.
     
    Agenţia de presă MEDIAFAX lansează campania DIZGRAŢIAŢII, prin care îşi propune să prezinte o imagine nefardată a sistemului penitenciar din România. #dizgraţiaţii este un proiect a cărui documentare a început în urmă cu câteva luni de zile şi aduce în dezbatere realitatea din detenţie aşa cum o văd cei încarceraţi, precum şi cu care aceştia intră în contact zi de zi, gardieni, psihologi, preoţi şi care încearcă să răspundă la întrebarea dacă mai există vreo şansă pentru cei care au greşit şi şi-au plătit datoria faţă de societate.
     

  • Povestea impresionantă a doctorului care a salvat un milion de soldaţi de la moarte

    Germania nazistă era implicată, la acea vreme, într-o campanie de bombardamente asupra Marii Britanii, care se prelungise dincolo de estimările iniţiale. Soldaţii britanici aveau nevoie disperată de transfuzii de sânge, dar cu infrastructura distrusă, ei au fost nevoiţi să caute în altă parte.

    Cei care au răspuns apelului au fost cei de la Crucea Roşie americană; dar fiind despărţiţi de 6.000 de kilometri, cele două părţi s-au confruntat cu o nouă problemă: trimiterea sângelui pe continentul european fără a-l altera.

    Pentru a rezolva problema, Crucea Roşie a apelat la Charles Drew, un expert în domeniu. El a fost însărcinat cu găsirea unei soluţii pentru a demara cea mai mare operaţiune de donare a sângelui, denumită “sânge pentru Anglia”.

    Drew a reuşit să separe sângele de plasmă, transportându-l apoi peste ocean; vieţile a mii de soldaţi britanici au fost astfel salvate.

    Crucea Roşie a mai apelat o dată la Charles Drew atunci când Statele Unite au intrat în război. El a folosit aceleaşi metode, îmbunătăţindu-le, şi a dezvoltat primul centru mobil pentru donare de sânge. În mod ironic, Drew nu a putut dona sânge chiar el datorită originilor sale afro-americane.

  • Imaginea reală a unui SUBIECT TABU în România.

    Robotic, bărbatul aşezat pe marginea băncuţei acoperite cu o pătură întinsă ca la inspecţie gesticulează şi cu privirea caută un punct de sprijin. „Visezi, noaptea visezi?” „Fetiţa mea mă striga şi eu nu puteam să-i răspund”. Florin parcă paralizează, plânge. E om. Neom îl vezi dacă te uiti de dincolo de gratiile camerei de la parter, în care paturile sunt înghesuite. Doar câteva flori în cutii de margarină respiră a libertate.
     
    Florin se-apucă şi reface puzzle-ul unei vieţi în care un om moare la trei zile, în care nu boala sau hazardul îl face să-şi pună ştreangul de gât. Realitate pentru el şi alţi 27.000, subiect tabu pentru ceilalţi 20.000.000 care-i vor să ştie acolo, atât. Din când în când, ca să-şi acopere vreo nefăcută, politicienii mai vorbesc de ei. Şi-i uită când se sparge bula. Rămân doar ei, oamenii neoameni ca-n jocurile foamei, unde norocul te mai scapă. „Aşa ne numesc: pachete”.
     
    Agenţia de presă MEDIAFAX lansează campania DIZGRAŢIAŢII, prin care îşi propune să prezinte o imagine nefardată a sistemului penitenciar din România. #dizgraţiaţii este un proiect a cărui documentare a început în urmă cu câteva luni de zile şi aduce în dezbatere realitatea din detenţie aşa cum o văd cei încarceraţi, precum şi cu care aceştia intră în contact zi de zi, gardieni, psihologi, preoţi şi care încearcă să răspundă la întrebarea dacă mai există vreo şansă pentru cei care au greşit şi şi-au plătit datoria faţă de societate.
     

  • Opinie Florin Dull, coordonator transport, CRAISS: Campaniile de CSR sau cum să investeşti în oameni

    Există opinii şi viziuni uşor diferite în legătură cu modul în care poate fi încadrată responsabilitatea socială în schema unei companii. Sunt firme care rezervă un loc pentru CSR în cadrul departamentului de PR şi comunicare, în timp ce alţii consideră că este mai degrabă o chestiune legată de oameni şi de nevoile lor, adică ceva ce trebuie gestionat de cei care sunt responsabili cu resursele umane. Şi atunci echipa de HR primeşte drept sarcini adiacente comunicarea externă, legătura cu administraţia locală, ONG-urile, instituţiile de învăţământ şi implicarea în proiectele de responsabilitate socială propuse de către acestea. Mai există însă şi o a treia strategie, de fapt, cea mai lăudabilă: organizaţiile care au creat o poziţie anume, pentru responsabilul CSR, cel care reprezintă, nici mai mult, nici mai puţin, decât interfaţa dintre firmă şi spaţiul civic. Acele firme care au promovat oameni din interior în astfel de poziţii sau care au angajat din exterior specialişti în comunicare dovedesc că au grijă de imaginea proprie, înţelegând în acelaşi timp cât de mult contează implicarea în comunitate.

    Este de la sine înţeles faptul că responsabilitatea socială corporatistă nu se limitează doar la corporaţii, conform denumirii, ci se referă la întreg mediul de afaceri, la toate firmele care lucrează cu oameni şi înţeleg că au o datorie morală de a face ceva pentru semenii lor; de exemplu pentru copiii talentaţi în domeniul artistic, pentru oamenii care promovează cultura în diverse feluri, pentru cei care urmăresc îmbunătăţirea calităţii vieţii prin adoptarea unui stil de viaţă eco sau, de pildă, pentru educarea practică a studenţilor care, la terminarea anilor de studiu, au mai multe şanse reale în carieră şi în viaţă.

    De asemenea, nu este deloc de neglijat faptul că, atunci când o organizaţie îşi alătură numele unui proiect social câştigă şi respectul propriilor angajaţi. Suntem cu toţii mândri când vedem la televizor vreun proiect major cu ramificaţii sociale, vreo acţiune sprijinită de compania pentru care lucrăm. Avem un sentiment de apartenenţă mai special, în momentul în care citim în presă că firma unde ne desfăşurăm activitatea susţine campania x sau y, sau chiar o iniţiază. Pe stradă ne atrage mai mult atenţia un banner pe care, în loc să apară o reclamă, stă scris numele companiei, alături de proiectul în care s-a implicat. De fapt, dacă stăm să ne gândim bine, aceasta este cea mai bună reclamă, atât pentru clienţii unei companii, dar şi pentru oamenii care lucrează în cadrul respectivei organizaţii.

    Datorită expunerii publice şi prezentărilor de care beneficiază aceste acţiuni cu caracter social, putem vorbi de un efect de multiplicare la nivelul multor companii, care au urmat aceste exemple bune şi s-au implicat în anumite acţiuni, ori au conceput pe cont propriu campanii de responsabilitate socială.

    În studiul „Tedinţe şi realizări CSR în România” (ediţia 2016), realizat de CSRmedia.ro, este relevat faptul că 76% dintre companii deţin o strategie de CSR. Este un procent foarte bun, având în vedere că orice campanie de responsabilitate socială presupune un buget substanţial, şi mulţi manageri se gândesc de două ori înainte de a accepta un anumit proiect. Ideal ar fi ca toate firmele să poată declara, fără vreo rezervă, că se implică în comunitate şi că vor continua să facă acest lucru şi în viitor.

    Acţiunile de CSR au menirea de a face cunoscută firma în mijlocul comunităţii în care îşi desfăşoară activitatea, este o „reclamă nobilă”, am putea spune. În primul rând însă, este o investiţie în oameni, adică cea mai bună investiţie posibilă. Efectele sunt multe, sunt pozitive şi nu pot fi cuantificate, tocmai pentru că oamenii se transformă, mai ales atunci când cineva (sau ceva) îi determină să progreseze; iar această transformare are loc în timp, reuşind să schimbe în bine viitorul acestora. Iată de ce este atât de important, şi chiar onorific aş putea spune, rolul responsabilului sau echipei CSR din cadrul companiei. În urma unor propuneri ce pot veni atât din interiorul firmei, cât şi din exterior, la un moment dat, o companie poate, chiar şi fără un buget extraordinar, să producă o schimbare pozitivă pentru un grup de persoane din comunitate. Poate fi vorba de sponsorizarea unor activităţi didactice, alocarea unor sume de bani pentru burse de merit, finanţarea unor proiecte de mediu, participarea cu voluntari din rândul angajaţilor la construcţia de locuinţe sociale etc.

    Am avea cu toţii o satisfacţie şi mai mare dacă mai multe companii şi-ar uni forţele, în cadrul unor proiecte de CSR, de o anvergură mai mare, şi care ar putea crea efecte mai puternice, ar putea conduce la schimbări majore în viaţă unor oameni, care ar avea astfel şanse de dezvoltare sporite. Cunoaştem cu toţii exemple de campanii CSR reuşite, care şi-au atins scopul şi au ajutat la dezvoltarea personală a multor oameni.

    Există companii mari care au făcut paşi concreţi în această privinţă, firme din tot spectrul economic: farma, industria petrolieră, financiar-bancară, telecom, energie, transport, retail, FMCG, automotive, media, electronică etc. Majoritatea celor care au ales să se implice au deja un capital de imagine, cu o poziţie confortabilă în ce priveşte gradul de percepţie în comunitate, respectiv în rândul clienţilor şi partenerilor de afaceri. De aceea campaniile de CSR pe care le-au derulat nu au făcut decât să le confere o vizibilitate mai bună, reuşind mai ales să transmită un mesaj clar, că trebuie să ne implicăm cu toţii în societate.

    a exemplului.

  • Ghinea: PSD nu a prevăzut în buget “nici măcar” cofinanţarea pentru cele trei spitale regionale

    Deputatul USR Cristian Ghinea a pecizat, vineri, că PSD nu a prevăzut în proiectul de buget pe anul 2017 “nici măcar” suma de cofinanţare pentru cele trei spitale regionale pentru care există fonduri europene, deşi în campanie a promis că va construi opt spitale regionale.

    “Colegii mei mai pregătesc amendamente pe sănătate. De pildă, PSD s-a lăudat în campania electorală că va construi opt spitale regionale dar nu a prevăzut în buget nici măcar suma de cofinanţare pentru cele trei spitale regionale pentru care avem fonduri europene: Craiova, Iaşi şi Cluj Napoca”, a spus Ghinea.

    El a mai arătat că infrastructura, capitol bugetar important, nu conţine şi detalii privind studiile de fezabilitate care vor fi finanţate, şi a arătat că parlamentarii USR vor întreba în comisia de specialitate pentru ce astfel de studii de fezabilitate s-au preconizat bani.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cu ce sume de bani au împrumutat miniştrii PSD şi ALDE partidele din care provin, anterior să fie numiţi în funcţie

    Aceste sume se regăsesc în declaraţiile de avere ale celor patru miniştri.

    Ana Birchall, ministru delegat pentru Afaceri Europene, este cel mai bogat membru al Guvernului. Ea deţine, împreună cu soţul, om de afaceri, trei terenuri în Suceava, 2 apartamente în Bucureşti – unul de 50 de metri pătraţi achiziţionat de social-democrată în 1997 şi unul de peste 300 de metri pătraţi cumpărat împreună cu soţul în 2004.

    La acestea se adaugă un apartament de 180 metri pătraţi în New York City, o casă de vacanţă în New Haven, Conneticut şi una în Suceava, un autoturism Volvo, bijuterii în valoare de 46.000 de euro şi un lingou de aur. În mai multe conturi cei doi au peste 200.000 de dolari, peste 300.000 de lei, în jur de 27.000 de euro şi aproximativ 26.600 lire sterline, la care se adaugă mai multe plasamente bancare şi investiţii financiare în străinătate în valoare de 23 de milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aceasta este noua metodă de combatere a fumatului

    Un lanţ farmaceutic suedez a plătit o campanie publicitară, cu scopul de a încuraja fumătorii să se lase de acest obicei nociv, scrie Rador.

    La prima vedere, panourile publicitare speciale, amplasate mai ales în faţa staţiilor de metrou, prezintă fotografia unui model cunoscut. În momentul în care un fumător stă în apropiere sau se plimbă prin faţa panoului cu ţigara aprinsă, modelul se mişcă brusc şi începe să tuşească, în mod evident deranjat de fumul de ţigară.

    După câteva reprize de tuse, imaginea de pe panou se schimbă din nou, oferind publicului o gamă variată de produse farmaceutice Apotek Hjartat destinate celor care vor să se lase de fumat.

    Akestam Holst, agenţia publicitară care a realizat campania antifumat, a reuşit crearea acestui extraordinar efect prin instalarea în panoul publicitar a mai multor detectoare de fum.

    Primul loc ales pentru amplasarea acestor panouri a fost Piaţa Odenplan din Stockholm, un loc binecunoscut pentru numărul mare de fumători.

    Agenţia a filmat reacţiile fumătorilor – unii au fost extrem de surprinşi, alţii au izbucnit pur şi simplu în râs -, iar rezultatul a fost postat online şi a fost diseminat la scară largă.

    – See more at: https://www.realitatea.net/aceasta-este-noua-metoda-de-combatere-a-fumatului-ideea-inedita-implementata-in-suedia_2024012.html#sthash.5gGqLOC3.dpuf

    Un lanţ farmaceutic suedez a plătit o campanie publicitară, cu scopul de a încuraja fumătorii să se lase de acest obicei nociv, scrie Rador.

    La prima vedere, panourile publicitare speciale, amplasate mai ales în faţa staţiilor de metrou, prezintă fotografia unui model cunoscut. În momentul în care un fumător stă în apropiere sau se plimbă prin faţa panoului cu ţigara aprinsă, modelul se mişcă brusc şi începe să tuşească, în mod evident deranjat de fumul de ţigară.

    După câteva reprize de tuse, imaginea de pe panou se schimbă din nou, oferind publicului o gamă variată de produse farmaceutice Apotek Hjartat destinate celor care vor să se lase de fumat.

    Akestam Holst, agenţia publicitară care a realizat campania antifumat, a reuşit crearea acestui extraordinar efect prin instalarea în panoul publicitar a mai multor detectoare de fum.

    Primul loc ales pentru amplasarea acestor panouri a fost Piaţa Odenplan din Stockholm, un loc binecunoscut pentru numărul mare de fumători.

    Agenţia a filmat reacţiile fumătorilor – unii au fost extrem de surprinşi, alţii au izbucnit pur şi simplu în râs -, iar rezultatul a fost postat online şi a fost diseminat la scară largă.

    – See more at: https://www.realitatea.net/aceasta-este-noua-metoda-de-combatere-a-fumatului-ideea-inedita-implementata-in-suedia_2024012.html#sthash.5gGqLOC3.dpuf

    Un lanţ farmaceutic suedez a plătit o campanie publicitară, cu scopul de a încuraja fumătorii să se lase de acest obicei nociv, scrie Rador.

    La prima vedere, panourile publicitare speciale, amplasate mai ales în faţa staţiilor de metrou, prezintă fotografia unui model cunoscut. În momentul în care un fumător stă în apropiere sau se plimbă prin faţa panoului cu ţigara aprinsă, modelul se mişcă brusc şi începe să tuşească, în mod evident deranjat de fumul de ţigară.

    După câteva reprize de tuse, imaginea de pe panou se schimbă din nou, oferind publicului o gamă variată de produse farmaceutice Apotek Hjartat destinate celor care vor să se lase de fumat.

    Akestam Holst, agenţia publicitară care a realizat campania antifumat, a reuşit crearea acestui extraordinar efect prin instalarea în panoul publicitar a mai multor detectoare de fum.

    Primul loc ales pentru amplasarea acestor panouri a fost Piaţa Odenplan din Stockholm, un loc binecunoscut pentru numărul mare de fumători.

    Agenţia a filmat reacţiile fumătorilor – unii au fost extrem de surprinşi, alţii au izbucnit pur şi simplu în râs -, iar rezultatul a fost postat online şi a fost diseminat la scară largă.
     

  • Adaptarea mesajelor la noile tendinţe digitale

    Marius Lăzărescu a fondat, în urmă cu 11 ani, agenţia Today’s. Nu a început ca o agenţie de publicitate online, ci mai curând ca una de web development, dar tăierile de bugete din 2009 l-au obligat să se repoziţioneze. Astăzi, agenţia fondată de el, specializată în gestionarea campaniilor online de publicitate, este Google AdWords Certified Partner şi singura agenţie din România certificată convert.com, entitate care atestă capacitatea unei agenţii de a atinge grupul ţintă propus.

    Publicitatea online în România a evoluat de-a lungul ultimilor 11 ani, iar în această evoluţie Marius Lăzărescu a văzut mai multe etape: cea în care pentru o firmă era bine să aibă un website, „ca să nu mai aibă o adresă de mail la Hotmail, ci una la un domeniu customizat”, iar apoi s-a evoluat către etapa în care lumea deja avea nişte aşteptări de la site-urile respective. Nu măsura încă nimeni impactul site-ului în business, dar oamenii începeau să aibă aşteptări, care puteau să pornească spre exemplu de la aspectul vizual. „Undeva prin 2008 ar fi următoarea etapă, când nu mai existau pe piaţă suficienţi bani pentru proiecte personalizate de mii de euro, pur şi simplu primeai bugete foarte mici pentru modificări şi atunci a început practic să înflorească zona de dezvoltare pe WordPress”, spune managerul agenţiei Today’s.

    „Atunci a început să crească şi ponderea de campanii în Google Adwords la noi, pentru că acei clienţi care lucrau în mod obişnuit aveau probleme de cash-flow. Şi unde să investeşti mai degrabă 500 de euro: într-un site care arată mai bine sau în acelaşi site completat cu o campanie de Adwords care ar putea să genereze venituri? Aşa am început şi noi să creştem zona de clienţi pe campanii de genul acesta, ne-am transformat practic într-o agenţie concentrată pe marketing online. Acum continuăm acest trend, campaniile de Adwords reprezintă cea mai importantă componentă a businessului, cam 80‑85% din cifra de afaceri.”

    Din punctul de vedere al investiţiei în publicitate, managerul Today’s defineşte mai multe categorii de clienţi, sumele variind între câteva sute de euro şi zeci de mii de euro pe lună. Lăzărescu povesteşte că există trei tipuri de clienţi, în funcţie de bugetul pe care îl investesc. Pe de o parte sunt clienţi care investesc sub 1.000 de euro pe lună şi de multe ori sunt cei aflaţi la prima lor campanie; 80% din aceştia renunţă în primul an – fie pentru că au derulat o campanie in-house, ca un fel de test, fie pentru că decid că instrumentul nu e potrivit pentru ei. Aceştia sunt cei mai numeroşi. Nivelul următor ar fi între 1.000 şi 5.000 de euro pe lună, „sigur că sunt şi mai puţini care investesc astfel de sume. Ei au trecut de faza de testare, deja îşi echilibrează bugetul cu banii necesari campaniei. Şi mai sunt clienţii mari şi foarte mari, cei care investesc peste 5.000 de euro pe lună, sunt clienţi în România care ajung şi la 15.000-20.000 de euro pe lună investiţi în Adwords şi Facebook.”
    Cât despre preţuri, antreprenorul spune că acestea sunt raportate şi la piaţă. În România, costul mediu e de aproximativ 200 de euro pentru serviciile de management de campanie. Evident, ele variază de la o agenţie la alta, şi se pot găsi freelanceri care să vândă cu 50 de euro sau agenţii care să vândă cu 500 de euro.

    Un studiu recent realizat de Today’s relevă faptul că dispozitivele mobile câştigă tot mai mult teren în viaţa noastră de zi cu zi şi reprezintă unul dintre mediile cele mai populare de pe care oamenii accesează internetul. Cel mai des le folosesc pentru a căuta diverse informaţii, produse de care sunt interesaţi sau pentru a identifica locaţia unui magazin fizic. Şi chiar dacă majoritatea comenzilor online sunt finalizate pe computer, telefonul are încă un rol decisiv în procesul de căutare. Astfel, peste 53% din persoanele cu vârsta de peste 16 ani din România care deţin un dispozitiv mobil îl utilizează pentru navigare online, în special pentru a căuta informaţii despre anumite produse sau servicii pe care le doresc, dar şi pentru a localiza magazinele fizice sau chiar de a împărtăşi recenzii şi opinii cu alţi utilizatori.

    Studiul arată că 66% din utilizatorii de smartphone au aflat prima dată despre un produs din mediul online, restul de 34% au obţinut informaţii în magazin sau prin contact telefonic. Mai mult, 42% din utilizatori îşi folosesc telefonul pentru a iniţia procesul de cunoaştere a mărcii şi pentru a căuta sfaturi şi opinii ale altor cumpărători. Cei mai mulţi dintre cei care utilizează smartphone-ul în scopul căutării de informaţii online despre produse şi servicii sunt tinerii până în 25 de ani. Ei reprezintă 91% din totalul deţinătorilor de telefon, urmaţi îndeaproape de cei între 25 şi 34 de ani.

    Astfel, chiar dacă anul 2017 abia a început, navigarea de pe mobil câştigă din ce în ce mai mult teren, anunţând un real trend în acest sens în lunile care vor urma. Marius Lăzărescu explică faptul că organizaţiile trebuie să îşi alinieze strategiile de promovare online la acest trend şi să îşi adapteze pentru accesarea de pe interfeţe mobile atât site-urile, cât, mai ales, campaniile de publicitate online. Mai mult, pentru a se asigura că ajung la toţi utilizatorii, aceştia ar trebui să urmărească separat, în paralel, indicii de performanţă veniţi din traficul pe mobil vs. cei de pe PC, întrucât utilizatorii celor două platforme au comportamente diferite şi stimulii care-i atrag online sunt şi ei diferiţi.

    În acest context, companiile care nu au un site conceput special pentru mobil riscă să piardă potenţiali clienţi, dar şi bani în campanii ineficiente, deoarece reclamele nu vor fi afişate sau vor apărea mai rar decât ale competitorilor. Există însă soluţii pentru cei care vor să fie în pas cu evoluţia tehnologiei şi cu folosirea tot mai intensă a dispozitivelor mobile.

    Un alt aspect, explică Lăzărescu, este că mesajele concepute pentru mobil trebuie să fie diferite de cele pentru desktop. Pe mobil spaţiul de display este mult mai mic, de aceea materialele publicitare trebuie să aibă texte mai scurte, fonturi mari şi culori aprinse, care să atragă imediat atenţia. În plus, mesajele nu trebuie să fie foarte agresive, ci adaptate la interesul utilizatorului. El nu trebuie agasat cu reclame care nu îl interesează şi care îl întrerup prea des din activitatea sa online.

    Altfel, efectul va fi contrar celui dorit: utilizatorul se va enerva în loc să devină interesat de un produs sau serviciu. „Din toată piaţa asta de oameni care fac campanii pe Adwords, cam 40% sunt gestionaţi de către un terţ. Restul îşi fac intern, mai bine sau mai puţin bine, cu un manager care mai schimbă câte ceva o dată la două săptămâni sau cu cineva care face ajustări zilnice”, remarcă Marius Lăzărescu. „Observ o creştere a numărului de companii care vor să ia oameni dedicaţi, companii care recrutează şi se bat umăr la umăr cu agenţiile pentru specialişti. În general, în Europa de Vest clientul acordă unei agenţii contul, pentru că preferă să se concentreze pe propriul business. În străinătate, cam 90% din conturi ajung la agenţii; în Suedia, spre exemplu, e vorba de 96%.” Potrivit statisticilor Google, spune el, tarifele din România sunt printre cele mai mici din Europa,  dar la calitatea serviciilor suntem cotaţi printre primii. „Media conturilor gestionate de agenţii din România este peste media europeană, deci stăm bine aici.”