BusinessMagazin

Tag: BVB

  • Investitorii aşteaptă raportările preliminare ca să decidă dacă vând sau mai cumpără

    Bursa de la Bucureşti a crescut cu 0,65% (indicele BET-C) după ce în precedentele două zile a scăzut cu peste 2%, însă majoritatea investitorilor au adoptat poziţii de aşteptare, iar deal-urile cu acţiuni BRD şi OMV Petrom (SNP) au asigurat jumătate din lichiditate. “Piaţa se află într-o stare de consolidare în jurul valorilor actuale. Chiar dacă vom mai vedea mici corecţii, probabil, pe termen scurt evoluţia va fi laterală şi volumele nu vor fi foarte ridicate. Ne aflăm într-o perioadă de aşteptare a rezultatelor financiare, unde vom vedea exact la ce dividende ne putem aştepta de la companii. După publicarea rezultatelor mă aştept să mai vedem o reacţie pozitivă a pieţei”, a declarat şeful departamentului de tranzacţionare la Alpha Finance, Gabriel Necula. La închiderea pieţei principale, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, era în creştere cu 0,44%, iar indicele extins al Bursei, BET-XT, se plasa cu 0,61% peste ziua anterioară. Indicele BET-XT reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni româneşti în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea. Indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondul Proprietatea, a avansat cu 0,8%.

    Mai multe pe zf.ro

     

  • Miza lichidării SIF-urilor: profituri de 500 mil. euro

    Averea deţinută de cele cinci SIF-uri listate pe bursă s-a redus cu 19% în doar trei ani de zile, respectiv cu 1,44 mld. lei (360 mil. euro), în special ca urmare a lichidării de active din portofoliu, conducerile acestora fiind presate de acţionari să acorde dividende din ce în ce mai ridicate.În prezent SIF-urile mai deţin o avere de 6 miliarde de lei (1,38 mld. euro), în timp ce valoarea de piaţă cu­mulată a lor se ridică la aproximativ 880 mil. euro, astfel că la un simplu calcul rezultă că dacă teoretic SIF-urile şi-ar lichida în întregime portofoliile de acţiuni acţionarii acestora ar putea încasa profituri brute de circa 500 mil. euro. “La SIF-uri avem parte de un proces de dizolvare a colecţiei valoroase de active. SIF-urile sunt vehicule cu durată nelimitată de viaţă, dar această politică agresivă de vânzare le-ar putea transforma în vehicule cu viaţă limitată”, spune Mihai Căruntu, şeful departamentului de cercetare pieţe de capital al BCR. SIF-urile care au înregistrat cele mai mari scăderi ale activelor sunt SIF Transilvania şi SIF Muntenia, care şi-au redus averea cu 30% şi respectiv 28%, principalele participaţii vândute fiind cele la BRD şi Erste Bank.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

     

  • Transferul anului: Sibex ar vrea să se listeze la bursa din Bucureşti

    Conducerea bursei din Sibiu a discutat posibilitatea listării operatorului bursier Sibex la Bursa de Valori Bucureşti, potrivit unor surse din piaţa de capital, demers-surpriză care ar putea apropia cele două burse în condiţiile în care discuţiile despre o potenţială fuziune au fost tot mai puţine în ultimul an. Bursa din Sibiu este deja listată pe propria platformă, începând din 2010 investitorii putând tranzacţiona acţiunile operatorului, astfel că listarea la Bucureşti ar avea loc cel mai probabil sub forma unei listări secundare, fără ofertă de acţiuni. Societatea Sibex are o capi ta lizare de 22,7 milioane de lei, valoare calculată la cel mai recent preţ din piaţă de 0,68 lei/acţiune. Sibex este prima companie şi singura care s-a listat pe propria platformă. A doua companie, şi de altfel şi singura de pe sistemul alter nativ de tranzacţionare ope rat de bursa din Sibiu, este com pania Prodplast Imobiliare, cu o capitalizare de 64,3 milioane de lei. Bursa din Sibiu a fost până de curând principala piaţă de tranzacţionare a produselor derivate, însă după declanşarea scandalului legat de fuga lui Cristian Sima, fost preşedinte şi director general al bursei din Sibiu, tranzacţiile cu produse derivate au scăzut vertiginos. Până la scandalul declanşat de fuga din ţară a lui Cristian Sima, acuzat că ar fi pierdut banii unor clienţi în urma unor investiţii riscante, bursa din Sibiu era piaţa preferată a investi torilor cu apetit ridicat de risc care tran zacţionau contracte derivate pe indicele american Dow Jones. Cea mai mare parte a tranzacţiilor cu contracte cu derivate erau intermediate de firma WBS România, fondată de Cristian Sima şi închisă pentru nereguli.

    Mai multe pe zf.ro

     

  • Mai pleacă un broker: OTP Bank spune adio bursei

    După primele 11 luni din acest an, OTP Bank se clasează pe locul 34 din 52 în topul bro­kerilor de la Bursa de Valori Bucureşti, cu un rulaj cumulat de 68,3 milioane de lei şi o cotă de piaţă de 0,37%. Banca a primit avizul CNVM pentru a activa pe piaţa de capital în martie 2009 şi a început să intermedieze tranzacţii în luna octombrie a aceluiaşi an. În cele trei luni de activitate pe bursă din 2009 OTP Bank România a intermediat tranzacţii de 3,8 milioane de lei (0,03% cotă de piaţă), pentru ca apoi în 2010 să urce pe locul 36, cu un rulaj de 85,1 milioane de lei (0,48% cotă de piaţă), iar în 2011 să fie pe locul 24, cu transferuri de 175,1 milioane de lei (0,75% cotă de piaţă). OTP Bank România face parte din grupul financiar ungar OTP Bank.

    Mai multe pe zf.ro

  • SIF Oltenia a luat 5% din acţiunile BVB pe minime

    Achiziţiile vin în contextul în care acţiunile bursei de la Bucureşti au pierdut 30% din valoare anul acesta după ce anul trecut s-au depreciat cu încă 29% şi au atins recent cel mai mic preţ, coborând uşor sub pragul de 20 de lei/acţiune. În urma acestor achiziţii SIF Oltenia a devenit unul dintre cei mai mari acţionari ai bursei de la Bucureşti, alături de Franklin Templeton, BCR şi SIF Moldova, care au de asemenea câte 5% din acţiuni.

    Mai multe pe zf.ro

  • Acţiunile Facebook intră la tranzacţionare pe sistemul alternativ al BVB

    Tradeville va fi market maker pentru aceste acţiuni, astfel că va ţine preţul de la Bucureşti la un nivel foarte apropiat de cel de pe piaţa Nasdaq din SUA. Totodată, investitorii vor găsi permanent contraparte atât la vânzarea, cât şi la cumpărarea acţiunilor.

    Casa de brokeraj a anunţat încă din luna august că intenţionează să aducă titlurile Facebook pe sistemul alternativ de tranzacţionare de la BVB.

    Imediat după listarea Facebook, în luna mai, Tradeville a permis clienţilor săi să mizeze pe scăderea preţului acestor acţiuni, prin intermediul tranzacţionării contractelor pentru diferenţă (CFD) cu activ suport pe titlurile celei mai mari reţele sociale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cionga, BVB: Mediatizarea exagerată şi greşită a cazului Sima a afectat imaginea bursei

    “Cazul Sima a afectat imaginea pieţei de capital locale, dar nu din motive care ţin de funcţionarea pieţei de capital, ci din cauza faptului că a fost mediatizat într-un mod exagerat şi greşit, în sensul că nu s-a precizat de câte ori era nevoie, în limbaj foarte simplu, că domnul Sima a acţionat pe pieţe de capital străine, prin vehicule de investiţii străine şi alimentând aceste vehicule din conturile unor bănci care nu sunt în comunitatea europeană”, a declarat marţi Cionga.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BVB speră să convingă Guvernul să listeze companiile de stat doar pe piaţa locală

    “Cred că este un pas greşit să facem de la început duble listări. Ar trebui să încurajam listarea aici (la BVB, n.r), să dezvoltăm piaţa locală. Sperăm că vom convinge guvernul să facă listări doar aici.

    Dacă vor vrea în continuare şi pe altă Bursă, nu ne putem opune, dar guvernul trebuie să înţeleagă că este nevoie de dezvoltarea pieţei locale.

    Avem calculatoare şi aici şi pot fi cumpărate acţiuni de către investitorii străini şi de pe această piaţă”, a spus Paul, prezent la deschiderea şedinţei bursiere de marţi, cu ocazia aniversării a 50 de ani de la înfiinţarea programului CFA (Chartered Financial Analyst – Asociaţia profesională a analiştilor financiari certificaţi internaţional).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cu o listare nu se face primăvară

    “Transgaz era o poveste izolată la vremea respectivă, care venea la un an după listarea Transelectrica. După cele două momente importante existau deja discuţii cu patru-cinci emitenţi de anvergură privaţi de pe piaţa locală care brusc au devenit curioşi.” Listarea Transelectrica din septembrie 2006 a fost prima mare ofertă de acţiuni derulată de stat, iar acţiunile au crescut puternic după listare, ajungând ca, în şase luni de la oferta publică iniţială, să se tripleze banii investitorilor. În cazul Transgaz, investitorii au suprasubscris, în decembrie 2007, de aproape 28 de ori, valoarea de aproape două miliarde de euro devenind un record în istoria pieţei de capital din România. Miliardele atrase atunci din piaţa de capital arătau potenţialul bursei de la Bucureşti, însă lucrurile nu au evoluat conform traseului atât de aşteptat de investitori.

    Adrian Lupşan, vicepreşedintele Bursei de Valori Bucureşti şi director general adjunct al companiei de brokeraj Intercapital Invest, parte a consorţiului de intermediere a ofertei Transelectrica, face trimitere la cel mai recent exemplu de eşec – soarta ofertei publice a Petrom de anul trecut – care “a afectat foarte mult imaginea României şi a pieţei de capital”. Pentru oferta publică secundară de vânzare a 9,84% din acţiunile Petrom, derulată la mijlocul anului trecut, subscrierile înregistrate au fost sub nivelul necesar de 80%. Lupşan spune că a fost prima ocazie când ţara noastră apărea pe radarul marilor investitori, însă mesajele date de majoritatea brokerilor la acea vreme sunt sugestive pentru a înţelege nivelul la care se află piaţa de capital românească – “cei mai mulţi au criticat operaţiunea fără ca măcar să citească prospectul”.

    Oferta publică a Transelectrica a reuşit însă să evite soarta ofertei Petrom de anul trecut: investitorii au suprasubscris cu aproape 59%, valoarea ordinelor plasate fiind de 269 milioane de lei. Ca urmare a schimbării conducerii bursei din 2011 şi a mâinii de ajutor întinse de stat, piaţa de capital va trece, după cum spune Lupşan, printr-un nou început, “fragil, dar de la care aşteptările sunt foarte mari”. Elementul cel mai important care poate creşte notorietatea bursei îl reprezintă tocmai emitenţii. Câteva nume importante, cum se anunţă a fi Romgaz, pot atrage jucători de amploare în România. Dacă astăzi companii precum Deutsche Bank sau JP Morgan îşi trimit câte un reprezentant cu avionul pentru a culege informaţii despre piaţa locală, o operaţiune de succes şi noi nume mari listate ar putea determina chiar deschiderea unor filiale la Bucureşi, cum se întâmplă deja de ani buni în cazul vecinilor polonezi. “Când cineva vine şi vede rulaje de cinci milioane de euro pe zi, îşi dă seama că nu merită să fie aici. La o lichiditate medie zilnică de 50 de milioane, atunci devii atractiv. Dimensiunea pieţei o construiesc emitenţii”, spune Lupşan.

    Vicepreşedintele BVB vorbeşte despre 2012 ca despre cea mai mare provocare a pieţei de capital de după Revoluţie, al cărei succes depinde de modul cum se vor derula privatizările companiilor de stat şi de apariţia emitenţilor privaţi de anvergură, capabili să înţeleagă că şi bursa de la Bucureşti e o soluţie viabilă de finanţare.

    Vicepreşedintele BVB spune că momentul ales pentru listarea unei companii la bursă nu poate fi catalogat drept bun sau rău: “Dacă evaluai un apartament în 2007 sau îl evaluezi astăzi, valorile sunt diferite. Deşi piaţa a căzut cu 50-70% faţă de anii buni, banii atraşi acum pot să valoreze în termeni reali mult mai mult prin investiţiile posibile în momentul de faţă”. Succesul ţine, deci, mai puţin de momentul ales şi mai mult de modul cum se folosesc banii atraşi, iar exemplul Băncii Transilvania – “unul dintre puţinele reuşite” – este relevant, dat fiind că a reuşit să devină un jucător important pe piaţa bancară românească tocmai prin fondurile atrase prin bursă.

    Lupşan spune că încă o poveste de succes după cea a Transelectrica va putea schimba modul cum e privită astăzi bursa de la Bucureşti. Ar trebui totuşi să se întâmple tot în acest an şi nu după alţi patru, aşa cum s-a întâmplat în cazul Transgaz. Până acum, 2012 a arătat că veştile bune pot veni mult mai repede decât ne-a învăţat istoria: “Piaţa de capital nu arăta nicio deschidere în decembrie, iar la numai două luni distanţă s-au strâns peste 50 de milioane de euro în zece zile”.

  • BVB a preluat 5% din Bursa din Chişinău, în schimbul dreptului de utilizare a sistemului de transfer

    “Bursa de Valori Bucureşti a fost informată de către Comisia Naţională a Pieţei Financiare din Republica Moldova că a autorizat Bursa de Valori Bucureşti pentru deţinerea cotei substanţiale de 5% din acţiunile Bursei de Valori Chişinău. Bursa de Valori Chişinău este al doilea operator de piaţă din Republica Moldova ce are ca obiect «activitatea profesionistă pe piaţa valorilor mobiliare bursieră ca activitate de bază, precum şi de clearing şi de consulting»”, se arată într-un comunicat al BVB. Bursa de Valori Chişinău a primit licenţa de “participant profesionist la piaţa valorilor mobiliare” la 24 februarie şi urmează să îşi lanseze în curând activitatea oficial.

    Mai multe pe mediafax.ro