BusinessMagazin

Tag: bnr

  • BREAKING. J.P. Morgan, cea mai mare bancă americană trimite o undă de şoc pentru România

    Echipa de economişti de la J.P. Morgan consideră că Banca Naţională a României (BNR) va fi nevoită să majoreze dobânda de referinţă la 5,5% în 2023 pentru a reduce inflaţia, care a crescut la cote nemaivăzute din anii ’70, cel puţin în SUA.

    În România, inflaţia a ajuns în noiembrie 2021 la 7,8% faţă de noiembrie 2020, după ce în octombrie a fost de 7,94% faţă de octombrie 2020. Această scădere se datorează plafonării preţurilor la gaze şi energie.

    Într-un raport adresat investitorilor, văzut de ZF, economiştii de la J.P. Morgan spun că inflaţia va creşte la un vârf de 9% în trimestru al doilea din 2022, după ce va expira plafonarea preţurilor la energie şi gaze.

    Raportul semnat de Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, fost economist la ING Bank România, şi care acum lucrează la Londra pentru J.P. Morgan, semnalează faptul că BNR este prea optimistă în privinţa evoluţiei inflaţiei.

    Până acum BNR a acţionat prea târziu şi prea puţin în majorarea dobânzii de politică monetară ceea ce va implica majorări mai mari ulterioare, cum ar fi în şedinţa din 10 ianuarie 2022, când Banca ar putea creşte dobânda de referinţă cu 0,5%.

    În şedinţa din noiembrie, spre surprinderea analiştilor, BNR a majorat dobânda cu numai 0,25%, de la 1,5% la 1,75%, când piaţa se aştepta la o creştere la 2%. BNR a sacrificat inflaţia pentru a susţine economia şi creditarea care în T4 au început să dea înapoi.

    Conform celui mai recent raport în privinţa inflaţiei, BNR crede că ar putea readuce inflaţia la 3%, ţinta Băncii Centrale în T3 din 2023.

    Potrivit J.P. Morgan, BNR prognozează, din nou, o inflaţie prea mică pe termen mediu, iar dintr-o perspectivă regională, România continuă să aibă cea mai scăzută inflaţie de bază (core – n.red), uşor sub cea din Polonia şi mult sub cea din Cehia, Ungaria şi Germania.

    Economiştii notează că BNR a reacţionat cel mai puţin la creşterea inflaţiei. De asemenea, având în vedere politica guvernului, este probabil ca creşterea salariilor să rămână robustă, chiar dacă piaţa forţei de muncă nu se va înăspri atât de mult pe cât se aşteaptă.​

  • Verdict necruţător al lui Florin Georgescu, prim-viceguvernator BNR: Din cauza lipsei de voinţă politică a decidenţilor în succesiunea guvernărilor, am ratat toate şansele de a adopta euro mai repede, iar noua ţintă va fi 2029

    ♦ Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, consfinţeşte eşecul României în proiectul adoptării euro mai repede ♦ România ar putea adopta euro după 22 de ani de la aderarea la UE şi după 30 de ani de la începerea cotării euro la Bucureşti.

    Următorul raport privind tre­cerea la euro a României va stabili drept ţintă anul 2029, deci o amânare cu­mulând 15 ani faţă de ter­me­nul ini­ţial, respectiv un decalaj de 22 de ani de la intrarea în Uniunea Europeană (UE), este verdictul necruţător al lui Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR. Sentinţa lui ia în calcul situaţia din prezent a indicatorilor din tabloul macroeconomic al ţării în raport cu criteriile de la Maastricht privind con­vergenţa nominală, care necesită substan­ţiale corecţii şi timp pentru realizarea acestora.

    Trecerea la euro a fost până acum o ţintă mişcătoare în România. Iniţial, obiectivul a fost 2014. Apoi, a urmat o perioadă „fără ţintă“. Ulterior, s-a profilat momentul 2019 pentru trecerea efectivă la moneda unică europeană şi apoi anul 2024, pentru ca următoarea ţintă să fie 2029. Moment la care vor fi trecut deja trei decenii de când euro a fost cotat pentru prima oară la Bucureşti, în 1999, la un curs de 13.000 de lei vechi (echivalentul a 1,3 lei în prezent).

    „Lipsa de voinţă politică a decidenţilor în succesiunea guvernărilor după aderarea la UE în 2007, în scopul aderării la zona euro, este demonstrată de faptul că România a schimbat până în prezent, pe baza rapoa­rtelor elaborate de instituţiile şi specialiştii reprezentativi ai statului, de trei ori anul-ţintă pentru adoptarea euro, res­pectiv 2014, 2019 şi 2024“, a explicat Florin Georgescu într-o prezentare realizată cu ocazia lansării cărţii „Capitalism şi capitalişti fără capital în România“.

    El a amintit că din cele 11 state foste comuniste care au aderat la UE, cinci au intrat deja în aria euro, iar alte două în anticamera acestei zone.

    Bulgaria şi Croaţia au fost primite de anul trecut în antecamera zonei euro şi în câţi­va ani pot adopta moneda unică europeană.

    În cazul României, momentul la care ar adera la zona euro se tot îndepărtează, în loc să se apropie.

    România a avut o fereastră de oportu­ni­tate între 2015 şi 2017, când putea solicita oficial intrarea în antecamera zonei euro (mecanismul de schimb valutar ERM II) în con­diţiile în care atunci îndeplinea toate cri­te­riile de convergenţă nominală instituite prin Tratatul de la Maastricht care privesc sta­bilitatea preţurilor, sustenabilitatea finan­ţelor publice şi a gradului de îndatorare, sta­bilitatea cursului de schimb şi nivelul ratelor do­bânzilor pe termen lung. În schimb, acum România nu mai îndeplineşte toate aceste criterii.

    În 2020, România avea un deficit bu­getar de 9,2% din PIB, rata inflaţiei medie anuală IAPC era de 2,3%, datoria publică era de 47,3% din PIB, iar dobânzile medii pe termen lung erau de 3,9% (referinţa fiind de 2,7%).

    În 2021, inflaţia anuală poate depăşi 7% la final de an, în condiţiile în care în octombrie şi noiembrie era în jurul a 7,8% – 7,9%, datoria publică a României poate trece de 50% din PIB, ţinta de deficit bugetar este de circa 7% din PIB pentru acest an.

  • Datoria externă totală a României a crescut cu 5,8 mld. euro în primele zece luni din 2021, la 132,6 mld. euro. La 31 octombrie, datoria publică directă a fost de 57,7 mld. euro

    Datoria externă totală a României, publică şi privată, a crescut în perioada ianuarie-octombrie 2021 cu 5,82 mld. euro, la un total de 132,6 miliarde euro, din care datoria publică directă a fost de 57,5 miliarde euro, în creştere cu 267 mil. euro faţă de finalul anului trecut, când a înregistrat valoarea de 57,3 miliarde euro, arată datele publicate marţi de BNR.

    Din volumul total, datoria externă pe termen lung a însumat 96,4 mld.euro la 31 octombrie 2021, adică 72,7% din totalul datoriei externe, în creştere cu 3,1% faţă de 31 decembrie 2020, iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 36,1 mld. euro, respectiv 27,3% din totalul datoriei externe, în creştere cu 8,8% faţă de finalul anului trecut.

    La 31 octombrie 2021, datoria negarantată public, deţinută practic de bănci şi companii, a atins valoarea de 35,3 miliarde euro, în scădere cu 530 mil. euro faţă de nivelul de 34,84 mld. euro înregistrat la 31 decembrie 2020, din care 346 mil. euro erau depozitele nerezidenţilor (depozite care sunt asimilate datoriei).

    Totodată, datoria autorităţii monetare a atins valoarea de 3,3 mld. euro la finalul lunii octombrie, în creştere faţă de 1,16 mld. euro la 31 decembrie 2020.

    “Datoria autorităţii monetare a crescut ca urmare a intrării în vigoare a noii alocări generale de DST de către FMI, acordată tuturor ţărilor membre conform cotei de participare, valoarea alocată României fiind de 1,73 mld. DST (aproximativ 2,1 mld. echivalent euro) ”, precizează BNR.

    În perioada ianuarie-octombrie 2021, rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 16,7% comparativ cu 20,7% în anul 2020.

    Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 octombrie 2021 a fost de 5,0 luni, în comparaţie cu 5,6 luni la 31 decembrie 2020.

    Datele BNR mai arată că gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 octombrie 2021 a fost de 87,2%, comparativ cu 90,3% la 31 decembrie 2020.

     


     

  • BNR va lansa pe 1 decembrie în circuitul numismatic o replică pe suport de polimer după prima bancnotă de 20 lei emisă de Banca Naţională în anul 1881, preţul de vânzare fiind de 100 lei

    BNR va lansa pe 1 decembrie în circuitul numismatic o replică pe suport de polimer după prima bancnotă de 20 lei emisă de Banca Naţională în anul 1881, preţul de vânzare fiind de 100 lei, exclusiv TVA, inclusiv pliantul de prezentare.

    Lansarea se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

    Bancnota va avea 168 x 96 mm, cu o toleranţă de ±1 mm, culoarea predominantă este albastru cobalt şi este imprimată în tehnică plană, pe suport de polimer.

    Pe aversul replicii se regăsesc următoarele elemente grafice reprezentative: două ferestre transparente, într-una figurând valoarea nominală a replicii „20ˮ în stânga şi în cealalată figurând portretul împăratului Traian, laureat, orientat spre stânga. Sub cele două ferestre transparente sunt două altare cu baza înaltă, iar pe corpul altarelor se regăseşte un cartuş rectangular cu inscripţia „ROMANIAˮ. În centru, se află un cartuş curbat cu inscripţia „BANCA NATIONALE A ROMANIEIˮ, sub care sunt înscrise: numărul de serie, data emisiunii „19 Ianuariu 1881.ˮ, valoarea nominală „DOUE DIECI LEIˮ şi semnăturile guvernatorului, directorului şi casierului central.

    Tot pe avers sunt imprimate: un cartuş în care este înscrisă valoarea nominală „20ˮ, de care se sprijină, în stânga, un tânăr reprezentând personificarea industriei, iar, în dreapta, un alt tânăr reprezentând personificarea comerţului, numărul de control şi anul lansării în circuitul numismatic „2021ˮ, tipărite cu cerneală de culoare neagră şi caractere de aceeaşi înălţime.

    Pe reversul replicii compoziţia grafică include elemente decorative. În centru, se regăseşte un medalion cu portretul împăratului Traian, laureat; circular, este înscris textul penalităţilor şi, în partea inferioară, valoarea nominală a bancnotei „DOUE DIECI LEIˮ.

    Deasupra medalionului este valoarea nominală a bancnotei „DOUE DIECI LEIˮ, iar dedesubt, un cartuş rectangular cu inscripţia ,,ROMANIA”. În dreapta şi în stânga medalionului central sunt două medalioane cu rama decorată, ce conţin ferestrele transparente.

    Sub fiecare dintre medalioanele laterale se află câte un cartuş în care este înscrisă valoarea nominală ,,20”.

    În scopul protejării împotriva falsificării, replica pe suport de polimer după prima bancnotă de 20 lei emisă de Banca Naţională a României în anul 1881, include următoarele elemente de siguranţă:

    •          două ferestre transparente complexe, astfel: în stânga aversului o fereastră în care figurează valoarea nominală a replicii „20ˮ, iar în dreapta aversului o fereastră în care figurează efigia împăratului Traian, laureat, orientat spre stânga;

    •          valoarea nominală a replicii „20ˮ din fereastra transparentă din stânga aversului şi portretul împăratului din fereastra transparentă din dreapta aversului realizate în tehnică multiton cu luminiscenţă în două culori, sepia şi verde, vizibile numai în lumină UV;

    •          anii „1881-2021ˮ imprimaţi în centru, pe avers, cu luminiscenţă albă, vizibilă numai în lumină UV;

    •          sigla BNR de sub ferestrele transparente, pe avers, imprimată cu luminiscenţă roşie, vizibilă numai în lumină UV;

    •          numărul de serie format din 8 cifre, imprimate central, pe avers, sub denumirea băncii centrale, cu cerneală de culoare neagră, cu luminiscenţă verde, vizibilă numai în lumină UV;

    •          numărul de control format din 4 cifre, imprimate cu cerneală de culoare neagră, poziţionat în colţurile din stânga sus şi dreapta jos, identice ca secvenţă, cu luminiscenţă verde, vizibilă numai în lumină UV.

    Tirajul pentru această emisiune numismatică este de 30.000 bucăţi.

    Replica pe suport de polimer după prima bancnotă de 20 lei emisă de Banca Naţională a României în anul 1881 va fi inclusă într-un pliant de prezentare redactat în limbile română, engleză şi franceză.

  • Creşterea fulgerătoare a datoriei externe vulnerabilizează stabilitatea cursului de schimb leu/euro. Unii bancheri internaţionali au luat România în vizor

    ♦ În patru ani, datoria externă totală a crescut cu 36 mld. euro, la 134 mld. euro, rezervele valutare au un plus de 10 mld. euro, la 41 mld. euro, iar exporturile au crescut cu doar 5 mld. euro, la 73 mld. euro ♦ Datoria externă totală este aproape dublă faţă de exporturi şi triplă faţă de rezervele valutare ♦ În cazul datoriei externe pe termen scurt, gradul de acoperire cu rezervele valutare este de circa 90%.

    Creşterea rapidă şi consistentă a datoriei externe şi deficitele mari, fiscale şi de cont curent, determină unii bancheri inter­na­ţionali să ia din nou Ro­mânia în vizor. Banca japoneză de in­vestiţii Nomura a inclus recent România printre ţă­rile emergente cu risc mare de a se confrunta cu o criză a cursurilor de schimb va­lutar, ală­turi de Egipt, Turcia şi Sri Lanka. Analiza Nomura a luat în calcul in­dicatori precum datoria externă ca procent din produsul intern brut, raportul dintre rezervele de valută şi importuri şi indicii bursieri.

    Concret, Nomura susţine că România are datorie externă mare pe termen scurt, re­zerve mici de valută şi deficite fiscale şi de cont curent semnificative, conform rapor­tului gigantului japonez citat de CNBC.

    „Rolul analiştilor este să facă analize. Rolul nostru este să nu lăsăm să se împli­nească prognozele negative legate de România. Rezervele internaţionale, valu­tare şi de aur, sunt pe deplin adecvate situa­ţiei actuale a României“, a declarat pentru ZF Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.

    Analizând evoluţia cifrelor din ultimii ani se observă că datoria externă totală a României a crescut în patru ani cu 36 mld. euro, până la 134 mld. euro, rezervele valutare s-au majorat doar cu 10 mld. euro, la 41 mld. euro, în timp ce exporturile, sursă de venituri în valută, au un plus de doar 5 mld. euro în patru ani, urmând să ajungă la 73 mld. euro în 2021, potrivit estimărilor.

    În cazul datoriei externe pe termen scurt, principala vulnerabilitate care a trimis România în corzi în criza economică precedentă, la final de 2008, gradul de acoperire cu rezervele valutare este de circa 90%.

    O problemă este că datoria externă totală a accelerat în ultimii ani şi a ajuns aproape dublă faţă de nivelul exporturilor anuale care reprezintă o sursă de venituri în valută.  Faţă de rezervele valutare, datoria externă totală este mai mult decât triplă.

    Un alt indicator important este şi datoria externă totală pe termen scurt, principala vulnerabilitate care a trimis România în corzi în criza economică precedentă, la sfârşitul anului 2008 şi care reprezintă împrumuturile luate din străinătate de către stat, bănci şi companiile private şi care trebuie returnate în 12 luni. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, la valoarea reziduală, cu rezervele valutare este de circa 90%.

    Raportul dintre datoria externă pe termen scurt şi rezerva de valută ajunsese la un vârf de 90% în noiembrie 2008, când analiştii străini avertizau că BNR ar risca să îşi epuizeze întreaga rezervă dacă ar încerca să acopere ieşirile de valută, în eventualitatea unei sistări a finanţării străine. Acest scenariu i-a speriat atunci pe investitori, care s-au retras din România, în timp ce speculatorii au pariat pe o depreciere abruptă a leului.

    Turcia, o altă ţară inclusă de Nomura în categoria ţărilor emergente cu risc mare de a se confrunta cu o criză valutară, chiar se confruntă cu o astfel de criză având în vedere că lira turcească a înregistrat o prăbuşire în ultimele zile, după ce preşedintele ţării Recep Tayyip Erdogan a lăudat recenta reducere de dobânzi operată de banca centrală şi a declarat că ţara sa poartă un „război economic de independenţă, potrivit Financial Times. În acest an, lira turcească s-a depreciat cu 40% în raport cu dolarul.

    În România, cursul de schimb leu/euro a avut pe parcursul acestui an o evoluţie fluctuantă, cu unele episoade de depreciere, însă comparativ cu nivelul de la finalul lui 2020 deprecierea acumulată în 2021 este de doar 1,6%.

  • 2022, anul imobilelor vechi?

    Anul 2021 a adus un vârf al locuinţelor noi livrate pe piaţă, care va putea fi depăşit abia în 2023-2024, ţinând cont de proiectele noi anunţate. Ce se va întâmpla în acest context anul viitor? O mare parte dintre clienţi se vor orienta către piaţa secundară a imobiliarelor. 

    „Pentru 2022, numărul de unităţi anunţate la finalizare este mai mic decât cele pe care le-am avut anul acesta. Dacă vor fi tendinţe de transfer al preţurilor crescute pentru materialele de construcţii în piaţă, nu cred că cererea va absorbi orice preţ. Or, dezvoltatorii au limitări de flexibilitate a preţurilor, ei trebuie să îşi urmeze planul de afaceri pentru că au obligaţii faţă de finanţatori”, a observat Anca Bidian, CEO al brokerului de credite Kiwi Finance, în cea mai recentă ediţie a webinarului Real Estate. Real Talk, realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN. În acest context, piaţa secundară, formată din imobilele vechi, va absorbi anul viitor o bună parte a cererii destinate pieţei noi. 

    „Piaţa secundară este mult mai flexibilă în România, mai ales fiindcă avem 90% proprietari fără ipoteci şi atunci preţul depinde de vânzătorul persoană fizică. Pentru cei mai mulţi dintre aceşti vânzători, vânzarea este un profit net, iar preţurile de aici nu au rigorile unui business plan, prin urmare, cred că piaţa secundară va absorbi anul viitor o cerere mult mai mare decât anul acesta”, explică Anca Bidian. 

    În 2021 a existat un vârf de unităţi noi ajunse la finalizare, circa 50.000, iar raportat la fondul nostru locativ, asta înseamnă mai puţin de 0,1%, prin urmare este departe de saturaţie. – „O piaţă imobiliară sănătoasă, matură, are nevoie de o viteză de unităţi noi intrate în piaţă de 1-2% ca să stea proaspătă.”

    Dincolo de creşterea preţurilor din domeniul construcţiilor, aproape toate locuinţele noi care urmează să fie livrate sunt antecontractate, iar dezvoltatorii va trebui să găsească soluţii pentru vânzarea acestora, ţinând cont că ei şi-au început proiectele cu anumite calcule, iar acum, preţurile pentru anumite materiale de construcţii sunt duble. „Clienţii au cumpărat şi au antecontractat la nişte preţuri – clar este o provocare, o presiune şi sigur că, la fel cum se întâmplă într-o astfel de situaţie în orice industrie, vor fi câştigători şi pierzători în piaţă”.  

    În acelaşi timp, în piaţă s-au anunţat multe proiecte care sunt la stadiul de autorizaţii acum şi care  sunt proiecte foarte mari, în toate oraşele aproape – proiecte pe vechile platforme industriale, pe vechi fabrici şi uzine, ajunse cu terenurile la maturizare, care vor deveni mini-cartiere, vor atrage infrastructură în jur, dezvoltare pe orizontală, însă vor ajunge la finalizare prin 2023-2024: „Părerea mea este că atunci vom vedea deja o etapă mai avansată  a pieţei imobiliare.Până atunci, este anul viitor care într-adevăr e provocator pentru imobilele noi”. 

    Cât de dispuşi sunt clienţii să se mute într-un imobil vechi? Anca Bidian este de părere că vor exista comportamente diferite în funcţie de oraş. „De exemplu, în Bucureşti, dacă tu vrei să stai în centru, nu poţi face asta, decât într-o locuinţă veche – nu se construiesc locuinţe noi în centrul Capitalei că nu există loc.”

    Ea recomandă clienţilor să îşi alcătuiască o listă de criterii atunci când aleg o locuinţă: locaţia, apoi accesul la diferite servicii şi facilităţi (grădiniţă, şcoală, metrou, acces rapid salvări, locuri de joacă, supermarketuri etc), iar în funcţie de această listă, să decidă ce vor. Când  apare o arie unde nu sunt locuinţe noi, se vor îndrepta către cele vechi: „În general, locuinţele noi sunt mai limitrofe, sunt oraşe unde sunt doar limitrofe. De aceea, dacă am putea face o hartă de repartiţie şi segmentare a cererii, vedem că avem cerere din toate segmentele, iar aceasta arată de asemenea un semn de maturitate.”

    Citiţi mai multe despre evoluţia pieţei imobiliare în România, în contextul de piaţă actual, dar şi ca urmare a noilor reglementări stabilite de BNR, ce vor fi implementate anul viitor, în următoarele articole rezultate în urma webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care a avut-o ca invitată pe Anca Bidian, CEO al brokerului de credite KIWI Finance.

    Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS, Android şi HUAWEI. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de credit ipotecar.

     

  • Care este impactul noilor reguli ale BNR în materie de creditare imobiliară?

    La mijlocul lunii octombrie, BNR a publicat un proiect de regulament pentru schimbarea condiţiilor de creditare pentru unele credite de investiţii imobiliare, în care principala măsură presupune modificarea avansului în cazul achiziţiei unei locuinţe, atunci când vorbim despre o locuinţă cumpărată în scop investiţional. Care este impactul acestei măsuri asupra pieţei imobiliare?

    „Banca Naţională reglementează câteva condiţii pentru creditele de investiţii imobiliare prin care, dacă o persoană cumpără un imobil în alt scop decât acela de locuinţă de familie sau de locuinţă permanentă, atunci va avea alte condiţii de creditare şi anume, plata unui avans mai mare: în loc de 15%, va plăti 25%”, explică Anca Bidian, CEO al brokerului de credite KIWIFinance, în cadrul celui mai recent webinar Real Estate. Real Talk realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN. 

    Din punctul ei de vedere, schimbările nu sunt semnificative, iar acesta este un pas firesc în direcţia maturizării pieţei imobiliare. „Opinia mea personală este că aceste decizii au venit acum pentru că piaţa imobiliară este foarte efervescentă în cerere, în număr de tranzacţii, iar atunci, desigur că putem să o privim ca pe o măsură anticiclică, care nu face decât să tempereze un risc de încălzire.”

    Anca Bidian observă că piaţa imobiliară de acum este una extrem de echilibrată, în contextul în care cererea şi oferta se întâlnesc, adică indicele de accesibilitate pentru veniturile medii întâlneşte oferta pentru veniturile medii: „O familie cu venituri medii de exemplu poate să acceseze fără probleme un credit cu care să îşi cumpere o locuinţă de 130.000 – 140.000 de euro. Prin urmare, avem un indice de accesibilitate aflat într-o zonă de echilibru, ceea ce permite un anumit număr de tranzacţii”.

    Astfel, discuţiile despre un posibil boom imobiliar şi comparaţiile cu criza anterioară nu sunt justificate. „O piaţă supraîncălzită nu este dată de valoarea absolută a imobilelor, ci de viteza de creştere a preţurilor. Or, noi am avut o viteză de creştere în linie cu creşterea veniturilor. Mai mult decât atât, viteza de creştere a veniturilor din ultimii ani a fost mai mare decât viteza de creştere a preţurilor imobilelor, drept urmare acest pericol nu există.”

    Ea explică şi că piaţă imobiliară matură are doi vectori de acţiune: preţul, dar şi numărul de tranzacţii. Când sunt emoţii în piaţă – cum ar fi de pildă cele generate de creşterea preţului pentru materialele de construcţii, nu scad preţurile din piaţa imobiliară, ci scade numărul de tranzacţii. „De aceea, orice comparaţie cu anii 2008-2009 nu îşi are sensul, fiindcă nimic nu mai este la fel ca atunci. Nici stadiul pieţei imobiliare, care era pur speculativă în acel moment, versus situaţia de acum; banii erau şi atunci mulţi în piaţă, dar erau bani speculativi, pe când acum, principala cerere vine de la clasa medie, de la oameni cu venituri medii, ceea ce este un mare câştig.”

    Prin urmare, Anca Bidian observă că măsura BNR are ca scop normalizarea avântului din partea cererii şi nu crede că va influenţa numărul sau preţul tranzacţiilor viitoare. În ceea ce priveşte segmentul micilor investitori, al persoanelor care îşi cumpără o a doua sau o a treia locuinţă în scop investiţional, acesta a crescut în ultimii ani. Majoritatea cumpără mai ales apartamente, în oraşe mari, atractive, unde prima intenţie este pentru închiriat. „Segmentul din această zonă care a crescut cel mai mult este cel al românilor cu venituri din străinătate care cumpără în România, segment care a înregistrat timp de doi ani consecutiv o creştere de 50% an la an a cererii”, observă CEO-ul KIWI Finance. 

    Conform datelor de la BNR, numărul celor care au credite active pentru proprietăţi care nu sunt declarate ca locuinţe principale este de aproximativ 70.000.

    „Persoanele care decid să cumpere în scop investiţional sunt persoane cu venituri peste medie, care îşi permit să cumpere casa şi să o întreţină, nu sunt persoane cu venituri la limită. Aceste persoane au dobândit şi o disciplină financiară, pot să îşi gestioneze mai riguros bugetul familiei, am văzut în ultimii doi ani că au crescut economiile populaţiei în bănci – sunt multe persoane care au simţit gustul economiei, iar toate acestea ne determină să credem că: suntem pe drumul spre maturizare pe are îl spuneam şi acesta este şi un drum sănătos.”

    Astfel, măsurile de la BNR, chiar dacă iniţial nu au fost date anticiclic, au efecte anticiclice: „Efectele anticiclice, aşa cum spune şi guvernatorul BNR, înseamnă să nu pedalăm la vale. Când totul creşte, ai nişte măsuri care accelerează creşterea, de care nu ai nevoie. O creştere sănătoasă, în paşi corelaţi cu restul indicatorilor macroeconomici dintr-o ţară, îţi asigură un echilibru al pieţei imobiliare”. 

    Citiţi mai multe despre evoluţia pieţei imobiliare în România, în contextul de piaţă actual, dar şi ca urmare a noilor reglementări stabilite de BNR, ce vor fi implementate anul viitor, în următoarele articole rezultate în urma webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care a avut-o ca invitată pe Anca Bidian, CEO al brokerului de credite KIWI Finance.

    Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS, Android şi HUAWEI. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de credit ipotecar.

     

     

     

  • Care este impactul noilor reguli ale BNR în materie de creditare imobiliară?

    La mijlocul lunii octombrie, BNR a publicat un proiect de regulament pentru schimbarea condiţiilor de creditare pentru unele credite de investiţii imobiliare, în care principala măsură presupune modificarea avansului în cazul achiziţiei unei locuinţe, atunci când vorbim despre o locuinţă cumpărată în scop investiţional. Care este impactul acestei măsuri asupra pieţei imobiliare?

    „Banca Naţională reglementează câteva condiţii pentru creditele de investiţii imobiliare prin care, dacă o persoană cumpără un imobil în alt scop decât acela de locuinţă de familie sau de locuinţă permanentă, atunci va avea alte condiţii de creditare şi anume, plata unui avans mai mare: în loc de 15%, va plăti 25%”, explică Anca Bidian, CEO al brokerului de credite KIWIFinance, în cadrul celui mai recent webinar Real Estate. Real Talk realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN. 

    Din punctul ei de vedere, schimbările nu sunt semnificative, iar acesta este un pas firesc în direcţia maturizării pieţei imobiliare. „Opinia mea personală este că aceste decizii au venit acum pentru că piaţa imobiliară este foarte efervescentă în cerere, în număr de tranzacţii, iar atunci, desigur că putem să o privim ca pe o măsură anticiclică, care nu face decât să tempereze un risc de încălzire.”

    Anca Bidian observă că piaţa imobiliară de acum este una extrem de echilibrată, în contextul în care cererea şi oferta se întâlnesc, adică indicele de accesibilitate pentru veniturile medii întâlneşte oferta pentru veniturile medii: „O familie cu venituri medii de exemplu poate să acceseze fără probleme un credit cu care să îşi cumpere o locuinţă de 130.000 – 140.000 de euro. Prin urmare, avem un indice de accesibilitate aflat într-o zonă de echilibru, ceea ce permite un anumit număr de tranzacţii”.

    Astfel, discuţiile despre un posibil boom imobiliar şi comparaţiile cu criza anterioară nu sunt justificate. „O piaţă supraîncălzită nu este dată de valoarea absolută a imobilelor, ci de viteza de creştere a preţurilor. Or, noi am avut o viteză de creştere în linie cu creşterea veniturilor. Mai mult decât atât, viteza de creştere a veniturilor din ultimii ani a fost mai mare decât viteza de creştere a preţurilor imobilelor, drept urmare acest pericol nu există.”

    Ea explică şi că piaţă imobiliară matură are doi vectori de acţiune: preţul, dar şi numărul de tranzacţii. Când sunt emoţii în piaţă – cum ar fi de pildă cele generate de creşterea preţului pentru materialele de construcţii, nu scad preţurile din piaţa imobiliară, ci scade numărul de tranzacţii. „De aceea, orice comparaţie cu anii 2008-2009 nu îşi are sensul, fiindcă nimic nu mai este la fel ca atunci. Nici stadiul pieţei imobiliare, care era pur speculativă în acel moment, versus situaţia de acum; banii erau şi atunci mulţi în piaţă, dar erau bani speculativi, pe când acum, principala cerere vine de la clasa medie, de la oameni cu venituri medii, ceea ce este un mare câştig.”

    Prin urmare, Anca Bidian observă că măsura BNR are ca scop normalizarea avântului din partea cererii şi nu crede că va influenţa numărul sau preţul tranzacţiilor viitoare. În ceea ce priveşte segmentul micilor investitori, al persoanelor care îşi cumpără o a doua sau o a treia locuinţă în scop investiţional, acesta a crescut în ultimii ani. Majoritatea cumpără mai ales apartamente, în oraşe mari, atractive, unde prima intenţie este pentru închiriat. „Segmentul din această zonă care a crescut cel mai mult este cel al românilor cu venituri din străinătate care cumpără în România, segment care a înregistrat timp de doi ani consecutiv o creştere de 50% an la an a cererii”, observă CEO-ul KIWI Finance. 

    Conform datelor de la BNR, numărul celor care au credite active pentru proprietăţi care nu sunt declarate ca locuinţe principale este de aproximativ 70.000.

    „Persoanele care decid să cumpere în scop investiţional sunt persoane cu venituri peste medie, care îşi permit să cumpere casa şi să o întreţină, nu sunt persoane cu venituri la limită. Aceste persoane au dobândit şi o disciplină financiară, pot să îşi gestioneze mai riguros bugetul familiei, am văzut în ultimii doi ani că au crescut economiile populaţiei în bănci – sunt multe persoane care au simţit gustul economiei, iar toate acestea ne determină să credem că: suntem pe drumul spre maturizare pe are îl spuneam şi acesta este şi un drum sănătos.”

    Astfel, măsurile de la BNR, chiar dacă iniţial nu au fost date anticiclic, au efecte anticiclice: „Efectele anticiclice, aşa cum spune şi guvernatorul BNR, înseamnă să nu pedalăm la vale. Când totul creşte, ai nişte măsuri care accelerează creşterea, de care nu ai nevoie. O creştere sănătoasă, în paşi corelaţi cu restul indicatorilor macroeconomici dintr-o ţară, îţi asigură un echilibru al pieţei imobiliare”. 

    Citiţi mai multe despre evoluţia pieţei imobiliare în România, în contextul de piaţă actual, dar şi ca urmare a noilor reglementări stabilite de BNR, ce vor fi implementate anul viitor, în următoarele articole rezultate în urma webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care a avut-o ca invitată pe Anca Bidian, CEO al brokerului de credite KIWI Finance.

    Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS, Android şi HUAWEI. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de credit ipotecar.

     

     

     

  • BNR va majora marţi din nou dobânda (ar fi o surpriză să nu o facă), dar întrebarea este ce va face anul viitor, când se va confrunta cu scăderea economiei şi reducerea puterii de cumpărare a românilor din cauza inflaţiei, iar politicienii trebuie să găsească pe cine să dea vina

    Marţi, 9 noiembrie, Banca Naţională va avea o nouă şedinţă de politică monetară, ultima din acest an, unde va majora, cel mai probabil, dobânda de referinţă, de la 1,5%, la 2%, pentru a da un semnal pieţei că vrea să controleze creşterea inflaţiei care a sărit peste aşteptări, dar şi să se ralieze băncilor centrale din regiune care au operat mişcări similare.

    Ar fi o surpriză să majoreze dobânda doar cu 0,25% – de la 1,5% la 1,75% -, sau cu mai mult de 0,5% – de la 1,5% la 2,25%, sau chiar mai mult.

    Creşterea dobâzii de către BNR este o certitudine, mai ales că Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, spunea că se uită şi la ce fac celelalte bănci centrale din regiune.

    Acum câteva zile, Polonia a surprins piaţa printr-o nouă creştere a dobânzii de referinţă, mai mare decât aşteptările, de la 0,5% la 1,25%, adică o creştere de 0,75% (în octombrie dobânda de referinţă crescuse de la 0,1%, unde a stat o lungă perioadă de timp, la 0,5%), ceea ce a provocat şi o scădere a zlotului polonez (acolo, cursul valutar al zlotului fluctuează liber, spre deosebire de România, unde politica BNR este de administrare controlată a cursului valutar al leului).

    În Cehia, banca centrală a majorat dobânda de referinţă (operaţiune repo la două săptămâni) la 2,75%, cu 1,25% mai mult.

    În Ungaria, banca centrală a majorat dobânda la finalul lunii octombrie cu 0,15%, la 1,8%, cel mai ridicat nivel din ultimii şase ani.

    Toate ţările se confruntă cu o creştere accelerată a inflaţiei, iar băncile centrale încearcă să ţină lucrurile sub control, mai ales că această creştere a inflaţiei nu va fi atât de scurtă, ci va ţine o perioadă de timp mai lungă.

    În România, care conduce plutonul inflaţiei în regiune şi chiar în Europa, am avut în septembrie o inflaţie de 6,29% (septembrie 2021 versus septembrie 2020), iar previziunile pentru octombrie, noiembrie şi decembrie merg spre o inflaţie de 7%.

    Creşterea dobânzilor la lei care a început în vară nu ţine pasul cu inflaţia, dar totuşi este o creştere.

    ROBOR la trei luni – indicatorul de referinţă pentru credite, în special la companii – a fost cotat vineri la 2,43%, faţă de 1,67% în vară. ROBOR este peste dobânda penalizatoare a BNR de 2%, acolo unde băncile se pot împrumuta fără niciun fel de probleme de la banca centrală, furnizând colateral titluri de stat.

    Băncile care cotează ROBOR-ul au majorat această dobândă pe toate scadenţele pentru că nu prea se realizează tranzacţii pe această dobândă.

    Piaţa (adică tranzacţiile reale) este mai jos, sub 2%.

    De altfel, acest lucru se vede în indicele IRCC, indicatorul de dobândă de referinţă folosit pentru creditele de consum sau creditele ipotecare, care urmăreşte tranzacţiile efective realizate de către bănci şi nu cotaţiile oferite de bănci, ca în cazul ROBOR-ului.

    Oricum, IRCC-ul este o anomalie, nu ca indicator de referinţă, ci ca mod de afişare a lui, pentru că are un decalaj de 6 luni.

    Indicatorul de 1,08% de acum, pe baza căruia se dau credite actuale, are la bază tranzacţii realizate pe piaţa interbancară în primul trimestru din an, atunci când BNR a redus de două ori dobânda de referinţă, de la 2% la 1,5%, iar apoi de la 1,5% la 1,25%.

    Gândiţi-vă că cei care iau acum credite au o ofertă de IRCC de 1,08% plus marja băncii, iar peste 6-9 luni vor plăti un IRCC dublu.

    Din cauza acestei anomalii şi a decalajului de 6 luni, clienţii încă nu au percepţia legată de majorarea dobânzilor.

    Ceea ce a crescut însă este dobânda la titlurile de stat, acolo unde randamentul de pe piaţa secundară (dobânda efectivă) depăşeşte 5% pentru titluri de stat pe 10 ani. De altfel, şi Ministrerul Finanţelor trebuie să plătească acum dobânzi mai mari pentru a împrumuta bani.

    Creşterea dobânzii de către BNR de marţi la 2%, aşa cum se aşteaptă analiştii, nu ar fi o problemă, pentru că dobânda revine la nivelul de acum un an.

    Întrebarea tuturor este ce va face Banca Naţională în continuare, pentru că va mai fi nevoită să crească dobânda de referinţă la 2,5%, dacă nu chiar la 3%, pentru a ţine inflaţia sub control şi mai ales expectaţiile.

    Plafonarea preţurilor la energie şi la gaze va ajuta inflaţia în lunile următoarele să nu crească, dar această plafonare este o bombă cu ceas, pentru că ţine până în aprilie. După această dată piaţa ar trebui să redevină liberă, cu preţurile de rigoare. Lumea se aşteaptă ca preţurile la energie să scadă după ieşirea din iarnă, ceea ce va ajuta pe toată lumea.

    în cazul României, creşterea în continuare a dobânzilor de către BNR, deja inclusă în aşteptările analiştilor, va interveni pe fondul unei scăderi a creşterii economice care începe deja să se simtă.

    De la 7% în acest an, analiştii se aşteaptă la o scădere a creşterii economice spre 3-4% anul viitor, având în vedere că inflaţia începe să muşte destul de bine, iar puterea de cumpărare se reduce.

    Creşterea dobânzilor va interveni şi pe fondul scăderii încrederii companiior şi consumatorilor în viitor, iar acest lucru se vede deja violent, aş putea spune, în scăderea interogărilor efectuate de bănci la ANAF pentru acordrea unui credit. Prin aceste interogări băncile verifică bonitatea clienţilor care cer credite. Iar în octombrie interogările au scăzut cu 40%, ceea ce arată că a venit gerul pe piaţa creditării mult prea devreme.

    Pe lângă valul patru de Covid, mult mai puternic decât aşteptările, şi creşterea inflaţiei, România se confruntă şi cu această criză politică care nu a adus nimic bun, ci dimpotrivă, a scăzut şi mai mult încrederea publicului în clasa politică şi în liderii noştri.

    Creşterea dobânzilor de către BNR este o certitudine, dar să vedem până la ce nivel, pentru că următoarele creşteri peste 2% vor intra în conflict deschis cu politicul.

    Mai ales că guvernul (să sperăm că vom avea unul) şi partidele trebuie să dea vina pe cineva pentru creşterea inflaţiei, pentru creşterea preţurilor, pentru scăderea puterii de cumpărare şi pentru reducerea motoarelor economiei.

  • Fini sunt! Cât plătiţi în plus la bancă dacă ROBOR creşte la 3%

    Marţi, ROBOR la 3 luni, un indicator de referinţă pentru credite, a fost cotat la 2,23%. Iar tendinţa este de creştere în continuare având în vedere creşterea inflaţiei spre 6-7%, cu mult peste aşteptări.

    Pe 9 noiembrie, BNR va avea o nouă şedinţă de politică monetară, ultima din acest an, unde analiştii se aşteaptă să crească dobânda de referinţă de la 1,5% la 2%, în continuare cu mult sub inflaţie.

    Având în vedere că presiunile inflaţioniste, adică creşterile de preţuri, sunt abia la început economiştii cred că BNR va creşte dobânda în prima parte a anului viitor la 2,5% dacă nu chiar mai mult, în încercarea de a nu scăpa lucrurile de sub control.


    În aceste condiţii, ROBOR-ul este aşteptat să crească spre 3%, dacă nu chiar peste.

    Cei care au luat credite în ultimii ani nu s-au confruntat până acum cu o creştere a dobânzilor şi nu prea ştiu ce înseamnă asta.

    Citiţi articolul integral pe www.alephnews.ro