BusinessMagazin

Tag: birouri

  • Primul avertisment major în privinţa viitorului: Inteligenţa artificială şi roboţii vor putea înlocui cel puţin 60% dintre angajaţii din birourile moderne din România

    „România este o ţară a extremelor – avem Bucureşti-Ilfov, care se află în top 3 al regiunilor din UE din prisma den­sităţii angajaţilor cu slujbe high-tech, dar şi multe slujbe cu un grad foarte scăzut de complexitate.
     
    Spre exem­plu, 99% din telemarketeri sau 94% din con­ta­bili/au­ditori vor dispărea în următoarele decenii, conform date­lor celor de la Oxford. Sigur există şi alte studii (in­clusiv mai noi), dar cam toate spun aceeaşi poveste: mare par­te din slujbele pe care le avem acum vor dispărea, dar tre­buie să ne punem întrebarea dacă nu oare acum 20-30 de ani ne-am fi gândit că ar există atâtea poziţii de pro­gra­ma­tor sau slujbe precum social influencer“, a spus George Didoiu associate director în departamentul de birouri al Colliers International.
     
    Ieri, compania de comunicaţii Vodafone a anunţat că va concedia în acest an financiar 1.700 de oameni sau 8% din forţa de muncă din centrele de servicii, o parte chiar din România, potrivit lui Nick Read, care va prelua luna viitoare poziţia de CEO al Vodafone, citat de Financial Times.
     

  • Ana Tower, clădirea de birouri a lui George Copos, a ajuns la “cota zero” fiind închiriată în proporţie de 30%

    Ana Tower Offices, dezvoltatorul proiectului imobiliar Ana Tower, un turn de birouri situat în zona de nord a Capitalei, spune că lucrările de construcţie realizate de compania austriacă Strabag au ajuns într-un timp record la “cota zero”, iar proiectul va fi finalizat la termen, în noiembrie 2019.

    Clădirea este închiriată în proporţie de peste 30 % unei corporaţii multinaţionale de renume internaţional şi există deja solicitări ferme pentru restul spaţiului închiriabil.

    Investiţia estimată la aproximativ 39 mil. euro, fără TVA,  va avea o suprafaţă totală închiriabilă de peste 41.000 mp, cu o medie de 1.378 metri pătraţi per etaj şi 358 de locuri de parcare dispuse pe trei etaje în subteran. La parter vor exista spaţii comerciale, precum şi o zonă destinată restaurantelor.

    Prin încadrarea în termenele de execuţie şi în clauzele contractuale, constructorul Strabag demonstrează că, fidel rigurozităţii sale tipic austriece, rămâne unul dintre cei mai puternici actori de pe piaţa imobiliară din România.

    „Eu, George Copos, în calitate de dezvoltator imobiliar, îmi respect promisiunile: „Sunt român şi investesc în România!”. Aşteptăm în continuare ca şi autorităţile publice să îşi respecte promisiunile şi să finalizeze mult – promisa Magistrală 6 de Metrou, care să lege Aeroportul „Henri Coandă” din Otopeni de Gara de Nord şi să deservească noul pol de business al Capitalei”, spune George Copos, acţionarul societăţii Ana Tower Offices.
     

     

  • C&W Echinox lansează prima academie de training din România dedicată chiriaşilor din centrele comerciale şi din clădirile de birouri

    Academia are ca scop final creşterea performanţei chiriaşilor în cadrul centrelor comerciale, prin îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi a relaţiei cu clienţii, respectiv ȋmbunătăţirea experienţei ocupanţilor din clădirile de birouri, prin dezvoltarea sentimentului de comunitate.

    Argo Capital Property a fost prima companie care a susţinut programul Academiei Drawing Business Value prin organizarea unei sesiuni de training la Shopping City Suceava, centru comercial administrat de Cushman & Wakefield Echinox. În contextul unei pieţe de retail tot mai concurenţiale, feedback-urile retailerilor locali participanţi confirmă utilitatea demersului.

     

  • Piaţa spaţiilor de birouri din Bucureşti atinge cel mai scăzut nivel al ratei de neocupare din istoria recentă

    Conform datelor CBRE, în S1 2018 au fost tranzacţionaţi 149.000 mp. Din punct de vedere al livrărilor, prima parte a anului a înregistrat un ritm relativ lent, cu 28.000 mp finalizaţi şi daţi în folosinţă, dar estimările agenţiei pentru al doilea semestru al anului sunt optimiste: 158.000 mp sunt în construcţie şi vor fi terminaţi până la finalul anului. Din stocul total de spaţii de birouri, 47% sunt în clădiri de clasă A.

    “Scăderea ratei de neocupare este un semnal clar că segmentul de spaţii de birouri din Bucureşti are nevoie de cât mai multe proiecte noi, pentru a face faţă cererii care creşte accelerat. Un aport important în majorarea gradului de ocupare îl au companiile de co-working, cum este Spaces, care au o activitate din ce în ce mai mare şi se extind cu rapiditate”, a declarat Mihai Păduroiu, head of advisory & transaction services – office al CBRE Romania.

    Din cei 149.000 metri pătraţi tranzacţionaţi în S1 2018, 80% se găsesc în clădiri de birouri de clasă A. Din punct de vedere al tipului de tranzacţie, circa 20% este reprezentat de reînnoiri şi renegocieri, iar restul de aproximativ 80% se împarte între: cereri noi de închirere (15%), relocări (22%),
    pre-închireri (36%) şi extinderi (7%).

    Clasamentul celor mai mari tranzacţii de închiriere, care au marcat piaţa spaţiilor de birouri în S1 2018, cuprinde suprafeţe care variază între 12.000 metri pătraţi şi 3.000 metri pătraţi, ocupate de companii importante din domenii ca producţie industrială şi energie, IT, co-working sau retail.

    În S1, segmentul spaţiilor de birouri a înregistrat cele mai multe cereri din partea companiilor din domeniul IT (27%), urmate de jucători importanţi din sectorul producţiei industriale şi al energiei (26%), precum şi de serviciile de afaceri (17%), retail (17%) şi financiar (6%).

    Zonele cu cea mai mică rată de neocupare sunt zona de nord (4.2%), unde se găseşte şi cel mai mare stoc de spaţii de birouri din capitală (782.000 mp), CBD (Piaţa Victoriei, Piaţa Charles de Gaulle – 4.7%), urmate de zona de vest (7.3%).

    Cele mai active zone, din punct de vedere al activităţii de închiriere, au fost: zona de vest (36% din volumul total al închirierilor), zona centrală (24%) şi zona de nord (16%). În semestrul al doilea (S2) al anului, 62% din cei 158.000 mp programaţi pentru finalizare vor fi livraţi în zona de vest, iar 38% în centru şi în CBD. Circa 70% din spaţiile de birouri care sunt anunţate pentru S2 2018 au fost deja pre-închiriate.

    Chiria contractuală medie se menţine neschimbată faţă de ultima perioadă şi este estimată la
    18,5 euro/ mp/ lună.

  • Unde sunt antreprenorii români, că nu-i văd în piaţă? Unde îşi investesc banii, pentru că mai au bani?

    Discuţie cu un dezvoltator imobiliar român: Am încercat să fac un fond imobiliar mai mare, am discutat cu mai mulţi antreprenori români să vină să participe, fond cu care să cumpărăm active, să dezvoltăm proiecte în ţară sau să mergem în afară, pentru că şi acolo mai sunt oportunităţi. Nu conduceam eu acest fond, ci le-am propus să angajăm o echipă de profesionişti. Nu s-a legat nimic, numai discuţii care nu duc nicăieri.
    În timp ce ai noştri stau la discuţii (fraţii Pavel de la Dedeman fiind o mare excepţie), cel mai bogat om din Lituania, Nerijus Numavicius, alături de alţi investitori lituanieni, pune pe masă 90 de milioane de euro pentru a face patru hoteluri în Bucureşti. Grupul lui, Apex Alliance, care deţine hotelul Europa Royal de la intrarea în Centrul Vechi, a cumpărat celebra clădire interbelică din Centrul Vechi Marmorosch Bank, de lângă BNR, unde vrea să facă un hotel aristocrat.
    De ce nu a făcut un antreprenor român acest proiect, pentru că tot ne plângem că vin străinii să ne ia ţara?
    Grupul ceh Penta, care deţine casele de pariuri Fortuna, a cumpărat numărul 1 de pe piaţa farma, grupul A&D Pharma, într-o tranzacţie de peste 350 de milioane de euro.
    De ce niciun antreprenor român nu a cumpărat el acest business, care era la vânzare de mai mulţi ani, şi au venit cehii?
    Săptămâna trecută, Daniel Kretinsky, regele energiei din Cehia şi Slovacia, cu active cumpărate în Italia sau Germania, a preluat un pachet de acţiuni în grupul de retail german Metro, cu opţiunea de a deveni acţionarul majoritar. Deci investitorul ceh nu s-a limitat să cumpere operaţiunile dintr-o ţară, ci a intrat în tot grupul german, care are şi peste 30 de magazine în România, cu afaceri de 1 miliard de euro.
    În acest moment, tot grupul german Metro valorează între 4 şi 5 miliarde de euro, iar dacă Daniel Kretinsky vrea să devină acţionarul principal, trebuie să pună la bătaie un miliard de euro. Peter Keller, cel mai bogat om din Cehia, a cumpărat acum doi ani prin fondul de investiţii PPF clădirea Metropolis din Bucureşti, iar acum se uită la o altă clădire care se află lângă sediul guvernului. Aceste clădiri erau la vânzare şi putea să le cumpere orice investitor român, dar poate randamentul din acest sector – de 6-8% pe an în euro – este considerat prea mic.
    Fondul de investiţii NEPI, cu investitori sud-africani, a devenit în 10 ani cel mai mare proprietar de malluri din România atât prin achiziţii (Promenada), cât şi prin noi dezvoltări (Mega Mall). Sud-africanii au reuşit ca în 10 ani să cumpere tot ce se putea cumpăra şi era la vânzare în România. Creierul din spatele NEPI a fost Martin Slabbert, dar NEPI este condus acum de un român, Alex Morar. Preşedintele consiliului de administraţie este Dan Pascariu, preşedintele boardului UniCredit Bank România.
    Cel mai mare proprietar de birouri din România este fondul de investiţii Globalworth, creat şi condus de Ioannis Papalekas, un investitor grec care şi-a început aventura în România la începutul anilor 2000 cumpărând şi închiriind apartamente pe Bulevardul Unirii. Papalekas a ajuns cel mai mare proprietar de clădiri de birouri din România în ultimii 10 ani, exact când era criză, prin achiziţii şi dezvoltări. Papalekas cumpără acum clădiri în Polonia, în încercarea de a replica modelul şi strategia din România.
    Ideea este că pe piaţă există foarte multe oportunităţi, dar care nu prea sunt cumpărate de antreprenorii sau investitorii români.
    Fraţii Pavel de la Dedeman sunt o excepţie prin faptul că au pus pe masă 200 de milioane de euro pentru a cumpăra cele patru clădiri de birouri The Bridge din zona căminelor studenţeşti Regie, din Bucureşti. Strategia lor este de a-şi diversifica businessul de familie. Decât să ţină banii la bancă cu 0 şi ceva la sută în euro, mai bine câştigă 7% din chirii.
    Ion Ţiriac, cel mai bogat român şi care a luat 700 de milioane de euro prin vânzarea acţiunilor pe care le deţinea la UniCredit Bank, încă îşi ţine banii la bancă, în aşteptarea unor oportunităţi care apar când vine criza şi când discounturile sunt foarte mari.
    De cealaltă parte, investitorii străini, mai ales cehi, slovaci, polonezi, nu mizează pe apariţia crizei, ci pe faptul că România va continua să crească într-un ritm accelerat.
    Sunt prea puţine exemple de tipul Dedeman. De ce?
    Antreprenorii români, cel puţin cei din imobiliare, nu gândesc în numere mari, nu pot să treacă dincolo de gardul unde au construit ceva, privesc cu reticenţă orice propunere de business şi, mai mult decât atât, nu prea vor să se asocieze cu alţi antreprenori români.
    Liviu Tudor, cel mai mare proprietar român de birouri, spune că piaţa are nevoie şi de antreprenori români pentru a echilibra grupurile internaţionale care câştigă teren.
    Dar unde sunt aceşti antreprenori, investitori români, unde-şi ţin banii, ce fac cu ei?

  • DEZASTRU: Ultima reprezentantă a României a fost eliminată de la US Open

    Partida s-a întins până dincolo de miezul nopţii la New York, iar cu această ocazie rusoaica a stabilit şi un nou record, 21 de victorii din tot atâtea partide obţinute în sesiunea de seară la Flushing Meadows.

    ”Nu ştiu dacă sunt relevante numerele, este o reuşită, dar asta nu înseamnă că am câştigat turneul. Mai sunt câteva meciuri în faţă şi trebuie să mă concentrez pe ce voi avea de făcut. Dar este clar că mă simt bine seara în New York, în faţa unui astfel de public. Cred că sunteţi puţin nebuni să staţi cu noi dincolo de miezul nopţii, să urmăriţi meciuri”, a declarat rusoaica.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • C&W Echinox: Numărul de angajaţi din clădirile de birouri moderne din Bucureşti poate ajunge la 270.000 pȃnă la finalul anului

    „După cum se poate observa din raportul nostru, numărul angajaţilor care lucrează ȋn clădiri de birouri clasa A şi B este ȋn continuă creştere. În condiţiile ȋn care disponibilitatea forţei de muncă este redusă, chiriaşii sunt din ce ȋn ce mai interesaţi să ocupe spaţii de birouri ȋn clădiri care să-i sunsţină ȋn demersul lor de a atrage şi a reţine angajaţi talentaţi. Astfel proprietarii şi firmele care administrează clădiri de birouri, ȋncep să fie şi ei implicaţi ȋn procesul de atragere de noi talente şi retenţie a angajaţilor existenţi, propunând de exemplu pentru zonele comune un design interior modern cu spaţii colaborative, creând astfel o atmosferă animată care să ȋncurajeze interacţiunea ȋntre diferite departamente. Un alt exemplu ar fi diversificarea serviciilor oferite, pe lângă cele tradiţionale (restaurante, spaţii comerciale, etc.) proprietarii iniţiează o serie de activităţi sportive sau de divertisment care să dezvolte şi să fixeze concepul de micro-comunitate”, spune Mădălina Cojocaru, partner, office agency C&W Echinox.

    Pipera Sud (Dimitrie Pompeiu), Barbu Văcărescu – Floreasca şi zona de Vest ocupă ȋn continuare primele trei poziţii din punct de vedere al numărului de angajaţi din clădirile de birouri moderne. Astfel, un număr de aproximativ 52.000 de persoane lucrează ȋn clădirile de birouri din zona Pipera Sud, circa 45.000 ȋn zona Barbu Văcărescu – Floreasca, iar ȋn Vest ȋn jur de 38.500, cele trei zone concentrând 63% dintre angajaţii clădirilor moderne de birouri din Bucureşti.

    Calculul numărului de angajaţi este realizat ȋn funcţie de destinaţia fiecărei zone de birouri şi de rata de ocupare ȋnregistrată pentru fiecare zonă la finalul primului semestru din 2018. Clădirile de birouri cu cea mai mare rată de metri pătraţi per angajat sunt situate ȋn special ȋn zona centrală şi CBD (Central Business District – Piaţa Victoriei – Piaţa Charles de Gaulle), care găzduiesc ȋn special sedii de firme din sectoare precum consultanţă, asigurări şi servicii bancare sau din domeniul farmaceutic.

    Cea mai mică rată de metri pătraţi per angajat rămâne ȋn continuare zona Pipera Sud (Dimitrie Pompeiu), zona de birouri dedicată operaţiunilor de back-office, fiind o destinaţie aleasă ȋn special de companiile care oferă servicii de outsourcing. Departamentul de birouri al companiei Cushman & Wakefield Echinox a ȋnchiriat ȋn prima jumătate a anului 2018 spaţii cu o suprafaţă cumulată de aproximativ 30.000 de metri pătraţi ȋn clădiri de birouri din Bucureşti şi din ţară.

  • Liniştea de la birou

    O soluţie ar fi amenajarea unor spaţii speciale izolate de zgomotul de fond, la care s-a gândit o companie newyorkeză nu de mult înfiinţată, Room, scrie Business Insider.

    Aceasta produce cabine telefonice de birou, care se pot asambla la locul unde este nevoie de ele, fiind gândite astfel încât să izoleze utilizatorul de zgomotele din jur şi totodată să fie bine ventilate.

    Cabinele elegante produse de Room au însă şi un dezavantaj din construcţie, ele fiind prevăzute cu un taburet şi nu cu un scaun mai confortabil, pentru ca nu cumva angajaţii să fie tentaţi să se mute cu totul acolo cât stau la serviciu, iar cererea e atât de mare încât clienţii trebuie să aştepte cam două luni pentru livrare.

  • Suprafaţa de retail de la parterul clădirilor de birouri din zona Floreasca/Barbu Văcărescu din Bucureşti a ajuns la 10.000 mp

    Zona Floreasca – Barbu Văcărescu, împreună cu împrejurimile ei, este una dintre cele mai efervescente din ţară pe mai multe segmente ale pieţei imobiliare: clădiri de birouri, retail, rezidenţial. Calitatea ridicată a companiilor prezente aici a determinat şi salarii pe măsură, astfel că angajaţii din zonă câştigă mai mult de jumătate de miliard de euro pe an, spre 2% din masa salarială totală din întreaga ţară. Această situaţie financiară a favorizat evoluţia calităţii serviciilor oferite în această zonă.

    „În trecut, în apropierea clădirilor de birouri se regăseau doar concepte de retail simple – cantine de prânz şi spaţii de tip coffee corner. În ton cu noile cerinţe ale consumatorilor, trecerea s-a făcut treptat spre restaurante şi cafenele premium, precum şi către alte categorii de bunuri. La rândul lor, serviciile s-au diversificat, ajungând în zona de coafor, servicii de curăţătorie sau servicii medicale, astfel încât un angajat să poată rezolva problemele de zi cu zi în proximitatea locului de muncă. Ne aşteptăm ca diversificarea să continue prin concepte precum afterschool sau grădiniţe, care să îmbunătăţească viaţa angajaţilor”, a declarat Brînduşa Grama, associate retail agency în cadrul Colliers International Romania.

    În ciuda extinderii anunţate, opţiunile oferite de Promenada Mall, singurul centru comercial prezent în zonă, vor fi insuficiente pentru zecile de mii de angajaţi din zona Floreasca/Barbu Văcărescu, ale căror cheltuieli lunare doar pentru masa de prânz, de exemplu, ajung la aproape 3 milioane de euro. Astfel, spaţiile de retail de la parterul clădirilor de birouri, care totalizează 10.000 mp (aproape un sfert din suprafaţa centrului comercial), vin în completarea serviciilor oferite de Promenada, fără să reprezinte o concurenţă.

    „Rezultatele deosebite obţinute de aceste spaţii de retail vin ca urmare a asocierii oportune între veniturile ridicate ale angajaţilor şi localizarea bună, căutată atât de către operatorii HoReCa, cât şi de către dezvoltatorii de rezidenţial. Vedem un adevărat succes al zonei de retail adiacente clădirilor de birouri, un succes care sperăm să fie replicat şi în restul ţării”, a adăugat Brînduşa Grama.

    Dezvoltatorii încep să experimenteze în acest sens prin extinderea componentei de retail: unii proprietari de birouri încearcă să formeze un pol pentru lifestyle, iar în alte zone ale Capitalei există deja restaurante şi baruri care funcţionează mult peste programul de lucru al angajaţilor din apropiere, ca destinaţii de seară în timpul săptămânii sau de brunch la sfârşit de săptămână. Tendinţa ia amploare şi la nivel naţional, ansamblurile mixte (birouri şi retail şi, eventual, rezidenţial) devenind prioritare pentru dezvoltatori.

  • Până şi băncile britanice îşi mută o parte din birouri în Paris pe fondul Brexitului

    În timp ce Marea Britanie se pregăteşte de ieşirea din Uniunea Europeană în luna martie a anului viitor, HSBC a anunţat luni că va muta şapte birouri din Londra în Paris la începutul lui 2019, potrivit France24.

    Cea mai mare bancă britanică şi europeană, HSBC, a anunţat aceste schimbări în cadrul unei declaraţii transmise de subsidiara franceză, la câteva ore după ce a prezentat rezultatele trimestriale.

    Cele şapte birouri acoperă activităţile băncii în Italia, Spania, Olanda, Belgia, Luxembourg, Republica Cehă şi Irlanda. Aceste activităţi vor fi transferate de la subsidiara HSBC Bank din Londra către subsidiara HSBC France.

    Fără a menţiona explicit Brexitul, declaraţia HSBC menţionează „ajustarea activităţilor” în lumina „evoluţiei politicilor şi reglementărilor în Europa”.

    Sectorul financiar din Marea Britanie – care reprezintă 11% din economie – are multe de pierdut pe fondul Brexitului.