BusinessMagazin

Tag: bani

  • Cresc alocaţiile! Câţi bani primesc milioane de copii din România

    De la 1 ianuarie, cresc alocaţiile pentru copiii din România. Conform legii, alocaţiile vor fi indexate cu rata inflaţiei, la începutul anului viitor. Ministrul Familiei, tineretului şi egalităţii de şanse, Natalia Intotero a declarat că asigurarea acestor drepturi pentru copii este o prioritate pentru guvern. Conform calculelor Mediaflux, alocaţia pentru copii ar putea ajunge la 275 de lei.

    Cresc alocaţiile pentru milioane de copii
    După şedinţa de Guvern de joi, Natalia Intotero a anunţat adoptarea Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului 2023-2027.

    ”Este un document care stabileşte măsurile şi direcţiile de acţiune pentru a asigura protecţia şi promovarea drepturilor copilului, inclusiv ale celor din comunităţi vulnerabile. (…) Documentul sintetizează priorităţile în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului pentru următorii 5 ani, toate armonizate cu cele asumate la nivel european, eliminarea oricăror forme de violenţă asupra copiilor, reducerea sărăcie işi a excluziunii sociale, promovarea unor servicii şi sisteme prietenoase cu copilul, protejarea şi garantarea drepturilor tuturor copiilor aflaţi în situaţii vulnerabile, încurajarea implicării şi participării copiilor la luarea deciziilor” a anunţat ministrul după şedinţa de Guvern.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Când au apărut primii bani de hârtie din lume şi când au apărut şi în România

    Acum aproape 150 de ani, Principatele Române făceau un pas critic, de la circulaţia exclusivă a monedelor la primele bancnote. Sistemul bancar şi sistemul  monetar erau abia la început şi liderii vremii, guvernul Brătianu, îşi puneau două probleme serioase: va avea populaţia încredere într-o bucată de hârtie? Tipărirea de bani va duce la inflaţie? Nevoia A fost însă mai puternică decât temerile, pentru că România avea un deficit bugetar uriaş la acea vreme şi avea nevoie să finanţeze Războiul de Independenţă, adică participarea din acei ani la războiul ruso-turc, de partea Imperiului Rus. Aşa au intrat în scenă primii lei din hârtie.

    Banii n-au valoare, ci cantitatea de bunuri pe care o poţi cumpără cu ei. Până nu de mult, valoarea monedelor naţionale era garantată de o cantitate de aur sau alte metale preţioase pe care băncile o deţineau. Acum însă, valoarea monedei este garantată de băncile centrale. Banii sunt, probabil, cea mai utilă invenţie fără valoare.

    Prin România au circulat mult timp monede străine, înainte ca Petru Muşat să bată prima monedă proprie undeva în secolul al XIV-lea. Deşi mai mulţi domnitori au bătut monede, în continuare au circulat în paralel şi monede străine. Banii din hârtie sunt documentaţi prima dată încă din China Dinastiei Ming (1368-1644). În spaţiul românesc, şi-au făcut apariţie undeva la finalul secolului al XIX-lea.

    În primăvara anului 1877, finanţele României erau la pământ, povestesc istoricii care au expus la Muzeul Naţional de Istoria României (MNIR) câteva dintre primele bancnote care au fost emise pe spaţiul actualei Românii. Cu un an înainte, guvernul României înregistrase un deficit bugetar de 35,3 mil. lei, o sumă uriaşă, având în vedere că veniturile la bugetul de stat, obţinute în cea mai mare parte din „capitaţie”, adică efectiv impozit pe cap de locuitor, erau de 3-40 mil. lei. 

    „În Balcani, creştinii se războiau cu otomanii, iar armata Imperiului Rus – cu care România avea semnată o convenţie militară – trecea spre sudul Dunării, ducând la instalarea de facto a stării de război între România şi Poartă. Războiul care se întrezărea aducea cheltuieli uriaşe pentru finanţele firave ale ţării. În acest context, în vederea acoperirii nevoilor financiare urgente, guvernul Brătianu a adus în atenţia Parlamentului de la acea vreme un proiect privind emisiunea de hârtie-monedă, destul de asemănător cu un proiect respins de Adunarea Constituantă în 1866”, povestesc istoricii de la MNIR.

    O lună şi zece zile au durat dezbaterile în cele două camere ale puterii  legislative de la acea vreme. Adversarii proiectului vorbeau despre creşterea preţurilor ca urmare a tipăririi de bani.

    După un prim vot, indecis, discuţiile asupra proiectului au fost reluate. Pe 16 iunie a fost aprobat de Senat şi pe 19 iunie proiectul a trecut şi de  Adunarea Deputaţilor. Legea nr. 1.368 pentru emiterea de bilete ipotecare în sumă de 30 milioane lei a fost promulgată pe 22 iunie şi publicată în Monitorul Oficial nr. 132 din 24 iunie 1877.

    „Legea prevedea emiterea unor cupiuri de 5, 10, 20, 50, 100 şi 500 de lei, cu o valoare totală de 30 de milioane de lei (aproape egalând valoarea monedelor româneşti emise în intervalul 1867-1876), fabricarea acestora fiind făcută în condiţii similare cu cea a biletelor de bancă, sub controlul Ministerului de Finanţe. Biletele erau la purtător, cu un curs obligatoriu, fiind primite la par de toate casele publice, cum era şi moneda metalică, ele fiind garantate prin proprietăţi rurale ale statului, evaluate la o valoare dublă”, mai explică istoricii de la MNIR.

    Banca Naţională a României încă nu exista, aşa că managementul operaţiunilor specifice a fost încredinţat unui consiliu special al biletelor ipotecare, compus din şase membri, printre care şi ministrul finanţelor, Ion Câmpineanu în acel moment, care prezida lucrările. Pentru cheltuielile legate de emiterea biletelor era prevăzută suma de 100.000 de lei, care se va dovedi insuficientă, fiind cheltuiţi, după unele surse, spre 300.000 de lei.

    „Comitetul hotărâse ca fabricarea bancnotelor să se facă la Banca Franţei, instituţie cu experienţă şi reputaţie în domeniu, de fabricarea hârtiei, desen şi gravură urmând să se ocupe artişti şi furnizori agreaţi de aceasta.”

    S-a stabilit ca bancnotele să aibă imprimate data de 2 iunie 1877, adică momentul în care s-a publicat legea. Ca filigran s-a stabilit profilul împăratului Traian, la acea vreme România încercând să îşi afirme cât mai puternic latinitatea, origine care oferea nobleţe. Pentru bancnotele 100 şi 500 de lei a fost adoptat un al doilea filigran cu profilul unei femei, care simboliza România.

    „De remarcat faptul că graficienii francezi au avut la bază mo­dele inspirate din viaţa pictorului Nicolae Grigorescu (1838-1907) – renumit şi pentru tablourile cu tematica Războiului de Independenţă -, acestea rămânând iconografia de bază pentru majoritatea bancnotelor româneşti până în 1947.”

    Astăzi bancnotele sunt semnate de guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, şi de casierul central, dar la început banii de hârtie purtau patru semnături: a ministrului de finanţe, a doi membri ai Comitetului biletelor ipotecare (primele bancnote – n. red.) şi una a casierului central al tezaurului.

    Astfel, între 13 iunie 1878 şi octombrie 1879 au fost puse în circulaţie bilete ipotecare în valoare de 26,3 mil. lei şi rezerve pentru toate acestea, pentru înlocuirea lor în caz de uzură.

    „Deşi au fost masiv retrase după introducerea pe piaţă a bancnotelor emise de Banca Naţională, biletele ipotecare au fost scoase definitiv din circulaţie în anul 1889, iar cele cu supratipar (rămase la populaţie într-un număr infim) au figurat ca fiind în circulaţie până în 1940”, mai notează istoricii care au amplasat mica expoziţie de la Muzeul Naţional de Istorie.

    Cu toate că, practic, prima tipărire de bancnote a avut ca scop finanţarea Războiului de Independenţă şi acoperirea nevoilor buge­tare pe termen scurt, din cauza întârzierilor legate de procesele de design, producţie şi transport, într-un final tipărirea bancnotelor nu şi-a atins scopul.

    „Însă, în ciuda afirmaţiilor oponenţilor introducerii lor din 1877, biletele ipotecare au fost acceptate cu încredere de populaţie şi nu au dus la o inflaţie galopantă. Mai mult, introducerea lor a constituit un prim pas care a dus la o veritabilă explozie a utilizării bancnotelor în România.”  

  • Veşti bune pentru salariaţi. Categoria de persoane care va primi mai mulţi bani la salariu începând de acum

    Începând cu 1 octombrie 2023, salariul minim brut pe ţară a crescut la 3.300 de lei, astfel cei care vor efectun un internship vor primi mai mulţi bani, conform legii privind internshipul.

    Legea nr. 176/2018 privind internshipul, intrată în vigoare la 18 august 2018,  reglrementă indemnizaţia pentru cei care desfăşoară stagii de internship – “Cuantumul indemnizaţiei pentru internship stabilită potrivit alin. (1) este egal cu cel puţin 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi se acordă proporţional cu numărul de ore de activitate desfăşurată”.

    Astfel, din acest an, indemnizaţia de internship este 1.650 de lei faţă de 1.500 de lei cât era până la începutul lunii octombrie când salariul de bază minim brut era 3.000 de lei.

    Neachitarea de către organizaţia-gazdă a indemnizaţiei pentru internship în condiţiile reglementate de lege se sancţionează cu amendă de la 2.000 la 4.000 de lei.

    De asemnea, nerespectarea obligaţiei de a încheia contractul de internship anterior începerii activităţii se sancţionează cu amendă de la 10.000 la 20.000 de lei.

    Constatarea contravenţiilor, precum şi aplicarea sancţiunilor se realizează de către: Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin structurile sale teritoriale, pentru anumite contravenţii prevăzute de legea internshipului.

     

     

  • Sunteti pregătiţi să plătiţi pentru a sta pe Facebook?

    Meta vrea să le ceară utilizatorilor din Uniunea Europeană să plătească dacă vor să beneficieze în continuare de aplicaţiile companiei fără reclame ţintite, scrie Financial Times.

    Gigantul ar urma să taxeze cu 14$ folosirea Instagram, respectiv 17$ dacă este vorba şi de aplicaţia Facebook. Schimbarea ar urma să fie anunţată în câteva săptămâni.

    Mai multe platforme de socializare au început recent să solicite bani pentru funcţii extra, deoarece modelul de afaceri tradiţional este pus la îndoială de autorităţi şi de companiile de marketing.

    Tiktok testează deja un serviciu ce le permite utilizatorilor să plătească un abonament pentru a scăpa de reclame. Totodată, Snapchat şi X (fost Twitter) oferă funcţii exclusive pentru utilizatorii plătitori.

    Meta se confruntă cu probleme legale serioase în Uniunea Europeană, compania fiind nevoită să se supună unei decizii luate în justiţia din Luxemburg cu privire la confidenţialitatea utilizatorilor.

    Curtea a arătat că Meta „nu poate justifica” folosirea datelor personale pentru publicitate ţintită, decât în cazul în care utilizatorii sunt de acord. Instanţa a mai arătat că Meta ar putea folosi un model de abonament.

    „Drepturile fundamentale nu sunt de vânzare”, a declarat Max Schrems, activist austriac pentru confidenţialitate online. „Asta înseamnă că doar cei bogaţi îşi pot folosi drepturile”

  • Scandal pe legea pensiilor. Câţi bani primesc, de fapt, pensionarii de la 1 ianuarie. S-au actualizat calculele

    Premierul Marcel Ciolacu a anunţat că a intrat în linie dreaptă modificarea pentru legea pensiilor, motiv de noi discuţii.

    Legea pensiilor naşte încă un scandal. Aceasta, care trebuie să treacă prin Parlament şi să intre în vigoare de la 1 ianuarie vine cu acuzaţii conform cărora majorările puteau să fie mai mari.

    Se spune că în urma aplicării noii legi a pensiilor oamenii ar fi păcăliţi, pentru că ar fi urmat să primească o serie de majorări ce ajungeau la 16%, iar după adoptarea legii, majorările ajung doar la 14%.

    Sindicalistul Anton Hadăr a explicat la Antena 3 CNN cele trei scenarii posibile de majorarea a pensiilor de la 1 ianuarie, în funcţie de modificarea sau nu a legii pensiilor.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro
     

  • A apărut testamentul lui Progojin. Cine este Prigojin jr şi persoana necunoscută care ar putea pune mâna pe banii fondatorului Wagner

    Testamentul lui Prigojin: toată averea îi rămâne fiului său, Pavel. Există, însă, şi o persoană anonimă care ar putea încasa toţi banii. Site-ul de investigaţii The Insider dezvăluie conţinutul ultimelor dorinţe ale fondatorului Wagner.

    Testamentul conţine mai multe clauze. Pavel este forţat să accepte un „acord de promisiune privind darea de acţiuni”. Dar nu se precizează nici la cine vor trebui să meargă, nici câţi sunt de fapt. Prin urmare, nu se ştie cine este beneficiarul.
    Cert este că tânărul de 25 de ani va fi obligat, odată cu moştenirea, să „asigure o existenţă demnă” văduvei Prigojin, fiicelor sale, Polina şi Veronika, şi mamei acesteia, Violetta, care va avea şi ea dreptul la 10 % din moştenire, ca pensionară.

    Pavel ar trebui să primească şi o casă în Sankt Petersburg pentru o „valoare cadastrală totală de 32.534.059 de ruble (circa 313.000 euro)”, pe lângă acţiunile tatălui său.

    Există o condiţie finală impusă de tatăl decedat: dacă Pavel ar muri, ar refuza moştenirea sau ar în alte împrejurări, moştenirile vor fi împărţite în mod egal între văduva fostului bucătar al lui Putin, Liubov Kriazeva, fiicele adulte şi nepotul – născut în 2021.

  • S-a închis robinetul de bani: Fiul lui Soros, Alexander Soros, care a preluat imperiul, nu vrea să mai cheltuiască 25 de miliarde de euro pe filantropie

    Organizaţia caritabilă de 25 de miliarde de dolari a lui George Soros se află în pragul unei transformări care îi va remodela operaţiunile, îi va reduce personalul şi va testa dacă fiul său, Alex, este pregătit să conducă una dintre cele mai mari şi mai influente instituţii filantropice din lume, scrie Bloomberg.

    Alex, care a fost numit în iunie succesor oficial al tatălui său miliardar la Open Society Foundations, a dezvăluit doar câteva detalii despre această reformă, care va include o îngheţare pe cinci luni a noilor donaţii, începând cu luna octombrie, şi o reducere de minimum 40% a personalului.

     Organizaţia, care a apelat la firma de consultanţă Deloitte pentru a o ajuta în procesul de reproiectare, va pune accentul pe urgenţă şi pe rezultate, , fără a dezvălui prea multe detalii despre cauzele care vor beneficia de pe urma banilor.

    Schimbările urmează unei încercări anterioare de restructurare care a redus numărul de angajaţi ai OSF la aproximativ jumătate şi i-a perturbat activitatea, au declarat două persoane familiarizate cu această chestiune. În 2021, OSF avea aproape 1.700 de persoane pe statul de plată, iar după ultimele schimbări, numărătoarea va fi mai mică de 500.

    OSF distribuie mai mult de 1 miliard de dolari pe an prin intermediul reţelei sale de fundaţii de pe cinci continente, astfel încât orice indiciu despre ceea ce Alex şi preşdintele OSF Malloch-Brown vor face sau vor înceta să mai facă trimite valuri în întreaga lume pentru cauze care variază de la justiţie socială la democraţie.

    Având în vedere lipsa de detalii de până acum şi lipsa relativă de experienţă a lui Alex, urmaşul în vârstă de 37 de ani se confruntă cu un oarecare scepticism cu privire la direcţia în care va duce întreprinderea pe care tatăl său, în vârstă de 93 de ani, a transformat-o timp de decenii într-una dintre cele mai mari donatoare pentru promovarea democraţiei şi a drepturilor omului în întreaga lume.

    „Este corect să spunem că este destul de neexperimentat când vine vorba de a conduce acest efort filantropic foarte mare.  Pierzând 40% din personal, veţi pierde o mulţime de cunoştinţe şi expertiză instituţională” a declarat Elizabeth Dale, director al conducerii organizaţiilor nonprofit la Universitatea din Seattle.
    Până în prezent, transformarea a fost descrisă în linii mari ca o schimbare ce priveşte structura şi operaţiunile, venind la pachet de asemenea cu noi titluri pentru comitete şi manageri. Criteriile pentru cauze şi subvenţii specifice urmează să fie stabilite.

    Malloch-Brown şi Soros au numit noua lor abordare „oportunism strategic” pentru a aborda „provocări urgente şi emergente”, pe care Malloch-Brown le-a descris în interviu ca fiind ”democraţia în declin, drepturile omului în declin”.

    Alex este unul dintre cei cinci copii ai lui Soros, născut la un an după înfiinţarea primei fundaţii a lui George Soros în Ungaria. Iniţial, el a fost cunoscut mai degrabă pentru că făcea mai multe vizite în cercurile sociale din Manhattan şi Hamptons, decât cele din în domeniul filantropiei.

  • Adrian Sârbu: Ce contribuţie au adus cei 1,2 milioane de bugetari la creşterea României pentru ca bugetul sa crească de la 18 miliarde în 2004 la 110 miliarde în 2023?

    Adrian Sârbu: „Întrebarea mea către tine a fost: Ce contribuţie au avut bugetarii ăştia? Ce contribuţie au avut ca să justifice să mănânce de la 18 miliarde la 110 miliarde şi să nu se sature şi să vrea şi încă 15 miliarde pe care, atenţie, domnul Ciolacu a hotărât: Bai, fraierilor, noi… Domnilor fraieri, tovarăşi prosti care «esteţi», păi noi trebuie să facem de 70 de miliarde de euro, din care jumate sunt granturi, jumate sunt credite pe care le mai adăugăm la alea 700 de miliarde datorie de stat până o să ajungem să nu mai avem voie să ne împrumutam ca alte ţări şi cum a ajuns Grecia. Băi, fraierilor, voi nu vă daţi seama că noi facem un efort foarte mare să îi aducem pe ăia 70 de miliarde la noi acasă de la UE, aşa cum românaşii noştri, pe vremuri, veneau cu motociclete furate, cu diverse camioane pline cu ce mai agoniseau ei prin Franţa şi prin alte ţări, cântând la acordeoane sau alţi românaşi cu sacoşa lor mică, cu bănuţi cu 100 – 200 de euro pe care îi trimiteau cu Western Union la mămicuţa lor. 100 de euro. Ştii cum e să te duci în calitate de român spălător de wc-uri să ai şi tu 100 de euro puşi deoparte să-i trimiţi lu’ maică-ta prin Western Union?! Mie mi se pare ăsta un lucru incredibil. Şi domnul Ciolacu le spune românilor: «Băi, fraierilor, voi nu înţelegeţi că trebuie să luam banii ăştia?! Noi, bugetarii.»”

  • De unde „taie” românii ca să aibă bani pentru plata facturilor

    Plata facturilor, lună de lună, devine o sursă de stres din ce în ce mai mare pentru români. Mai mult decât atât, să nu uităm despre faptul că noul pachet de măsuri fiscale adoptate de guvernul în acţiune vine cu o serie de majorări care vor impacta direct buzunarul românilor de rând.

    Proiectul, publicat pe site-ul Guvernului, cuprinde, printre altele: creşterea salariului minim brut pe economie, creşterea TVA pentru concerte şi produse bio tradiţionale şi acordarea voucherelor de vacanţă doar pentru bugetarii cu salarii de maximum 8.000 de lei. Desigur, aşa cum era de aşteptat, analiştii financiari nu privesc cu ochi buni aceste măsuri, spunând că ele se vor traduce prin cheltuieli şi mai mari pe care ar trebui să le suporte românii de rând.

    De unde „taie” românii ca să aibă bani pentru plata facturilor
    Reporterii Mediaflux.ro au stat de vorbă cu românii şi au aflat care este cruda realitate.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Veşti bune de pe bătrânul continent: Inflaţia din Germania atinge minimul ultimilor doi ani. Creşterea preţurilor a încetinit la 4,3% în luna septembrie, faţă de 6,4% în august

    Inflaţia din Germania a coborât la cel mai scăzut nivel al ultimilor doi ani, scrie Bloomberg.

    Aceasta a atins 4,3% faţă de anul trecut în septembrie, comparativ cu 6,4% în august, a explicat agenţia germană de statistică joi.

    Cu toate că inflaţia a scăzut semnificativ, aceasta rămâne rămâne peste ţinta de 2% a Băncii Centrale Europene. Pe o bază lunară preţurile au crescut cu 0,2%.

    Randamentul obligaţiunilor germane pe 10 ani se situează acum imediat sub 3%, cel mai ridicat nivel din 2011. În acest timp, moneda euro se situează la cel mai scăzut nivel al ultimului an faţă de dolar.

    Inflaţia rămâne o problemă persistentă pentru blocul comunitar, chiar accelerându-se în unele ţări. Spre exemplu, în Spania preţurile la energie electrică şi combustibili au crescut cu 3,2% în luna septembrie.