BusinessMagazin

Tag: banca

  • Deutsche Bank reuşeşte să evite prăbuşirea fondului Archegos: Cea mai mare bancă din Germania raportează cele mai bune rezultate din ultimii 7 ani. Profitul înainte de taxe creşte cu 134%

    Deutsche Bank a raportat miercuri un profit de 908 milioane de euro în primul trimestru, rezultat alimentat de o performanţă puternică a diviziei de investiţii, conform CNBC.

    Grupul german a depăşit cu mult aşteptările analiştilor intervievaţi de Refinitiv de 642,95 milioane de euro şi a prezentat o îmbunătăţire majoră faţă de profitul înregistrat în T4/2020 – 51 de milioane de euro.

    Per total, veniturile nete din perioada ianuarie-martie au ajuns la 7,2 miliarde de euro, peste suma din aceeaşi perioadă a anului trecut, 6,35 miliarde de euro.

    Cea mai mare bancă din Germania a urmat astfel paşii rivalilor de pe Wall Street, în condiţiile în care Goldman Sachs, JPMorgan şi Morgan Stanley au zdrobit în ultimele săptămâni estimările pentru T1.

    Veniturile diviziei de investiţii din cadrul Deutsche au crescut cu 3,1 miliarde de euro, plus 32% prin comparaţie cu anul trecut, în timp ce profitul înainte de taxe a crescut cu 134% la 1,5 miliarde de euro.

    Grupul cu sediul în Frankfurt a reuşit să evite efectele generate de prăbuşirea fondului Archegos Capital, care a provocat pierderi de 10 miliarde de dolari la nivel mondial, UBS şi Credit Suisse suferind pierderi masive (774 de milioane şi, respectiv, 4,7 miliarde de dolari) în primul trimestru.

    În ultimii doi ani, banca a realizat o restructurare în masă a business-urilor pe care le deţine, costurile cântărind greu asupra câştigurilor şi ofertei de credite. Însă Deutsche a reuşit să se reîntoarcă pe plus în 2020, cu un profit net de 113 milioane de euro.

     

  • Când acceptăm criptomonedele? Unde este astăzi piaţa din România, câţi români investesc şi ce aşteaptă platformele locale de exchange de la autorităţi?

    În timp ce câteva sute de mii de români investesc deja în criptomonede, iar piaţa capătă o nouă dimensiune pe plan local, fintech-urile româneşti care intermediază astfel de tranzacţii spun că nu prea au putut să-şi ţină conturile deschise la băncile din România. Joi, 15 aprilie, BNR a dat un semnal pozitiv prin care a transmis clar că nu le interzice băncilor să accepte tranzacţii cu fonduri provenite din monede virtuale. Ce urmează?

    Marius începea dimineaţa zilei de 16 aprilie înarmat cu un biblioraft roşu, plin cu acte, şi cu speranţa că momentul pe care îl aştepta de mai bine de patru ani a venit.

    Asta era ziua în care fintech-ul său avea posibilitatea să îşi deschidă un cont bancar în România, fără ca acesta să fie închis în scurt timp. Momentul părea unul bun, cu bitcoin în jurul pragului de 60.000 de dolari, cu un interes din ce în ce mai mare al românilor pentru fenomen şi cu poziţia actualizată a Băncii Naţionale.El a luat biblioraftul în mână şi a intrat în biroul unui director de bancă. 

    „Am plecat aşa cum am venit. În aplicaţia băncii era o bifă mare de excludere în cazul în care compania noastră face tranzacţii cu criptomonede”, relata Marius Morra, CEO şi cofondator al LDV Exchange – o platformă cu aproape 20.000 de utilizatori.

    El a explicat pentru Business MAGAZIN că nu se va lăsa descurajat nici de această dată, însă alinierea pieţei la noua poziţie a BNR pare că va mai dura.

    „Din păcate, nu se propagă atât de uşor informaţiile sau directivele de la BNR, băncile sunt şi ele nişte instituţii şi trebuie să îşi schimbe politicile. Cel mai probabil e în continuare un semnal bun, dar se pare că e un proces de durată”.

    «Reglare» de conturi

    Poziţia din 2021 este prima poziţie a băncii centrale a României după cea din 2018 în care clasifica criptomonedele drept „active speculative foarte volatile şi extrem de riscante, cu un potenţial ridicat de a genera pierderi financiare la nivelul investitorilor”. 

    Deşi această clasificare s-a păstrat, instituţia a specificat clar de data aceasta că „reglementările administrate de BNR nu conţin prevederi care să interzică instituţiilor de credit să ofere servicii de cont furnizorilor de servicii de schimb între monede virtuale şi monede fiduciare şi furnizorilor de portofele digitale”.

    Concret, nu le interzice băncilor să menţină conturi ale companiilor care operează tranzacţii cu criptomonede, cât timp respectă legislaţia europeană referitoare la cunoaşterea clientelei şi la regulamentul împotriva spălării banilor. Toate cele trei exchange-uri cu care a discutat Business MAGAZIN aplică deja aceste reglementări.

    Problema pe care au reclamat-o în mod constant operatorii de platforme de exchange pentru monede virtuale ţine de faptul că băncile din piaţa locală refuză să le deschidă conturi, sau ajung să le închidă într-un termen foarte scurt. Trebuie menţionat că poziţia BNR din 2018 sublinia apăsat că banca centrală „descurajează orice fel de implicare în legătură cu monedele virtuale”.

    Absurdul subliniat de cei care conduc platforme fondate în România ţine de faptul că s-au văzut nevoiţi să-şi deschidă conturi în alte ţări europene pentru a plăti taxele pe businessul din România, în contextul în care nu au reuşit să menţină conturi deschise în ultimii ani în piaţa locală nici măcar pentru plăţi curente, precum salarii şi chirii.

    Din această cauză, platformele controlate de antreprenori români operează prin conturi în euro deschise în ţări precum Lituania sau alte state din Uniunea Europeană.

    „Decizia BNR este un lucru foarte bun pentru întreaga comunitate crypto din România, sunt convins că aceasta a venit şi în urma unei oarecare presiuni din partea oamenilor, pentru că toată lumea dorea să tranzacţioneze criptomonede. (…) Sper ca lucrurile să revină pe un făgaş normal, adică să ni se deschidă conturi şi să ni se dea dreptul să folosim aceste servicii de necesitate publică, să zicem aşa. Societăţile noastre nu pot exista, nu pot plăti taxe dacă nu avem conturi bancare”, a spus George Rotariu, CEO şi cofondator al Bitcoin România.

    Lansat în 2014, Bitcoin România este primul şi cel mai mare exchange din piaţa locală. Înregistrează peste 200.000 de utilizatori, operează trei platforme de tranzacţionare şi construieşte o reţea de ATM-uri crypto care urmează să ajungă la 300 de unităţi până la finalul anului.

    „Din păcate, nu avem niciun cont bancar în România, toate băncile ne-au închis conturile, pe rând, am fost anunţaţi că ni se închid conturile. Reuşim să ne desfăşurăm activitatea prin conturi din UE. Noi nu am renunţat la a încerca să deschidem conturi în România, mereu am încercat, însă, la un moment dat, nu ne mai deschidea nicio bancă şi am fost nevoiţi să ne uităm în alte ţări.”

    În ceea ce priveşte legislaţia europeană de cunoaştere a clientelei (KYC – know your customer), respectiv cea împotriva spălării banilor (AML – anti-money laundering), platformele de exchange din piaţa locală aplică deja aceste reglementări. Bitcoin România spune că are chiar şi un departament de conformitate.

    „Aplicăm absolut pentru toţi clienţii KYC şi AML. (…) În mod normal, băncile ar trebui să accepte tranzacţiile pentru că toţi clienţii noştri sunt verificaţi şi trecuţi prin proceduri de cunoaşterea clientelei şi antispălarea banilor. Avem un departament de conformitate în companie, la fel ca o bancă şi nu înţeleg de unde provine această reticenţă, când lucrurile ar putea fi foarte clare şi profesioniste în relaţia dintre noi şi bancă”.

    Trebuie menţionat că la întâlnirile pe care le aveau micii investitori de crypto din România încă din 2018 se discuta despre aplicarea regulilor KYC şi AML ca o normalitate a pieţei.

    Marius Morra, CEO, LDV Exchange
    „Din păcate, nu se propagă atât de uşor informaţiile sau directivele de la BNR, băncile sunt şi ele nişte instituţii şi trebuie să îşi schimbe politicile.”

    Ce spune legislaţia

    Poziţia BNR menţionează obligaţia furnizorilor de servicii de schimb şi de portofele digitale din această piaţă de a se conforma prevederilor Legii nr.129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului – actualizată anul trecut prin ordonanţă de urgenţă.

    Concret, guvernul a emis anul trecut OUG 111/2020, privind modificarea şi completarea Legii nr. 129/2019 – cea la care se referă şi Banca Naţională – prin care se oferă un cadru de reglementare bazat pe avize tehnice şi înregistrare la Ministerul de Finanţe. Deşi această ordonanţă a intrat în vigoare încă de anul trecut, senatul a respins atunci legea de aprobare.

    „Legile sau ordonanţele de urgenţă menţionate nu au încă norme de aplicare. Am depus eforturi mari în ultimele luni pentru obţinerea unui aviz/licenţă in România. Atât Ministerul Finanţelor cât şi ADR (Autoritatea pentru Digitalizarea României) nu oferă încă o procedură clară de înregistrare ca şi crypto exchange sau pentru obţinerea avizului tehnic menţionat în OUG 111/2020”, a explicat Sergiu Drăgănuş, cofondator al CryptoCoin.PRO, un exchange lansat în piaţa locală, cu aproape 60.000 de utilizatori.

     Mai exact, ordonanţa prevede ca aceşti operatori să fie autorizaţi sau înregistraţi de Ministerul Finanţelor, prin Comisia de autorizare a activităţii de schimb valuar. Totodată, OUG-ul numeşte Autoritatea pentru Digitalizarea României drept entitatea care trebuie să emită aviz tehnic de funcţionare pentru aceste platforme.

     „Autoritatea pentru Digitalizarea României va emite un aviz tehnic pentru furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale şi monede fiduciare şi furnizorii de portofele digitale, cu plata unei taxe”, se menţionează în OUG 111/2020.

    Business MAGAZIN a contactat şi ADR pentru a afla când ar putea începe autorităţile implementarea prevederilor care ar putea permite platformelor de exchange să opereze fără probleme şi în relaţia cu băncile şi în cea cu clienţii. Concluzia? Se lucrează la elemente de «fine tunning».

    „Colaborăm în momentul de faţă cu oficiul pentru combaterea spălării banilor (ONPCSB). Există câteva opinii venite din piaţă şi mai avem câteva chestii de fine tunning de făcut, pentru modificarea acestei OUG. Această OUG va trebui aprobată într-o şedinţă de guvern, nu aş putea să vă dau un orizont de timp în acest moment, din păcate”, a declarat Octavian Oprea, preşedinte interimar al ADR.

    George Rotariu, CEO, Bitcoin România
    „În mod normal, băncile ar trebui să accepte tranzacţiile pentru că toţi clienţii noştri sunt verificaţi şi trecuţi prin proceduri de cunoaşterea clientelei şi anti spălarea banilor. Avem un departament de conformitate în companie, la fel ca o bancă.”

    El a explicat că aceste „chestii de fine tunning” sunt lucrate în acest moment în comisiile din Parlament, întrucât survin mai multe modificări de obicei în urma consultării şi reconsultării pieţei şi actorilor implicaţi. „Cu siguranţă va ajunge la o finalitate anul acesta, dar nu aş putea să vă zic exact când pentru că parcursul actelor normative în Parlament este ceva mai lung”.

    Până atunci, operatorii din România îşi iau licenţe din ţări care şi-au pus deja la punct cadrul de reglementare. Din cauza neclarităţii, CryptoCoin.PRO explica încă de la începutul lui 2018 că se regăseşte în situaţia de a deschide conturi în alte ţări, pentru că băncile le închideau conturile la foc automat.

    „CryptoCoin.PRO are conturi in euro deschise la un EMI (Electric Money Institution) din Lituania şi firma este înregistrată in Estonia, de unde am obţinut şi licenţa de funcţionare. (…) Pe firma din România nu puteam să ne plătim nici măcar taxele la stat. Nicio bancă din România nu a fost de acord să deschidem cont pentru plata salariilor şi/sau a taxelor la stat”, a adăugat Sergiu Drăgănuş.

     El scoate în evidenţă şi o situaţie nefericită, în care zeci de platforme din SUA, Canada şi alte ţări pot vinde criptomonede utilizatorilor din România, fără a trece prin măsurile de conformitate adecvate pieţei locale. „În timp ce noi ne încurcăm în procesul de înregistrare/avizare/licenţiere, firme licenţiate sau nelicenţiate din jurisdicţii externe, neînregistrate în România, oferă nestingherite servicii de schimb de criptomonedă clienţilor români”.

    Câţi români investesc în criptomonede

    Conform discuţiilor purtate cu reprezentanţii exchange-urilor locale, aflăm că Bitcoin România are 200.000 de utilizatori, CryptoCoin.PRO are aproape 60.000 de utilizatori, iar LDV Crypto Exchange are aproape 20.000 de utilizatori. Este de menţionat că aceste cifre nu se referă în întregime doar la utilizatori din România.

    „Eu sunt convins că românii au în criptomonede valori totale de ordinul miliardelor de euro”, a spus George Rotariu, care situa această cifră la 1 miliard de euro la începutul anului.

    Între timp, valoarea bitcoin a crescut de la circa 35.000 de dolari până la peste 60.000 de dolari, iar grupurile create de români în platforme de social media precum Facebook sau Telegram câştigă noi utilizatori în fiecare zi.

    Marius Morra de la LDV Crypto Exchange consideră că numărul românilor care tranzacţionează depăşeşte pragul de 100.000 de investitori, „cu rezerva că poate fi o mică cifră faţă de realitate”, în contextul în care estimarea lui pleacă de la grupurile din social media, unde nu sunt neapărat toţi oamenii. Sergiu Drăgănuş de la CryptoCoin.PRO este optimist şi estimează un număr mult mai mare de români care au intrat în piaţa criptomonedelor în ultimii ani.

     „Mă aştept să fie între 500.000 şi 1 milion de români în această piaţă acum”, a concluzionat el.

    Odată cu definitivarea cadrului de reglementare în ceea ce priveşte exchange-urile de criptomonede, logica implementării legislaţiei de cunoaşterea clientelei ne arată că datele ar putea deveni din ce în ce mai clare, iar autorităţile ar trebui să ştie cu exactitate câţi români sunt implicaţi în această piaţă, de fapt.

    Pe lângă platformele locale de exchange, românii tranzacţionează şi pe câteva platforme internaţionale mari, care listează mult mai multe din cele câteva mii de monede virtuale din piaţă. Printre acestea se numără Binance, Kraken, Coinbase, Bitstamp sau KuCoin.

    Sergiu Drăgănuş, cofondator, CryptoCoin.PRO
    „Pe firma din România nu puteam să ne plătim nici măcar taxele la stat. Nicio bancă din România nu a fost de acord să deschidem cont pentru plata salariilor şi/sau a taxelor la stat.”

    Cum investesc în criptomonede?

    „Poate părea o întrebare simplă, dar o vedem în continuare destul de des. În acest caz, se folosesc foarte mult platformele precum LDV Exchange pentru aşa-numitele intrări în lumea crypto. Concret, oamenii depun euro sau lei şi îi schimbă în bitcoin, ether sau usdt, pe care îi mută ulterior pe alte platforme care nu au perechi de schimb cu lei sau euro. Acolo tranzacţionează multe tipuri de criptomonede, asta dacă nu vor să se rezume doar la cele câteva pe care le avem noi”, a explicat Marius Morra.

    La înrolare, intervine exact procesul de cunoaşterea clientelei (KYC) adus în discuţie în plan legislativ.

    „Se solicită un act de identitate, un extras pentru contul din care clientul vrea să trimită bani sau în care vrea să primească, şi se trimite un selfie cu buletinul în mână. Aceasta este o măsură suplimentară de siguranţă, care trebuie să prevină impersonarea, în cazul în care cineva vrea să facă un cont cu un buletin care nu îi aparţine”.

    Cum scoţi banii din criptomonede – este a doua întrebare care a prins avânt în ultimele luni, în contextul în care unii utilizatori din piaţa locală au întâmpinat întârzieri la transferul unor sume.

     „Multă lume ne întreabă, că ar fi suspiciuni că ar fi mai greu să scoţi banii. Tehnic este un proces instant, noi eliberăm şi vindem imediat crypto către valută, dar mai sunt probleme cu băncile care sunt reticente în a primi bani. Foarte mulţi folosesc fie Revolut, fie fintech-uri din străinătate precum Transfer Wise, fintech-uri care nu au probleme cu zona crypto. Dar se scot bani încă şi prin băncile din România. Chiar dacă băncile nu sunt chiar pro crypto, dacă clientul are o relaţie ok cu banca, a mai tranzacţionat şi este un client fidel al băncii, se poate. Adică sunt şi destul de multe excepţii”.

    În acelaşi timp, George Rotariu spune că cei peste 200.000 de utilizatori ai Bitcoin România îşi pot scoate banii atât prin reţeaua de ATM-uri, cât şi prin bănci, dar recunoaşte că ruta bancară prezintă dificultăţi pentru unii utilizatori.

     „În primul rând, pot fi folosite ATM-urile noastre pentru a primi direct cash pe criptomonede sau prin transfer bancar în euro. Noi facem plăţile în euro, în conturile de euro ale utilizatorilor, dar într-adevăr întâmpină dificultăţi în a primi banii cu anumite bănci unii dintre ei. Sunt bănci care sunt mai prietenoase şi nu sunt probleme. E o chestie dificilă fără motiv”, a detaliat Rotariu.

  • Raiffeisen Bank, desemnată cea mai bună bancă din România de către publicaţia Global Finance. Johann Strobl, CEO RBI: Feedback-ul clienţilor rămâne cel mai bun barometru în evaluarea activităţii noastre

    Raiffeisen Bank, subsidiara de pe piaţa locală a grupului austriac cu acelaşi nume, a fost desemnată de către revista Global Finance drept cea mai bună bancă din România în cadrul premiilor anuale realizate de publicaţie.

    De asemenea, EMEA Finance a desemnat Raiffeisen Bank drept cea mai buna banca de investiţii din România în 2020.

    “Feedback-ul clienţilor rămâne cel mai bun barometru în evaluarea activităţii noastre. Ne ajută însă şi competiţia cu colegii noştri bancheri pentru a avea un tablou complet şi o confirmare valoroasă a calităţii muncii noastre”,  spune Johann Strobl, CEO Raiffeisen Bank International. 

    Totodată, banca-mama, Raiffeisen Bank International, a fost declarata cea mai buna banca din Europa Centrala si de Est si cea mai buna banca din Austria. 

    Raiffeisen Bank a raportat pentru 2020 un profit net de 644 mil. lei, în scădere cu 17% faţă de câştigul din 2019, în condiţiile în care creditarea s-a majorat cu 5%, veniturile au scăzut uşor, iar provizioa­ne­le au crescut, în contextul crizei econo­mice provocate de COVID-19.

     

  • Cea mai mare bancă din Statele Unite îmbrăţişează criptomonedele: Gigantul JPMorgan vrea să ofere un fond de Bitcoin clienţilor înstăriţi ai companiei

    JPMorgan Chase se pregăteşte să ofere un fond de Bitcoin clienţilor bogaţi ai băncii, semn că Wall Street-ul continuă să adopte folosirea criptomonedelor, conform Bloomberg.

    Fondul gestionat activ va fi disponibil începând din vară, a raportat CoinDesk, citând mai multe surse familiare cu planurile băncii. Între timp, serviciile de custodie vor fi furnizate de firma New York Digital Investment Group (NYDIG), specializată în Bitcoin.

    Reprezentaţii JPMorgan au refuzat să comenteze informaţiile.

    Bitcoin a crescut luni cu peste 12% şi ajunge în prezent la 54.640 de dolari, înregistrând una dintre cele mai mari creşteri de la începutul lunii februarie încoace.

    Băncile de pe Wall Street încearcă să ajungă la o decizie în ceea ce priveşte expunerea clienţilor la criptomonede, în condiţiile în care instituţiile financiare au stat deoparte pe măsură ce Bitcoin-ul şi alte active digitale au crescut în popularitate.

    JPMorgan a efectuat eforturi semnificative în acest sens, adăugând în ultimul an exchange-urile de criptomonede Coinbase şi Gemini Trust pe lista de clienţi ai băncii. De asemenea, compania şi-a îndreptat atenţia monedelor digitale în 2019, când şi-a lansat propria sa monedă digitală, JPM Coin, într-un efort de accelerare a plăţilor corporative.

    Săptămâna trecută, valoarea pieţei criptomonedelor a pierdut peste 200 de miliarde de dolari, rezultate alimentate de decizia preşedintelui american Joe Biden de a dubla taxele pe câştigurile de capital ale cetăţenilor bogaţi.

  • CEC Bank adaugă un nou serviciu în portofoliu: clienţii pot face transferuri către orice bancă din România folosind numărul de telefon în locul IBAN-ului

    CEC Bank a integrat în aplicaţia sa de mobile banking funcţionalitatea prin care clienţii pot face transferuri către orice altă bancă din România folosind numărul de telefon ca alias, în locul IBAN-ului, şi devine prima instituţie locală care oferă acest serviciu indiferent de banca unde este domiciliat contul destinatarului, chiar şi pentru conturile la bănci care nu sunt înrolate în serviciul AliasPay, lansat recent de Transfond.

    ”Să faci un transfer de bani ar trebui să fie la fel de uşor ca trimiterea unui SMS sau apelarea unui prieten din agenda telefonică. De aceea, am căutat şi am găsit o soluţie pentru a integra această funcţionalitate în aplicaţia de Mobile Banking a CEC Bank, în condiţiile în care vedem tot mai mulţi clienţi care preferă aplicaţiile de Mobile Banking pentru operaţiunile de zi cu zi”, explică Mugur Podaru, director Operaţiuni la Distanţă în cadrul CEC Bank.

    Funcţionalitatea de transfer de bani pe baza numărului de telefon este o dezvoltare proprie a CEC Bank, care a apelat la Asseco SEE – furnizor de servicii de dezvoltare IT cu care banca colaborează în zona serviciilor la distanţă. Transferurile se pot face atât intrabancar cât şi interbancar, şi funcţionează pentru orice beneficiar cu cont bancar în România.

    CEC Bank a integrat în aplicaţia sa de mobile banking funcţionalitatea prin care clienţii pot face transferuri către orice altă bancă din România folosind numărul de telefon ca alias, în locul IBAN-ului, şi devine prima instituţie locală care oferă acest serviciu indiferent de banca unde este domiciliat contul destinatarului, chiar şi pentru conturile la bănci care nu sunt înrolate în serviciul AliasPay, lansat recent de Transfond.

    Pentru a face o plată către un număr de telefon, utilizatorul selectează în aplicaţia de Mobile Banking opţiunea „Trimite bani” din meniul „Trimite/ Cere bani”, alege numărul beneficiarului din agendă sau îl introduce manual, completează suma şi descrierea tranzacţiei. Beneficiarul va primi un SMS prin care i se solicită să confirme tranzacţia – prin selectarea/ introducerea IBAN-ului, a numelui şi a sumei. Serviciul funcţionează şi în sens invers: cu opţiunea ”Cere bani”, clienţii băncii pot solicita transferuri de la alte persoane care au conturi la CEC Bank, iar confirmarea tranzacţiilor se face tot printr-un flux iniţiat prin mesaj SMS.

    Pentru transferurile prin funcţiile “Trimite bani” şi „Cere bani” nu se percep comisioane suplimentare, iar clienţii beneficiază pe Mobile Banking de reducerea de 60% faţă de comisioanele standard aferente tranzacţiilor prin conturi, notează anunţul băncii.

    Aplicaţia de Mobile Banking a CEC Bank a înregistrat o dublare a numărului de utilizatori şi o creştere de peste 110% a numărului de tranzacţii în 2020. În prezent, aplicaţia de Mobile Banking a CEC Bank oferă unele dintre cele mai avansate funcţionalităţi din piaţă precum plăţi instant şi AliasPay (plăţi pe baza numărului de telefon) către destinatari cu conturi la bănci care au aderat la acest serviciu Transfond; integrare cu ghiseul.ro pentru vizualizarea şi achitarea taxelor, impozitelor şi amenzilor; posibilitatea de a alimenta conturile de la CEC Bank, prin Intercont Transfer, cu sume de pe cardurile emise de alte bănci; vizualizarea situaţiei creditelor şi plata ratelor; posibilitatea de a modifica limitele de tranzacţionare şi setările cardurilor de debit; posibilitatea de a autoriza biometric plăţile online efectuate cu cardul; plăţi contactless cu telefonul mobil prin Apple Pay şi Google Pay; funcţionalităţi de bază precum vizualizarea soldurilor, efectuarea de plăţi şi transferuri în lei şi valută, deschiderea de conturi şi depozite şi alimentarea conturilor de economii.

    CEC Bank are în prezent cea mai extinsă reţea naţională, cu peste 1.000 de sucursale şi unităţi teritoriale şi active de peste 36 miliarde lei, la sfârşitul primului semestru din 2020.

    Statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, este unicul acţionar al băncii.

  • Din ce în ce mai aproape de ruşi: Ungaria va fi prima ţară UE care devine membră a Băncii Eurasiatice de Dezvoltare, bancă regională condusă de Rusia

    Ungaria vrea să devină prima ţară din Uniunea Europeană care se alătură ruşilor în Banca Eurasiatică de Dezvoltare, a anunţat Peter Szijjarto, ministrul de Externe al Ungariei, citat de Bloomberg.

    Banca are sediul la Moscova şi grupează Rusia şi alte cinci ţări care au făcut partea din Uniunea Sovietică, inclusiv Kazahstan.

    Ungaria vrea să devină membră a băncii pentru a-şi extinde investiţiile din Asia Centrală, a explicat Peter Szijjarto.

    Totodată, el a menţionat că statul va folosi una dintre băncile pe care le deţine – Eximbank – pentru a pregăti o facilitate de creditare de 170 de milioane de dolari, menită să aducă legături de business mai strânse între Ungaria şi Kazahstan.

    Dacă va intra în Banca Eurasiatică de Dezvoltare, acesta va fi încă o mutare prin care permierul ungar Viktor Orban se apropie de est şi de Rusia.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

    .

  • Din ce în ce mai aproape de ruşi: Ungaria va fi prima ţară UE care devine membră a Băncii Eurasiatice de Dezvoltare, bancă regională condusă de Rusia

    Ungaria vrea să devină prima ţară din Uniunea Europeană care se alătură ruşilor în Banca Eurasiatică de Dezvoltare, a anunţat Peter Szijjarto, ministrul de Externe al Ungariei, citat de Bloomberg.

    Banca are sediul la Moscova şi grupează Rusia şi alte cinci ţări care au făcut partea din Uniunea Sovietică, inclusiv Kazahstan.

    Ungaria vrea să devină membră a băncii pentru a-şi extinde investiţiile din Asia Centrală, a explicat Peter Szijjarto.

    Totodată, el a menţionat că statul va folosi una dintre băncile pe care le deţine – Eximbank – pentru a pregăti o facilitate de creditare de 170 de milioane de dolari, menită să aducă legături de business mai strânse între Ungaria şi Kazahstan.

    Dacă va intra în Banca Eurasiatică de Dezvoltare, acesta va fi încă o mutare prin care permierul ungar Viktor Orban se apropie de est şi de Rusia.

    Pentru context, Ungaria este deja membră a unei alte bănci conduse de Rusia, şi-anume Banca Internaţională de Investiţii. În 2019, Ungaria a fost criticată grav de aliaţii din Vest, când a decis ca sediul acestei bănci regionale să se mute de la Moscova la Budapesta.

  • Ce pregătire academică au şefii băncilor mari din România. Meseria de bancher uneori are, alteori nu are în spate şcoli de finanţe-bănci

    Cu o bogată experienţă în domeniul financiar-bancar, pe piaţa din România şi/sau în străinătate, bancherii au ocupat mai multe poziţii până să ajungă în top, pe poziţiile de şefi de bănci.

    Absolvirea unei facultăţi de finanţe-bănci ar putea părea o condiţie necesară pentru a deveni bancher şi mai ales pentru a ajunge în top managementul unei bănci. Însă, realitatea contrazice uneori această presupunere.

    Meseria de bancher nu are în spate neapărat şcoli de finanţe-bănci.

    În România, în timp ce unii şefi ai băncilor mari au făcut facultăţi de finanţe-bănci, finanţe-contabilitate sau au studiat economia, alţii au făcut facultăţi de drept sau chiar Politehnica.

    Un exemplu de bancher, devenit şef de bancă mare, care nu a făcut în tinereţe o facultate cu profil economic este Sergiu Oprescu, preşedinte executiv al Alpha Bank România şi şeful Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). El este absolvent al Facultăţii de aeronautică din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti.

    Oprescu îşi dorea în timpul facultăţii să ajungă un inginer bun în cercetare sau eventual la Tarom, specializat pe câteva din aeronavele mari, vestice, care erau în operare la acea dată, BAC şi  Boeing.

    „Unul din lucrurile cu care te obişnuiai repede era să îţi derulezi viaţa profesională pe repede înainte, pentru că fiind deja pe un anumit traiect profesional abaterile laterale erau programate să fie, eventual, nesemnificative.  Ştiai că vei fi un inginer de aviaţie, puteai spera să fii unul foarte bun şi să lucrezi la nişte proiecte importante, cum erau cele legate de preluarea tehnologiei vestice de producţie a BAC1-11 (ROMBAC în varianta românească) sau să lucrezi pentru asimilarea unor produse mai complexe din domeniul avionicii, domeniul meu de specialitate. Altfel spus, era destul de puţină surpriză împletită în traiectul profesional şi, pentru un bun analist, puteai spune cu un grad destul de mare de certitudine cam ce poziţie şi ce responsabilităţi ai fi ajuns să ai la 30 – 40 sau 50 de ani urmând această cale.  Puţini dintre noi, spre niciunul, am fi ghicit ce vom ajunge la aceste vârste, pentru că viaţa are darul ei de a-ţi servi tot felul de răscruci noi atunci când crezi că eşti pe drumul cel mai stabil, nu-i aşa?“

    Sergiu Oprescu mărturiseşte că, uitându-se la foştii colegi, toţi cei care au emigrat, şi ei sunt majoritatea, lucrează în aviaţie, iar ceilalţi, puţini care au rămas în România, sunt în diverse alte poziţii şi domenii, dar nu în aviaţie.

    Între timp, Sergiu Oprescu a făcut şi studii postuniversitare în domeniul bancar la Universitatea din Colorado SUA şi a urmat mai multe programe executive la Harvard Business School, Stanford şi London Business School.

    Sergiu Oprescu a venit la conducerea executivă a Alpha Bank în 2007, după ce a fost membru al boardului băncii româneşti cu capital grecesc din 2005. În 2015, Oprescu a devenit şi preşedinte al consiliului director al ARB.

    Sergiu Oprescu povesteşte că în niciun caz nu şi-ar fi imaginat că la 32 de ani o să devină unul din primii brokeri din România şi o să tranzacţioneze pentru fonduri de investiţii americane şi nu numai, pe o Bursă de Valori care îşi reluase activitatea după aproape 5 decenii de lockdown (că tot am învăţat cuvântul acum), sau că la 37 de ani o să fie preşedintele acelei Burse de Valori, iar la 44 de ani o să fie  CEO al unei bănci sistemice în România.

    Un alt bancher, devenit şef de instituţie de credit mare, care nu a pornit în tinereţe cu o facultate cu profil economic este Steven van Groningen, care a terminat Facultatea de drept în Leiden, în Olanda, şi a ajuns în cele din urmă preşedinte&CEO la Raiffeisen Bank, o bancă de top 10 în România.

    Pasionat de canotaj, cu tată şi bunic şi străbunic bancheri, avea în facultate doar o idee vagă despre viitorul de după ce va termina cu sportul şi cu studiile. Iar o carieră în banking cu siguranţă nu era un vis pentru el. Şi cert este că nu i-a trecut niciodată prin cap că o să ajungă să conducă una dintre cele mai importante bănci din România.

    „Vorbim de acum 40 de ani, destul de mult timp în urmă. Eram preocupat mai mult de canotaj decât de studiile mele. Ştiu exact care era visul meu atunci. Voiam să ajung la Jocurile Olimpice şi am ajuns în 1984, la Jocurile Olimpice de la Los Angeles. În schimb, aveam doar o idee vagă despre ce voi face după ce termin cu sportul şi cu studiile. Tatăl meu era preşedinte la o bancă regională, la fel cum fusese şi bunicul meu şi străbunicul meu, dar să fac o carieră în banking cu siguranţă nu era un vis pentru mine. Oricum, la 22 de ani, indiferent ce îţi doreşti, porneşti de la nişte idei destul de vagi, pentru că nu ai cum să ştii exact despre ce este vorba. Pot să spun însă cu certitudine că nu mi-a trecut niciodată prin cap că o să ajung să conduc una din cele mai importante bănci din România.“

    Olandezul Steven van Groningen conduce Raiffeisen Bank România din 2002, imediat după preluarea de către austrieci a Băncii Agricole. Grupul austriac i-a prelungit de mai multe ori mandatul de director executiv-CEO al Raiffeisen Bank România. El este unul dintre cei mai longevivi bancheri de pe piaţa românească, adunând aproape două decenii în poziţia de CEO pentru o bancă de top, ceea ce este mai puţin uzual.

    Cu o bogată experienţă în domeniul financiar-bancar pe piaţa din România şi/sau în străinătate, bancherii au ocupat mai multe poziţii până să ajungă în top, pe poziţiile de şefi de bănci.

    Şi-au construit carierele în cadrul unui singur grup bancar, sau în mai multe grupuri financiare, unde au ocupat de-a lungul anilor diferite poziţii.

    Printre bancherii care au făcut de la început studii economice se regăseşte Ömer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, cea mai mare bancă de pe piaţa locală după active, care a studiat în Ankara, în Turcia, la Facultatea de Ştiinţe Economice.

    „Nu aveam planuri foarte clare, mă gândeam la studii postuniversitare şi îmi surâdea ideea să predau la o facultate cu profil economic, la o universtate mare din America sau Marea Britanie. Visurile acestea costau prea mult – cel puţin pentru mine şi părinţii mei – şi tocmai de aceea am ales să lucrez. Studiile din Turcia m-au făcut să mă simt destul de pregătit pentru primul pas în carieră în domeniul financiar, aşa încât am avut joburi în Izmir, Istanbul, iar apoi în Moscova. Iar de 20 de ani, în România. Am amânat astfel planul pe care îl aveam la 22 de ani, dar nu am renunţat la visul iniţial“, povesteşte turcul Ömer Tetik.

    Pe tineri, şeful Băncii Transilvania îi sfătuieşte să pună pe primul loc educaţia continuă, să aibă curiozitate şi curaj pentru că – pe lângă multe provocări – timpurile de acum pot aduce oportunităţi foarte mari. „Le mai recomand să se specializeze într-un domeniu care le place şi de care sunt pasionaţi pentru că, ştiţi cum se spune, dacă faci ceea ce îţi place, nu o să munceşti nicio zi din viaţă.“

    Şi Sergiu Manea, CEO al BCR, a doua bancă mare din România, a făcut studii economice şi visa din tinereţe să devină bancher şi trader pe bursă.

    „Am început să lucrez înainte de terminarea facultăţii la o bancă, într-o poziţie entry level în departamentul de Instituţii Financiare, primul meu salariu fiind mic, chiar şi pentru acele timpuri. Eu visam să devin bancher şi trader pe bursă, fascinat fiind de universul de pe Wall-Street. Am ajuns trader, am avut ocazia să simt energia şi tumultul evoluţiei burselor, lucrând în companii din Viena şi Londra, dar, în timp, aspiraţiile mele au evoluat. Cred că am ajuns în locul potrivit în care am şansa să contribui la bunăstarea şi prosperitatea românilor, chiar dacă această afirmaţie ar putea părea exagerată sau departe de situaţia reală. Cred cu tărie că activitatea bancară onestă şi corectă poate contribui la atingerea independenţei financiare la care românii aspiră de 30 de ani“, susţine şeful BCR.

    În toamna anului 2015, Sergiu Manea ajungea la conducerea BCR la vârsta de 43 de ani, el fiind primul român pe care austriecii de la Erste au mizat să ducă banca înainte.

    Francezul François Bloch, care este CEO al BRD- Groupe Société Générale în prezent, a studiat în Franţa la „Grande École“, adică echivalentul unei universităţi specializate şi ezita între o carieră în asigurări, ca actuar, şi una în finanţe, ca trader.

    „Eram, aşadar, student la Şcoala Naţională de Statistică şi Administrare Economică (ENSAE), care este legată de INSEE (echivalentul INSSE din România). Ca să-mi plătesc o parte din studii, lucram ca asistent al profesorului de informatică la Ecole Polytechnique Féminine. Din punct de vedere profesional, ezitam între o carieră în asigurări, ca actuar, şi una în finanţe, ca trader. Visam să contribui la schimbarea societăţii, la fel ca toţi tinerii de vârsta mea, să am mai puţine constrângeri, să petrec mai mult timp cu prietenii, să profit de viaţa la Paris, dar şi să-mi întemeiez o familie. Astăzi sunt CEO-ul BRD, căsătorit şi tată a trei copii. Sper că banca pe care o conduc are un impact pozitiv asupra societăţii“, a mărturisit şeful BRD-SocGen, care a preluat la sfârşitul anului 2016 conducerea celei de-a treia cea mai mare bancă de pe piaţa românească după active.

    Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank România, bancă ajunsă pe locul patru în topul instituţiilor de credit de pe piaţa locală, a studiat Finanţe-Contabilitate şi dorea de la început să lucreze în domeniul bancar.

    În primii ani de după Revoluţie, Mihaela Bîtu povesteşte că era plină de speranţă şi entuziasm, deşi era perioada mineriadelor, iar în plan economic situaţia era foarte proastă.

    „Hiperinflaţia, dezbaterile despre a privatiza sau nu, dispariţia unor pieţe de export tradiţionale şi, mai ales, trecerea de la economia planificată la economia de piaţă erau subiectele dezbătute aprins la acea vreme. Îmi doream să pot contribui în orice fel, cât de mic, la reconstrucţia şi modernizarea ţării. Îmi alesesem deja profesia. Fiind studentă la Finanţe-Contabilitate, ţinta mea era să lucrez în domeniul bancar, ceea ce s-a şi realizat, întâi într-o bancă românească, mai târziu în ING, înfiinţată în 1994. Nu gândeam la vârsta aceea că voi ocupa într-o bună zi o poziţie de CEO, dar am avut mereu convingerea că ambiţia, munca şi îndrăzneala de a accepta noi provocări te pot duce departe.“

    Cu o carieră de 25 de ani în ING, românca Mihaela Bîtu a fost promovată în vara anului 2019 de olandezi pe poziţia de CEO al ING România, după circa un deceniu în care a fost director general adjunct, coordonând operaţiunile corporate ale acestei bănci.

    Bogdan Neacşu, director general al CEC Bank din 2019, a terminat ASE-ul la începutul anilor 2000. „Noi, tinerii din acele vremuri, aspiram la joburi în multinaţionale, să lucrăm cu investitori străini, să avem un salariu decent, ocazia de a promova în carieră şi să aducem în România produse şi servicii, dar şi modele de organizare a businessului din afară.“

    Primul job a fost într-o firmă de consultanţă Soter&Partners, începând din 2002, îşi aminteşte Neacşu, iar salariul era în jurul a 100 de dolari. „Pare puţin acum, însă la vremea respectivă era apropiat de salariul mediu pe economie, ceea ce era bine pentru un prim loc de muncă. Acolo am avut ocazia să interacţionez cu investitori străini, să descopăr lumea finanţelor şi a fiscalităţii. Şi am învăţat ceva foarte important: că tot ce faci trebuie să fie cu un scop – să ajungi la o decizie şi să ai rezultate.“

    Şeful CEC Bank mărturiseşte că în acele vremuri nu avea un obiectiv foarte clar pentru ce dorea să facă în viitor.

    „Eram încă în plină tranziţie şi într-o fază în care descopeream cum funcţionează economia. Dacă mă uit înapoi, unul dintre cele mai bune sfaturi pe care le-am primit de la unul dintre profesorii mei de la Finanţe – Bănci – a fost că trebuie să experimentez, să încerc diferite lucruri. Din fiecare experienţă am avut de învăţat şi cumva lucrurile s-au aşezat în timp. Mi-am dat seama că investiţiile sunt importante pentru dezvoltarea economiei şi că sistemul bancar este esenţial în acest sens. Deci sunt printre cei norocoşi care au ocazia să lucreze în domeniul care-i pasionează şi să aibă satisfacţia propriei munci şi a rezultatelor.“

    Gyula Fatér, CEO al OTP Bank România, bancă plasată pe locul nouă în topul românesc după active, a studiat economia la Budapesta, în Ungaria şi la început ezita între a fi jurnalist sau a lucra într-o companie de comerţ exterior.

    „Era 1988, ultimul an înainte de sfârşitul comunismului în Ungaria. Observam schimbările, dar nu credeam cu adevărat că urmează ceva nou. Ezitam între a fi jurnalist sau a lucra într-o companie de comerţ exterior, aceasta fiind o poziţie la modă în comunism. Dar pentru ultima variantă nu existau perspective reale. Poziţiile cheie erau ocupate de tovarăşi «de încredere» şi să mă alătur partidului nu era o opţiune atrăgătoare pentru mine. Visam la o carieră care să-mi permită să cunosc ţări şi culturi diferite.“

    Prima opţiune a lui Gyula Fatér, aceea de a fi jurnalist, s-a năruit când a făcut un stagiu de practică şi a constatat că, din păcate, nu scria suficient de bine, după cum povesteşte şeful OTP Bank România.  În ceea ce priveşte cea de-a doua opţiune, aceea de a lucra într-o companie de comerţ exterior, şi aceasta a fost scoasă din calcul odată cu căderea comunismului: „nu mai erau necesari experţi în comerţul exterior.“

    Dar mai târziu aveau să apară noi oportunităţi. „Am absolvit în 1990 şi mi-am dat seama că, în noua eră, nimeni nu are mai multă experienţă decât mine în noul tip de afaceri. Şi am profitat de ocazie, am identificat un sector financiar foarte interesant şi plin de potenţial. M-am familiarizat cu bursele de mărfuri şi valori, apoi cu managementul activelor şi am devenit CEO la 26 de ani. Am învăţat foarte multe de atunci, inclusiv din greşeli. Întotdeauna am făcut lucruri foarte interesante, nu aş avea motive să mă plâng“, spune Gyula Fatér.

    Ufuk Tandogan, CEO al Garanti BBVA România acum, susţine că era pasionat de economie şi banking şi îşi aminteşte că în ultimul an de facultate simţea că are multe de realizat. „Eram în ultimul an de facultate şi mi se părea că am întreaga lume în faţă şi multe de realizat. A fost o perioadă a visurilor şi a ambiţiei. Îmi doream să schimb lumea, să îmi aduc contribuţia şi să aduc plusvaloare în viaţa oamenilor. Eram foarte pasionat de economie şi banking, îmi doream să călătoresc, să descopăr lucruri noi. Mă simt norocos că am reuşit să fac toate aceste lucruri în anii care au urmat.“

    În opinia şefului Garanti BBVA România, experienţa nu ţine de provocările pe care le întâmpinăm, ci de modul în care ne gestionăm pe noi înşine pentru a trece cu bine peste acestea.

    Traian Halalai, preşedintele executiv al EximBank, a terminat Facultatea de Finanţe-Bănci la ASE şi oscila între o carieră în sistemul bancar şi una academică, la catedră. „Cum mediul universitar îmi era deja cunoscut, după absolvire, am vrut să văd cum stau lucrurile în practică şi m-am angajat într-o bancă. După numai trei luni însă, am revenit la ASE ca asistent universitar predând disciplinele «Pieţe de capital» şi «Modelare financiar-monetară». A fost o perioadă efervescentă, alimentată de energia sălilor pline cu studenţi entuziaşti, hotărâţi să schimbe lumea. Dar, cum viaţa este o înşiruire de conjuncturi şi multe depind de o decizie de moment, după trei ani am decis să fac din nou trecerea către lumea reală a finanţelor. O lume din care fac parte şi astăzi, asta dacă, poate, cine ştie, într-o zi nu mă voi întoarce iar la catedră“, povesteşte Halalai.

    Henk Paardekooper, CEO al First Bank, şi-a finalizat studiile la Universitatea din Rotterdam, în ţara natală, Olanda, şi urma să îşi continuie studiile ca ofiţer militar. Cu siguranţă Henk Paardekooper nu visa că va deveni CEO-ul First Bank România. „La acea vârstă, nu mă preocupa foarte tare ce va aduce viitorul. Mă bucuram de viaţă, studiam din greu şi mă distram, ca majoritarea celor de 20 de ani. Eram totuşi foarte determinat să fac performanţă atât la şcoală, cât şi în sport şi în celelalte activităţi pe care le desfăşuram cu tinerii de vârsta mea. Determinarea şi dorinţa de a face lucrurile din ce în ce mai bine au fost factorii care m-au motivat, nu planurile de carieră“, spune Henk Paardekooper.

    Daniela Iliescu, CEO al Patria Bank, a terminat ASE şi îşi aminteşte că în ultimul an de facultate scria zi şi noapte aplicaţii pentru obţinerea unei burse pentru un Master în UK sau USA şi dădea diverse examene internaţionale.

    „La absolvirea facultăţii, când aveam deja câteva oferte de bursă pentru master, mi-am schimbat planurile şi am decis să rămân în România – aveam deja oferte de muncă în BIG4. Am considerat că este mai important să încep să câştig şi ceva experienţă profesională şi practică în viaţa economică, cu gândul că voi aduce conceptele teoretice suplimentare mai târziu. S-a şi întâmplat, după 10 ani, când am absolvit un executive MBA.“

    Şefa Patria Bank mai povesteşte că nu crede că şi-a dorit neapărat să ajungă „ceva anume“, ci mai degrabă să creeze impact acolo unde este la un moment dat – să fie „cineva“ care are realizări, de care să fie mulţumită şi pentru care să primească apreciere.

     

    Sergiu Manea, CEO al BCR: Am început să lucrez înainte de terminarea facultăţii la o bancă, într-o poziţie entry level în departamentul de Instituţii Financiare, primul meu salariu fiind mic, chiar şi pentru acele timpuri. Eu visam să devin bancher şi trader pe bursă, fascinat fiind de universul de pe Wall-Street.

     

    François Bloch, CEO al BRD- Groupe Société Générale: Eram, aşadar, student la Şcoala Naţională de Statistică şi Administrare Economică (ENSAE), care este legată de INSEE (echivalentul INSSE din România). Ca să-mi plătesc o parte din studii, lucram ca asistent al profesorului de informatică la Ecole Polytechnique Féminine.

     

    Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank România, Fiind studentă la Finanţe Contabilitate, ţinta mea era să lucrez în domeniul bancar, ceea ce s-a şi realizat, întâi într-o bancă românească, mai târziu în ING, nou înfiinţată în 1994. Nu gândeam la vârsta aceea că voi ocupa într-o bună zi o poziţie de CEO, dar am avut mereu convingerea că ambiţia, munca şi îndrăzneala de a accepta noi provocări te pot duce departe.

     

    Bogdan Neacşu, director general al CEC Bank: Mi-am dat seama că investiţiile sunt importante pentru dezvoltarea economiei şi că sistemul bancar este esenţial în acest sens. Deci sunt printre cei norocoşi care au ocazia să lucreze în domeniul care-i pasionează şi să aibă satisfacţia propriei munci şi a rezultatelor.

     

  • Surprize în sistemul bancar: Locuitorii din Timiş şi Iaşi au credite duble sau triple faţă de depozite, în timp ce locuitorii din Harghita şi Covsna, judeţe mult mai sărace, economisesc masiv

    Locuitorii din Timiş şi Iaşi împrumută mai mult decât au depozite la bancă, în timp ce locuitorii din Harghita, Covasna şi Mureş au depozite duble sau triple faţă de volumul creditelor luate.

    Concret, locuitorii judeţelor Timiş şi Iaşi au niveluri ale cre­ditelor raportate la depozite de peste 100%, ceea ce în­seamnă că preferă să cheltuie din împrumuturi mai mult decât economisesc. La polul opus, locuitorii din Harghita, Covasna şi Mureş preferă mai mult să economisească şi îm­prumută mai puţin.

    Marius Şerban, managerul comparatorului de servicii financiare Conso.ro, este de părere că Timiş şi Iaşi fiind centre regionale sunt zone mult mai active pe piaţa muncii şi ca business, comparativ cu polul opus reprezentat de Harghita şi Covasna, unde numărul salariaţilor este mai redus şi, implicit, finanţările sunt reduse.

    Timiş, liderul topului 10 judeţe cu cele mai mari ra­poarte credite/depozite pentru populaţie în lei la final de 2020, a ajuns la un raport credite/depozite de 131,5%. Locul doi revine judeţului Iaşi, cu un raport cre­dite/depozite de 106,6%, iar Bucureşti-Ilfov com­ple­tează podiumul judeţelor cu un raport credite/depozite de 93,5%.

    La polul opus, în top 10 judeţe în funcţie de cele mai mici rapoarte dintre credite şi depozite, judeţul Harghita conduce cu un nivel de 28,1%.

    Covasna ocupă poziţia a doua în acest clasament cu un raport credite/depozite de 48,6%, iar judeţul Mureş completează podiumul din acest top cu un raport credite/depozite pe retail de 50,2%.

  • Premieră pe piaţa de plăţi din România: Clienţii Băncii Transilvania şi ai CEC Bank au un nou mod de a face plăţi mai uşor

    Clienţii Băncii Transilvania şi ai CEC Bank pot face de astăzi plăţi între două conturi deschise la aceste bănci utilizând doar numărul de telefon al beneficiarului plăţii, prin intermediul serviciului AliasPay, dezvoltat şi pus la dispoziţie comunităţii bancare de către TRANSFOND.

    Consumatorii finali de servicii financiare din România vor putea utiliza AliasPay în măsura în care băncile la care au cont (furnizorii de servicii de plată) participă la acest serviciu.

    Până în acest moment au existat soluţii de plată cu utilizarea numărului de telefon mobil în locul IBAN-ului doar ca serviciu intrabancar (ambii clienţi participanţi la o plată au contul în aceeaşi bancă).

    AliasPay extinde posibilitatea de a plăti folosind numărul de mobil şi între conturile a două bănci diferite.

    „Ne bucurăm să fim parte din această premieră în sistemul bancar din România, prin lansarea opţiunii de transfer de bani interbancar folosind numărul de telefon mobil. Clienţii Băncii Transilvania au acces începând de azi la serviciul AliasPay prin aplicaţia BT Pay, folosită de peste 1,2 milioane de persoane. Mulţumim celor cu care dăm startul AliasPay, TRANSFOND şi CEC Bank, şi suntem încrezători că vom fi, cât de repede, tot mai multe bănci care oferă această soluţie pentru simplificarea banking-ului online de zi cu zi.”, spune Leontin Toderici, Director General Adjunct Operaţiuni, Banca Transilvania.

    Pentru a deveni beneficiar al unor plăţi prin AliasPay, orice client al unei bănci participante trebuie să îşi activeze mai întâi acest serviciu.

    Prin abonarea la AliasPay, datele alias-ului se transmit către TRANSFOND, astfel încât din acel moment clientul va putea primi sume în cont simplu, pe baza numărului său de telefon utilizat pentru iniţierea plăţii de către orice client al unei bănci participante.

    Plata de tip AliasPay se iniţiază prin intermediul platformei de mobile banking sau a altor aplicaţii de plată şi poate fi o plată tradiţională (transfer credit „normal” sau „urgent”) sau o plată instant (SCT Inst), în funcţie de opţiunea de implementare a serviciului în cadrul fiecărei bănci şi de alegerea de moment a clientului. Contul ataşat unui alias va fi creditat de către banca beneficiarului şi interogat de către banca iniţiatorului unei plăţi. Serviciul are la bază schema Asociaţiei Române a Băncilor, adoptată şi adaptată după schema similară a Consiliului European al Plăţilor, valabilă pe tot teritoriul Uniunii Europene, pentru plăţi în euro.

    ”Suntem bucuroşi că CEC Bank se află printre primele bănci care s-au alăturat proiectului AliasPay încă de la început. Viitorul serviciilor bancare va include digitalizarea, iar serviciile de pe mobil câştigă din ce în ce mai multă popularitate. De exemplu, la CEC Bank, serviciile de Mobile Banking au depăşit Internet Banking-ul. Noul serviciu AliasPay face mai uşoare transferurile de bani către prieteni şi cunoscuţi, doar pe baza numărului de telefon şi, de asemenea, permite şi efectuarea de plăţi online. Nu se percep comisioane suplimentare pentru acest serviciu, ci doar comisioanele standard pentru plăti normale, urgente sau instant, care sunt reduse cu 60% pentru plăţile iniţiate prin canalele digitale.” – a declarat Mugur Podaru, Directorul Direcţiei Operaţiuni la Distanţă din cadrul CEC Bank.