BusinessMagazin

Tag: aplicatie

  • Fermierul român care a reuşit să economisească zeci de mii de euro după ce a creat alături de vărul lui o aplicaţie de administrare a fermei

    Agriso a pornit acum trei ani în cadrul fermei Agromec Visina, judeţul Dolj,unde Ştefan Stănescu administrează 3.600 de hectare de teren în arendă. Ca şi în cazul majorităţii start-up-urilor, prin soluţia sa Stănescu a vrut să rezolve o problemă: solele erau fragmentate, fiind dispuse pe opt localităţi; în plus, îi era greu să se asigure că utilajele mergeau conform planului. „Faptul că la acea vreme nu exista o soluţie completă de management şi monitorizare pentru ferme ne-a determinat pe mine şi pe Mihai Stănescu, vărul meu, care este pasionat de programare, să punem bazele aplicaţiei Agriso”, povesteşte fermierul de 28 de ani, cu master în economie europeană şi cu un alt master în management agricol obţinut la USAMV Bucureşti.  Vărul său, Mihai Stănescu, în vârstă de 22 ani, este student în cadrul Facultăţii de Cibernetică a ASE Bucureşti.

    Au lucrat împreună timp de un an de zile, „am testat şi îmbunătăţit aplicaţia în ferma noastră, iar rezultatele au fost surprinzătoare”. Stănescu povesteşte că a lucrat din pasiune la aplicaţie şi astfel n-a întâmpinat dificultăţi notabile, însă a fost nevoie de „foarte multă răbdare pentru a verifica fiecare parametru în parte şi pentru a ne asigura că toate datele sunt conforme cu ceea ce se întâmplă în fiecare zi în câmp”.

    Aplicaţia Agriso este un produs software ce ajută fermierii să aibă un control asupra activităţilor din fermă, în timp real, din spatele unui telefon sau al unei tablete. Utilajele agricole sunt dotate cu dispozitive GPS ce le-ar permite fermierilor monitorizarea permanentă, la orice oră şi din orice loc. Astfel, fermierul poate vedea ce suprafeţe sunt lucrate, consumul de motorină pe fiecare operaţiune în parte sau consumul general pe zi de lucru. Un alt lucru util pentru agricultori este survolarea şi monitorizarea pământurilor prin intermediul dronelor. „Găsim rapid zonele problematice din interiorul fiecărei sole, unde solul începe să se erodeze din cauza lucrării intensive a acestuia, an de an, şi pe care îl tratăm diferenţiat de zonele productive, pentru a-l aduce şi pe acesta, din nou, în parametri normali şi pentru a creşte astfel productivitatea din fermă”, spune Stănescu. Potrivit lui, solele din cadrul aplicaţiei sunt compatibile cu softul APIA, dând posibilitatea fermierilor să facă declaraţiile necesare pentru subvenţii direct din aplicaţie.

    Ştefan Stănescu susţine că aplicaţia are utilizatori din fiecare judeţ al României, iar totalul suprafeţelor fermelor ce utilizează aplicaţia „depăşeşte 80.000 de hectare şi avem peste 150 de conturi create”. Cifra de afaceri a Agriso în 2016 a fost de 75.000 de euro. „În primele două luni din acest an am depăşit deja nivelul de anul trecut, pe fondul creşterii exponenţiale a cererii”, afirmă fermierul român.

    Cu ce ajută monitorizarea utilajelor? Eficientizarea şi reducerea costurilor, în primul rând. Ştefan Stănescu susţine că a economisit aproximativ 70.000 de euro doar din motorină. „Cu ajutorul aplicaţiei am scăzut consumul de combustibil de la 330 de tone de motorină într-un an agricol la 260 de tone. Pentru o fermă de 3.600 de ha, 70 de tone de motorină reprezintă o scădere a consumului cu peste 21%, respectiv de aproximativ 20 de litri la hectar. De la 92 de litri consumaţi anual am ajuns la 72 de litri, în condiţiile în care am arat cu 30% mai mult teren decât în anul anterior şi consumul ar fi trebuit să fie mai mare”, spune Stănescu, care adaugă că şi sporul de producţie a crescut cu peste 10% cu ajutorul scanărilor.

    Clienţii care vor să folosească Agriso trebuie să plătească un preţ iniţial de achiziţie, apoi vor suporta un cost lunar de 10 euro pentru fiecare utilaj pentru furnizarea de date în timp real şi un cost lunar pentru servicii de asistenţă şi mentenanţă. „Suplimentar, se mai pot comanda şi dispozitive dedicate pentru un control şi mai bun al consumului de carburant sau se pot comanda şi scanări ale terenurilor din satelit sau din dronă.” Potrivit lui, costurile fermierilor se amortizează în primele două luni.

    Antreprenorul mai spune că în dezvoltarea aplicaţiei a investit „destul de multe resurse financiare, alături de multă muncă şi timp”, menţionând că au avut un avantaj al economiilor făcute în paralel în cadrul fermei. Mărturiseşte că iniţial nu se gândea că puteau monetiza aplicaţia, „dar după rezultatele obţinute, au apărut primele solicitări de la fermieri din zona noastră, apoi am început să o promovăm şi astfel cererea nu a întârziat să apară”.

    România este o ţară cu o îndelungată tradiţie agricolă; fermierii învaţă meserie din tată în fiu şi de obicei sunt reticenţi la schimbare, deoarece ratarea unui an agricol din cauza unei greşeli ar putea periclita întregul business. Cât de deschişi sunt ei la noile tehnologii? Ştefan Stănescu spune că fermierii români vor să încerce, mai ales din cauza presiunii pe preţul cerealelor. „Cei din vest şi America folosesc aceste noi tehnologii şi asta se reflectă în preţurile scăzute, deoarece fermele devin mai eficiente şi este rentabil pentru ele să vândă şi la preţuri mai mici.” Cei doi antreprenori au solicitări de colaborare şi din străinătate, din ţări „precum America de Nord, Iordania, Nigeria, India sau Iran, dar logistic este mai uşor pentru noi ca primii paşi să îi facem în apropierea României; dacă lucrurile merg bine, vom trece la următorul pas”.

    Românii vor concura la nivel internaţional pentru titlul de „cea mai bună afacere a anului din domeniul agriculturii”, în cadrul Future Agro Challenge. Câştigătorii vor fi anunţaţi în cadrul evenimentului Global Championship Summit din 16 martie 2017 în Africa de Sud. Agriso a fost printre cei patru finalişti din România şi a câştigat dreptul de a reprezenta ţara noastră la nivel internaţional. Ceilalţi finalişti au fost Serafim, UAV Robotics şi Naturami. Pentru 2017, au în plan extinderea echipei de cercetare-dezvoltare şi de promovare, care în momentul de faţă este formată din 12 persoane, dar şi implementarea de funcţii noi precum o soluţie GPS de ghidaj sau scanări automatizate cu drona.

  • Cel mai în vogă trend în ecommerce

    ”Visual search“ sau căutarea pe bază de imagine este cel mai în vogă trend în ecommerce, iar retailerii ar trebui să fie atenţi la acesta dacă nu vor să rămână în urmă. Acest tip de căutare a fost unul dintre cele mai discutate subiecte la ShopTalk Europe, cel mai mare târg de ecommerce din Europa, iar cuvinte precum inteligenţă artificială, reţea neuronală sau machine learning au fost spuse aproape la fiecare prezentare.

    Potrivit ultimelor statistici, aproape 60% dintre căutările online la nivel global sunt făcute de pe un smartphone, iar în cazul unor retaileri traficul de pe mobile este majoritar. 85% din căutările de pe Pinterest au loc de pe un smartphone, iar 72% dintre utilizatorii Pinterest au declarat că au descoperit branduri noi şi servicii prin căutările pe această platformă.

    Rata de penetrare a smartphone-ului la nivel global este de 39% în 2016 şi este prognozat să ajungă la 44% anul acesta, potrivit celui mai recent raport al Wireless Smartphone Strategies. Utilizatorii de smartphone fac în jur de 5 miliarde de fotografii în fiecare zi. în acest moment, 20% din căutările pe Google sunt vocale, iar în viitor peste 50% dintre căutări vor fi bazate pe imagini, potrivit lui Ted Mann, CEO al Slyce, companie ce dezvoltă tehnologii de recunoaştere a imaginilor şi căutare vizuală.

    În acest context, tot mai mulţi retaileri folosesc tehnologii de căutare vizuală pentru a putea să le ofere clienţilor o experienţă de shopping mai bună. ”Vedem o trecere de la conţinut bazat pe text la cel bazat pe imagine în social media. într-o economie globală imaginea devine limba universală a clienţilor“, este de părere Ruth Harrison, director al strategiei de retail pentru Europa la firma de consultanţă Thoughtworks.

    Pentru căutări simple, textul este în continuare cea mai accesibilă metodă, însă cum descrii un obiect cu multe elemente şi modele într-un motor de căutare pentru a-l putea găsi? ”Orice website are un motor de căutare, iar căutările simple dau rezultatele dorite. Dar dacă ai nevoie de ceva mai complex? Cum descrii un produs complicat? Cum ar fi să cauţi cu acea imagine? Acum poţi căuta imagini combinate cu cuvinte cheie astfel încât să găseşti foarte uşor ceea ce te interesează“, spune Matthew Zeiler, CEO-ul Clarifai, companie ce dezvoltă o astfel de tehnologie.

    Compania sa a implementat pentru magazinul West Elm un program prin care cumpărătorii pot căuta în catalogul retailerului cu imagini de pe Pinterest pentru a le sugera produse asemănătoare. Astfel, dacă ai văzut o pereche de adidaşi pe Instagram sau un fotoliu pe Pinterest, acum ai posibilitatea de a căuta acel produs pe site-urile sau în aplicaţiile retailerilor.
    Zeiler susţine că tehnologia Clarifai poate fi folosită şi de magazinele de tip marketplace astfel încât să uşureze munca de catalogare a produselor. ”Acum, într-un marketplace, un magazin trebuie să urce imaginile produselor vândute, apoi să creeze descrieri adecvate. Cu ajutorul tehnologiei se poate face automat, înţelegerea este imediată şi se pot categorisi mai uşor produsele“, explică el.

    Ted Mann a creat Slyce datorită faptului că uita acasă tot timpul cupoanele de reducere şi s-a gândit să găsească o rezolvare: a creat o aplicaţie care, prin fotografierea cupoanelor, le transforma pe cele vechi în unele digitale direct în telefonul mobil. Aplicaţia a avut succes şi a câştigat 5 milioane de utilizatori. S-a gândit să meargă mai departe deoarece ”am observat că foarte mulţi oameni în magazine fac poze la produse şi ne-am gândit că am putea dezvolta o soluţie pentru retaileri. De fapt, fotografierea este cea mai utilizată funcţie a smartphone-ului în magazine“, spune Mann. Aşa a apărut Slyce, care, integrat în aplicaţia sau site-ul retailerului, îţi permite să faci o fotografie unui produs, apoi să-l cauţi automat în catalogul magazinului. Astfel a apărut opţiunea de ”snap to buy“, prin care se fotografiază un produs, apoi dacă este găsit poate fi adăugat în coş sau dacă nu, se sugerează produse similare.

    O altă funcţie este ”snap to list“, care-ţi permite să fotografiezi diferite produse pentru a-ţi construi lista de cumpărături, apoi poţi adăuga produsele în coş. O altă implementare a Slyce este aplicaţia Tommyland a casei de modă Tommy Hilfiger. ”Cu această aplicaţie utilizatorii pot fotografia modelele de pe scenă, produsele sunt recunoscute şi poţi cumpăra nu doar un produs, ci tot lookul modelului“, explică Mann. El spune că nu doar tinerii folosesc astfel de aplicaţii, ci oameni de toate vârstele. ”Ei fac deja multe fotografii, mai ales produselor; întrebarea rămâne cum îţi convingi clienţii să facă poze în interiorul aplicaţiei tale, dacă le poţi da îndeajuns de multă valoare, încât să-i convingi să descarce aplicaţia“, adaugă Mann.

    Potrivit CEO-ului Slyce, căutarea vizuală nu doar îmbunătăţeşte experienţa de shopping, ci se traduce şi în rezultate pozitive pentru business. ”Rata medie de conversie a unei căutări vizuale este de 10 ori mai mare decât cea a unei căutări cu text. Oamenii care fac căutări cu poze petrec mai mult timp în aplicaţie. în ceea ce priveşte recuperarea investiţiei, majoritatea partenerilor noştri au declarat că aceată rată, anuală, este de 2-3 ori mai mare decât investiţia.“

    Compania elveţiană Fashwell dezvoltă o tehnologie asemănătoare şi le permite utilizatorilor să caute produse cu o imagine. De exemplu, pot selecta o pereche de adidaşi dintr-o imagine de pe internet. Această tehnologie nu se rezumă doar la căutarea după imagine, ci, utilizând inteligenţa artificială şi algoritmi de machine learning, se pot recunoşte detalii specifice, motive sau modele. ”Dacă ai dat clic pe mai multe tipuri de cămăşi albastre, atunci noi îţi putem sugera produse asemănătoare care te-ar putea interesa“, spune Caitlin Crawford, head of business development al Fashwell.

    Exact cum ar face un angajat într-un magazin fizic. Ea adaugă că soluţia lor este plug and play şi este uşor de instalat. ”Odată instalată, când un utilizator caută la retailer pe site cu o imagine, aceasta ajunge la noi, iar noi trimitem informaţii despre produsele din imagine.“ Soluţia elveţinilor este una de tip software as a service (SaS) şi implică plata unui abonament lunar al cărui cost începe de la 500 de dolari şi poate trece peste 1.000 de dolari în funcţie de volumul de căutări. Fashwell lucrează cu mai multe companii europene şi din SUA, una dintre ele fiind retailerul Zalando. ”Folosesc foarte mult astfel de căutări tinerii şi cei care se bazează foarte mult pe imagini. Cred că va fi noul mod de a face cumpărături. Se prognozează că până în 2020, 80% dintre căutări vor fi vocale sau vizuale. Căutările pe bază de text vor fi din ce în ce mai puţin întâlnite“, spune Crawford.

    În acest moment Fashwell se concetrează pe segmentul de fashion şi pe cel de home & living, însă Caitlin Crawford vede utilizarea tehnologiei şi în alte ramuri de retail. ”De exemplu, dacă ţi se strică o clanţă, pe care ai pus-o în urmă cu 10 ani, şi vrei alta la fel pentru a se potrivi cu restul designului, ai putea căuta produsul sau unul similar cu o fotografie.“

    Şi eBay pregăteşte introducerea acestui tip de căutare, care va avea două componente: image search şi Find It on eBay. Prima le oferă utilizatorilor posibilitatea de a face o fotografie cu telefonul unui produs, să o încarce pe eBay şi apoi să găsească produsul respectiv sau unul asemănător. A doua se referă la posibilitatea de a căuta un produs bazat pe o imagine găsită pe internet şi pe reţelele sociale.

    Aplicaţia de mobile a Amazon deja oferă această posibilitate, iar utilizatorii pot face cumpărături utilizând fotografiile pe care le fac cu camera telefonului sau prin scanarea codurilor de bare.

    Bineînţeles, şi Google lucrează la o astfel de tehnologie, astfel încât să le permită utilizatorilor, atunci când caută o imagine cu un anumit fel de mâncare, să le afişeze şi o reţetă de gătit sau dacă te uiţi la imagini cu haine Google te va direcţiona la magazinul care are acele produse.

    Din exemplele pe care le-am văzut la ShopTalk Europe, tehnologia funcţionează destul de bine, dar încă are rateuri când vine vorba de obiecte mai puţin ieşite din comun (blugi simpli negri, de exemplu). Totuşi, potenţialul este unul mare, iar retailerii care vor implementa o soluţie ce funcţionează bine ar putea avea numai de câştigat.

  • Braşovenii care dezvoltă aplicaţii ce sunt folosite de milioane de oameni din întreaga lume

    Mondly este o platformă online şi o aplicaţie, atât pe Android cât şi pe iOS, cu ajutorul căreia utilizatorii pot învăţa limbi străine. Astfel, nu mai trebuie să fii la clasă sau să stai pe scaun cu o carte în faţă pentru a putea învăţa o limbă străină, ci o poţi face întins în pat sau când călătoreşti, de pildă în mijloacele de transport în comun. Pentru Tudor şi Alex Iliescu, ideea de a crea o aplicaţie de învăţat limbi străine a apărut odată cu noile posibilităţi oferite de telefoane mobile: recunoaşterea vocii, conexiune permanentă la internet şi cloud computing.

    ”Am început în 2012 cu un împrumut de 1.000 euro folosiţi pentru a achiziţiona un computer Macbook necesar dezvoltării de aplicaţii pentru iPhone. De atunci a urmat mult studiu şi multă muncă“, spune Alex Iliescu cofondator al Ati Studios, startup ce dezvoltă aplicaţiile de învăţat limbi străine Mondly, MondlyVR şi MondlyKids.

    Au început dezvoltarea aplicaţiei în 2013, pe 28 mai 2014 a avut loc lansarea, iar pe parcusul dezvoltării au participat ”peste 20 de profesionişti din Braşov. Acestora li se adaugă şi câteva zeci de traducători din 40 de ţări care au contribuit la realizarea materialelor în cele 33 de limbi pe care le oferim utilizatorilor“, spune Iliescu.

    Acum, la trei ani de la lansare, aplicaţia a fost descărcată de 20 de milioane de ori de utilizatori din 190 de ţări. Cofondatorul nu a precizat câte dintre aceste descărcări sunt utilizatori activi, rezumându-se la a spune doar că ”cifra poziţionează Mondly în topul celor mai utilizate aplicaţii de profil din lume“.

    Cei mai mulţi utilizatori ai aplicaţiei provin din ţările din nord-vestul Europei, ţări precum Germania, Elveţia, Suedia sau Finlanda. ”În Danemarca, aproape 7% din populaţia ţării a descarcat una din aplicaţiile Mondly“, spune antreprenorul. Asta înseamnă că aproape 400.000 de danezi folosesc aplicaţiile dezvoltate la Braşov. Se pare că acesta este numărul magic şi în cazul românilor. ”Peste 400.000 de români au descărcat aplicaţiile noastre. Cea mai populară limbă învăţată de către aceştia este limba germană, urmată de engleză, franceză, italiană, spaniolă şi greacă“, explică el, adăugând că străinii care vor să înveţe limba noastră provin din Statele Unite, Germania, Marea Britanie, Franţa sau Italia.

    Lecţiile Mondly sunt practice şi aplicate, cu scenarii cu care orice vorbitor s-ar lovi în viaţa de zi cu zi: cum să comanzi la restaurant, ce să spui când vrei să te cazezi sau cum să-i spui şoferului unde vrei să te ducă. ”Ne-am dorit ca toate scenariile disponibile să pregătescă utilizatorii pentru conversaţii în lumea reală“, spune CEO-ul companiei.

    Aplicaţia este gratuită şi poate fi folosită de oricine are un telefon mobil sau un calculator, însă există anumite restricţii. Dacă vrei să scapi de acestea şi să ai acces la toate opţiunile, atunci eşti nevoit să plăteşti un abonament lunar sau anual, în funcţie de ce vrei. Asta le-a adus venituri importante românilor.

    În decembrie 2014, Ziarul Financiar scria că aplicaţia Mondly generează venituri cu care braşovenii reuşeau să-şi acopere cheltuielile, iar planul la vremea respectivă era să ajungă la venituri de peste 1 milion de euro din dezvoltarea de aplicaţii mobile. Planul a mers chiar mai bine decât se aşteptau cei doi fondatori. Potrivit informaţiilor publice de pe site-ul Ministerului de Finanţe, cifra de afaceri a Ati Studios a explodat anul trecut de la 2 milioane de lei la 12,1 milioane de lei (2,64 milioane de euro), însă profitul a rămas tot în zona miilor de lei (peste 38.700 de lei în 2016). ”în urma rezultatelor obţinute, suntem în plină dezvoltare şi căutăm să ne extindem echipa din Braşov cu tineri ambiţioşi care vor să aibă rezultate deosebite la nivel mondial“, spune Iliescu.

    Cel mai nou produs al companiei braşovene este MondlyVR, o nouă aplicaţie care utilizează realitatea virtuală pentru a învăţa mai bine şi mai uşor utilizatorii să deprindă o nouă limbă. Pentru a utiliza MondlyVR ai nevoie de un smartphone şi de o cască VR precum Daydream, GearVR sau una simplă din carton. ”MondlyVR combină tehnologii de tip chatbot şi de recunoaştere a vocii în realitate virtuală pentru a crea un nou mod prin care putem învăţa o limbă străină. Astfel, MondlyVR detectează automat cuvintele şi propoziţiile rostite de utilizatori pentru a le oferi feedback instant“, spune el.

    Utilizatorii îşi pun ochelarii VR, aleg limba pe care doresc să o înveţe – dintre cele 30 disponibile – şi scenariul preferat. în acest moment sunt disponibile cinci scenarii inspirate din viaţa reală: să comande mâncare într-un restaurant, să ia un taxi, să aibă o conversaţie în tren, să se cazeze într-un hotel şi să aibă o discuţie cu un angajat al hotelului. ”Cu MondlyVR, utilizatorii sunt implicaţi în conversaţii încă din primele secunde, ceea îi pregăteşte pentru situaţii similare cu care se vor confrunta în viaţa cotidiană“, explică Iliescu.

    Braşovenii au ales realitatea virtuală ca mod de a învăţare a unei limbi străine deoarece ”în timp ce prin metodele tradiţionale de învăţare suntem actori pasivi, cu MondlyVR procesul de învăţare este unul interactiv, prin conversaţii cu personaje virtuale“, spune Iliescu. Tot el precizează că, potrivit unui studiu publicat în The New York Times, ”studenţii care învaţă prin metode imersive dezvoltă trăsături asemănătoare cu vorbitorii nativi“.

    Evident, publicul ţintă pentru o astfel de aplicaţie este cel tehnologizat, interesat de VR şi care deţine un smartphone dar şi o pereche de ochelari VR. ”Vorbim aici de cei peste 20 milioane de oameni care deţin ochelari VR Daydream, GearVR sau Cardboard.“

    La această nouă aplicaţie, braşovenii au lucrat aproape un an, iar printre provocările dezvoltării Alex Iliescu enumeră integrarea funcţiei de recunoaştere a vocii şi integrarea telecomenzii Daydream în experienţa de învăţare a unei limbi străine în VR.

    Aplicaţia românilor este disponibilă în magazinele de aplicaţii virtuale pentru platforma Oculus, dar au fost interesaţi de MondlyVR şi Microsoft (HoloLens) şi HTC (HTC Vive). ”A fost extraordinar să aud că tehnologia MondlyVR pe care o dezvoltăm aici, în Braşov, este cea mai avansată din lume“, mărturiseşte Alex Iliescu.

    Noi schimbăm tehnologia, care la rândul ei ne schimbă pe noi: modul în care comunicăm, ne distrăm, dar şi cum învăţăm. Este evident că noile generaţii vor fi interesate de conţinut mai colorat, mai interactiv şi nu de cel static, tradiţional. ”în următorii ani ne putem aştepta la o explozie a educaţiei online în detrimentul celei tradiţionale. Aplicaţiile de mobil şi platformele online sunt deja extrem de populare, iar următorul val de inovaţie va veni din zona inteligenţei artificiale, realităţii virtuale şi realităţii augmentate“, spune Iliescu.
     

  • Clever Taxi lansează un serviciu dedicat companiilor

    Utilizatorii vor putea plăti direct în aplicaţie, fără să mai fie nevoie să folosească vouchere fizice cu sume fixe. Clever Corporate facilitează accesul la mii de şoferi de la peste 50 de companii din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Braşov. Accesul angajaţilor în platformă se face prin mail sau număr de telefon, iar limitele de buget pot fi setate zilnic, lunar sau pe călătorie. Pentru a sărbători îmbunătăţirile aduse serviciului, Clever Corporate oferă în luna octombrie un discount de până la 33% pentru toate cursele.

    Platforma Clever Corporate asigură un sistem de administrare complex, oferind control complet asupra costurilor, dar şi detalii despre activitatea fiecărui angajat. Compania poate seta limite de buget şi poate opta pentru a primi o singură factură cumulată la final de lună, fapt ce contribuie la eficientizarea operaţiunilor contabile. Serviciul generează rapoarte detaliate despre cursele efectuate şi costuri.

    Serviciul se adresează companiilor care oferă angajaţilor transport urban decontat prin servicii de taxi. Clever Corporate este util pentru afacerile unde programul de lucru se prelungeşte dincolo de ora 22:00, antreprenorii care călătoresc cu taxiul şi vor să-şi deconteze transportul sau companiile ai căror angajaţi se deplasează în interes de serviciu. Cursele angajaţilor trebuie să fie făcute doar prin intermediul aplicaţiei Clever Taxi pentru a putea fi decontate de angajator.

  • Aplicaţia Uber poate urmări ceea ce fac utilizatorii chiar şi atunci când nu e folosită

    Apple a decis să acorde aplicaţiei drepturi speciale, aşa cum ar fi înregistrarea imaginilor afişate pe ecran, fără a cere permisiunea utilizatorului.

    Specialistul în securitate Will Strafach a atras atenţia asupra acestui fapt pe Twitter, făcând o comparaţie cu alte mii de aplicaţii disponibile pe App Store.

    “Oferirea unui asemenea nivel de acces unei aplicaţii realizate de terţi e ceva fără precedent”, a declarat Strafach celor de la Business Insider. “E ciudat să vezi că Uber e singura aplicaţie – în afară de cele dezvoltate chiar de Apple – care are atâtea drepturi.”

    Ca răspuns, Uber a transmis următoarele: “Apple ne-a oferit aceste drepturi pentru că primele versiuni ale Apple Watch aveau probleme în a prezenta corect hărţile în aplicaţia noastră. Lucrăm alături de cei de la Apple pentru a înlătura funcţia.”

    Uber traversează o perioadă dificilă, după ce Transport for London, agenţia de stat care reglementează licenţele pentru transportul în comun, a anunţat recent că nu va reînnoi licenţa companiei Uber.  Agenţia a transmis că Uber nu a gestionat în mod corespunzător acuzaţiile care i-au fost aduse şi că a folosit un software care nu permite regulatorilor să monitorizeze serviciile. Compania are 21 de zile pentru a face apel la decizie.

    Uber are 40.000 de şoferi în Londra şi a fost folosit, până în prezent, de 3,5 milioane de londonezi.

  • Fondatorii Quickmobile lansează o aplicaţie prin care românii vor putea fi consultaţi de la distanţă de către medici

    Potrivit fondatorilor proiectului, familia Ţiboc, conceptul răspunde unei nevoi reale identificate în rândul românilor din ţară, dar şi al celor din Diaspora, de a se consulta în timp real cu un medic pe probleme ce nu pot fi tratate imediat printr-o vizită la cabinet sau la spital.

    „Vrem să-i convingem pe români că diagnosticarea pe cont propriu, prin căutari pe Internet, produce, de cele mai multe ori, doar un stres în plus. De aici a apărut ideea Doclandia, o platformă online, securizată, care aduce informaţii de la surse sigure, medicale către cei care au nevoie de răspunsuri”, declară Matei Ţiboc, Fondator Doclandia.

    Utilizatorii care doresc să beneficieze de sfaturile medicilor colaboratori ai platformei online, vor trebui să achite, cu cardul sau prin sms, o taxă de 10 euro, ce reprezintă contravaloarea unui abonament lunar. În urma solicitării, utilizatorului îi este alocat automat un medic. În plus, utilizatorii îşi pot încărca în cont diverse documente medicale, precum analize, electrocardiograme etc., în vederea unei consilieri optime. În prezent, platforma colaborează cu 50 de doctori din ţară, număr ce urmează să crească în linie cu rata de utilizare.

    „De câţiva ani, observăm o proliferare a platformelor care oferă, fără niciun fel de cenzură sau etică, tot soiul de soluţii, tratamente revoluţionare, informaţii prezentate ca senzaţionale, care, în definitiv, produc foarte mult rău, pentru că în joc este un lucru extrem de important – sănătatea fiecăruia. De departe cea mai bună rezolvare este o legătură solidă, securizată şi accesibilă între om şi medic, cu un flux de informaţie competentă, profesionistă, singura care ar trebui să existe şi să stea la baza sănătăţii individuale sau colective”, declară dr. Vasi Rădulescu, Chief Medical Doclandia.

    Doclandia are la bază o investiţie de 500.000 de euro, costuri ce acoperă tehnologia din spatele produsului, cheltuielile operaţionale şi de lansare.

  • Tânăra de 25 de ani care a creat o aplicaţie de dating unde femeile detin toată puterea

    Whitney Wolfe, co-fondator Tinder, cea mai cunoscută aplicaţie de dating, a creat o altă aplicaţie de dating, Bumble, la scurt timp după ce a părăsit compania.

    Bumble funcţionează pe aceleaşi principii ca şi Tinder, unde utilizatorii se văd şi dacă se plac pot iniţia o conversaţie, însă Bumble le-a dat puterea femeilor. Aici  femeile preiau controlul şi pot iniţia conversaţia. Bumble s-a lansat în urmă cu un an şi se laudă cu peste 5 milioane de conversaţii pornite de femei şi cu rată de creştere săptămânală de 15%.

    Tinder s-a născut în 2012 într-un incubator de start-up-uri, iar acum compania este evaluată la 750 de milioane de dolari.
    În cadrul incubatorului l-a întâlnit pe Sean Rad unde au lucrat la un alt proiect, dar care nu a mers. Mai târziu s-au gândit să facă o aplicaţie de dating şi aşa a apărut Tinder, nume pe care Wolfe l-a dat.

    Din echipa Tinder au făcut parte şi Chris Gulzcynski şi Justin Mateen. De cel din urmă, Wolfe s-a îndrăgostit şi cei doi au format un cuplu timp de aproape un an de zile. Relaţia s-a terminat când, potrivit Wolfe, Mateen a devenit violent.

    Se pare că disputa dintre cei doi a forţat-o  să demisioneze din companie. Wolfe nu a cedat uşor şi l-a dat în judecată, proces care a fost soluţionat, în cele din urmă. Wolfe a căştigat 1 milion de dolari şi acţiuni în cadrul companiei.

    Experienţa a marcat-o iar prin următorul proiect voia să promoveze comportamentul online responsabil. Nu voia o altă aplicaţie de dating, dar a fost convinsă de un prieten, Andrey Andreev. Cei doi l-au recrutat pe Chris Gulzcynski, alt co-fondator Tinder şi pe Sarah Mick, responsabilă de design în cadrul Tinder. La finalul lui 2014 aplicaţia a fost lansată.

    Bumble forţează femeile să facă primul pas şi să contacteze bărbatul, dacă nu fac asta în 24 de ore contactul dispare. “Nu vrem să fim sexisti, nu asta e ideea. Ştiu că foarte mulţi tipi s-au săturat să facă primul pas şi în plus, de ce trebuie ca femeile să aştepte ca barbaţii să facă primul pas?”, a spus Wolfe. “La noi, 60% dintre potriviri (compatibilităţi) se transformă în conversaţii”, a adăugat ea.

    Aplicaţia este disponibilă doar pe iOS, sistemul de operare Apple.

  • Tânăra de 25 de ani care a creat o aplicaţie de dating unde femeile detin toată puterea

    Whitney Wolfe, co-fondator Tinder, cea mai cunoscută aplicaţie de dating, a creat o altă aplicaţie de dating, Bumble, la scurt timp după ce a părăsit compania.

    Bumble funcţionează pe aceleaşi principii ca şi Tinder, unde utilizatorii se văd şi dacă se plac pot iniţia o conversaţie, însă Bumble le-a dat puterea femeilor. Aici  femeile preiau controlul şi pot iniţia conversaţia. Bumble s-a lansat în urmă cu un an şi se laudă cu peste 5 milioane de conversaţii pornite de femei şi cu rată de creştere săptămânală de 15%.

    Tinder s-a născut în 2012 într-un incubator de start-up-uri, iar acum compania este evaluată la 750 de milioane de dolari.
    În cadrul incubatorului l-a întâlnit pe Sean Rad unde au lucrat la un alt proiect, dar care nu a mers. Mai târziu s-au gândit să facă o aplicaţie de dating şi aşa a apărut Tinder, nume pe care Wolfe l-a dat.

    Din echipa Tinder au făcut parte şi Chris Gulzcynski şi Justin Mateen. De cel din urmă, Wolfe s-a îndrăgostit şi cei doi au format un cuplu timp de aproape un an de zile. Relaţia s-a terminat când, potrivit Wolfe, Mateen a devenit violent.

    Se pare că disputa dintre cei doi a forţat-o  să demisioneze din companie. Wolfe nu a cedat uşor şi l-a dat în judecată, proces care a fost soluţionat, în cele din urmă. Wolfe a căştigat 1 milion de dolari şi acţiuni în cadrul companiei.

    Experienţa a marcat-o iar prin următorul proiect voia să promoveze comportamentul online responsabil. Nu voia o altă aplicaţie de dating, dar a fost convinsă de un prieten, Andrey Andreev. Cei doi l-au recrutat pe Chris Gulzcynski, alt co-fondator Tinder şi pe Sarah Mick, responsabilă de design în cadrul Tinder. La finalul lui 2014 aplicaţia a fost lansată.

    Bumble forţează femeile să facă primul pas şi să contacteze bărbatul, dacă nu fac asta în 24 de ore contactul dispare. “Nu vrem să fim sexisti, nu asta e ideea. Ştiu că foarte mulţi tipi s-au săturat să facă primul pas şi în plus, de ce trebuie ca femeile să aştepte ca barbaţii să facă primul pas?”, a spus Wolfe. “La noi, 60% dintre potriviri (compatibilităţi) se transformă în conversaţii”, a adăugat ea.

    Aplicaţia este disponibilă doar pe iOS, sistemul de operare Apple.

  • Un fost oficial de top RUPE TĂCERAE. Care este scopul suprem al Facebook şi al reţelelor de socializare

    „Când vorbim despre tehnologie, o privim de parcă este un cer albastru şi infinit spre care putem ţinti în orice direcţie. Dar vreau să vă spun că merge într-o direcţie foarte specifică. Există un scop ascuns în spatele întregii tehnologii care ne este oferită, iar acel scop vine ca o cursă crâncenă între giganţii din social media pentru atenţia noastră. Orice site, orice politician, orice campanie, ştiri, sporturi, jocuri, tot ce urmărim are un singur scop: un procentaj cât mai mare din atenţia noastră”.
    Harris menţionează că fiecare notificare pe care o vezi îţi ocupă un loc în minte şi îţi fură atenţia. Eşti programat să ai gânduri pe care nu le-ai fi avut în mod voluntar. „Chiar dacă închizi notificarea fără să te uiţi la ea, o frântură din mintea ta păstrează curiozitatea legată de conţinutul acesteia”.
     
    Acesta explică singurul mod de a obţine cât mai multă atenţia, acela fiind studiul asupra psihologiei umane. Există foarte multe tehnici folosite de marile reţele pentru a-şi păstra utilizatorii activi.
     
    „Dacă eşti Youtube, spre exemplu, foloseşti Autoplay şi astfel oamenii ascultă de multe ori şi următoarea melodie. Dacă eşti Netflix şi vezi asta, te gândeşti că îţi scade cota de piaţă, aşa că foloseşti funcţia de Autoplay pentru a le arăta clienţilor următorul episod chiar când s-a terminat cel pe care îl vizionează. Iar dacă eşti Facebook, te gândeşti că lucrurile astea îţi scad toate cotele de piaţă şi decizi să foloseşti Autoplay pentru toate materialele video din News feed chiar fără ca utilizatorul să acceseze acele materiale”.
     
    În Statele Unite, Snapchat este cea mai utilizată aplicaţie pentru copii şi adolescenţi, care o anumită particularitate, accea de a le arăta utilizatorilor câte zile la rând şi-au transmis două persoane imagini prin aplicaţie.
     

  • Anunţul făcut de Vodafone azi

    Designul modern şi intuitiv facilitează accesarea opţiunilor de verificare a costurilor, de plată a facturilor sau de reîncărcare a unei cartele preplătite. My Vodafone poate fi utilizată gratuit atât în ţară, cât şi în străinătate, deoarece traficul de date necesar accesării aplicaţiei nu este tarifat.

    Noua versiune a aplicaţiei permite clienţilor Vodafone România să îşi activeze şi dezactiveze extraopţiuni, precum şi să acceseze lista detaliată a apelurilor efectuate, statisticile referitoare la SMS-urile trimise şi traficul de internet consumat. Totodată, aplicaţia My Vodafone permite accesarea istoricului ultimelor şase facturi, precum şi istoricul reîncărcărilor.

    Pe lângă transparenţa şi controlul asupra informaţiilor contului, utilizatorii My Vodafone au acces la o serie de beneficii şi oferte atractive. Spre exemplu, în fiecare zi de luni, clienţii Vodafone România primesc reduceri exclusive pentru terminale şi pentru pachete de servicii, atât abonamente, cât şi cartele preplătite. Spre exemplu, un utilizator al unei cartele preplătite care reîncarcă cu minimum de 6 euro primeşte până la 5000MB trafic de date bonus în funcţie de valoarea reîncărcată. Pe lângă acestea, utilizatorii beneficiază de reduceri la o gamă variată de produse şi servicii, precum produse electrocasnice şi IT, călătorii, timp liber, îmbrăcăminte, încălţăminte, servicii medicale etc. Ofertele sunt actualizate în fiecare lună pentru a acoperi cât mai multe tipuri de nevoi ale clienţilor Vodafone România.

    Clienţii care vor descărca şi instala noua versiune a aplicaţiei îşi vor putea activa gratuit un bonus de 10GB de date disponibil până la 30 septembrie 2017. My Vodafone este disponibilă gratuit pentru dispozitivele iOS şi Android.

    Vodafone România este o divizie a Vodafone Group Plc., unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicaţii mobile din lume, care oferă o gamă de servicii ce include voce, mesaje, date şi comunicaţii fixe. Vodafone Group are divizii în 26 de ţări, 49 de reţele mobile partenere şi operaţiuni de broadband fix în 17 ţări. La 30 iunie 2017, Vodafone Group avea 523,5 milioane de utilizatori ai serviciilor mobile şi 18,5 milioane de utilizatori ai serviciilor broadband fix, incluzând India şi toţi clienţii Vodafone din entităţile create în urma unor fuziuni şi asocieri.