Tag: analiza

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 24 septembrie 2018

    COVER STORY: „Un lider nu se formează. Ai stofă de lider sau nu“

    Dacă ar putea da timpul înapoi, Mădălin Mihailovici ar alege să fie chirurg, însă de zece ani activează în cadrul campaniei Veolia România, al cărui CEO a devenit anul trecut.


    ENERGIE: Acces strict interzis cardiacilor


    ANALIZĂ: Din culisele unei tranzacţii de zeci de milioane de euro


    SPECIAL: Cine este “cel mai periculus om” din Uniunea Europeană?


    ANTREPRENORIAT: Liful tranzacţiei
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Banca Transilvania îşi menţine prognoza că rata anuală a inflaţiei va fi de 3,8%, la finele 2018

    „Ne aşteptăm la accelerarea inflaţiei medii anuale de la 1,1%% în 2017 la 3,8% în 2018 (pe indicele UE). Conform INS, preţurile de consum au urcat cu un ritm lunar de 0,28% în august, dinamica an/an accelerând la 5,06%, evoluţie influenţată de majorarea preţurilor la energie electrică şi gaze naturale. La opt luni, inflaţia medie s-a situat la 5% an/an (4,2% an/an pe indicele armonizat UE)”, se scrie în analiza publicată miercuri de Andrei Rădulescu, directorul de Analiză Macroeconomică al BT.

    Această prognoză reprezintă o confirmare a scenariului central anunţat anterior de economistul BT, fiind reconfirmată ca urmare a datelor anunţate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS). De asemenea, această prognoză este peste ţinta de inflaţie a Băncii Naţionale a României (BNR), care este de +/- 2,5%, pentru finele fiecărui an. Prognoza BT mai prevede o rată anuală a inflaţiei de 2,9% pentru acest an şi de 2,7% pentru 2020.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 10 septembrie 2018

    COVER STORY: Mai mulţi bani pentru sănătatea României

    Pe măsură ce ponderea populaţiei de peste 50 de ani continuă să crească în România, şi costurile necesare tratamentelor înregistrează plusuri importante. În prezent, este necesară suplimentarea cu peste 1 miliard de lei a bugetului dedicat medicamentelor compensate pentru a acoperi diferenţa faţă de consumul real, în contextul în care sistemul de sănătate din România este subfinanţat.


    AFACERI: Antreprenorii care mută fabrici


    LIFESTYLE: Cu corporatistul la psiholog


    INTERVIU: Expert în lumea vinurilor


    SPECIAL: Săracul chef bogat
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Este acesta cel mai prost hoţ din istorie? A scăpat arma şi a rămas fără pantaloni în timpul jafului – VIDEO

    Camerele de supraveghere ale unui magazin ce comercializează ţigări electronice au surprins imagini cel puţin hilare.

    În înregistrarea prezentată de DailyMail se poate vedea cum hoţul scapă arma cu care o ameninţa pe casieră, după care o ia la fugă spre ieşire.

    Hoţul purta mănuşi, dar forţele de ordine speră să îl poată identifica în urma analizei imaginilor surprinse.

     

  • Korodi: Dacă Legea lobby-ului va fi corectă, o putem sprijini

    Întrebat, luni, de corespondentul UDMR, dacă Uniunea va susţine o lege a lobby-ului, promisă de coaliţia PSD-ALDE, liderul grupului parlamentar din Camera Deputaţilor, Korodi Attila, a spus că parlamentarii maghiari aşteaptă să vadă ce anume va conţine un proiect de lege în acest sens.

    „S-a discutat mult, dacă va fi o lege corectă, atunci se poate sprijini, numai că nu am văzut niciun proiect de lege a lobby-ului în Parlament. Vom analiza proiectul care va fi depus. Această problemă trebuie legiferată, pentru că este nevoie de un cadru legal corect care să nu facă o confuzie cu activităţi ilicite. Orice ţară are în legislaţia proprie reglementări cu privire la interacţiunea dintre zona privată şi zona publică pentru a reprezenta interese, o reglementare trebuie să existe”, a spus Korodi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consiliul Concurenţei analizează producţia şi comercializarea medicamentelor fără reţetă

    Consiliul Concurenţei a demarat o acţiune prin care analizează producţia şi comercializarea medicamentelor eliberate fără prescripţie medicală şi a suplimentelor alimentare.

    “În cadrul acestui studiu vor fi analizate condiţiile structurale ale pieţelor, relaţiile contractuale existente între diferiţi actori ce desfăşoară activităţi în sectorul producţiei şi comercializării medicamentelor eliberate fără reţetă şi a suplimentelor alimentare şi se va efectua o analiză detaliată a cadrului legislativ aplicabil.”, menţionează autoritatea de concurenţă într-un document.

    În cazul în care vor fi identificate disfuncţionalităţi care afectează mediul concurenţial, Consiliul Concurenţei va putea propune modificarea sau revizuirea reglementărilor existente, va putea emite clarificări sau atenţionări către mediul de afaceri sau administraţia publică, cu scopul de a îmbunătăţi eficienţa economică a sectorului şi de a proteja interesele consumatorilor. De asemenea, în situaţia în care descoperă indicia, Autoritatea de concurenţă poate declanşa investigaţii privind posibila încălcare a legii.

    “Sectorul farmaceutic este foarte important pentru noi, iar activitatea din ultimii ani dovedeşte acest lucru. Am făcut o serie de recomandări asupra proiectelor de acte normative, dar ne-am şi implicat atât prin anchete sectoriale şi investigaţii privind practici anticoncurenţiale – unele finalizate cu sancţiuni, cât şi prin analiza concetrărilor economice din domeniu. Am colaborat foarte bine cu instituţiile din domeniu, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională a Medicamentului, cu care, de altfel, vom colabora în continuare pentru dezvoltarea unor noi reglementări privind obligaţia de serviciu public”, spune Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Pe parcursul analizei pieţelor de producţie şi de comercializare a medicamentelor eliberate fără prescripţie medicală, precum şi a suplimentelor alimentare, Consiliul Concurenţei poate solicita informaţii şi documente tuturor actorilor implicaţi. Ca urmare, autoritatea de concurenţă îşi doreşte o cooperare activă cu toţi actorii implicaţi în acest sector, fie instituţii publice, fie companii, şi îşi exprimă disponibilitatea de a primi orice informaţii relevante.

    Consiliul Concurenţei a derulat mai multe analize privind piaţa farmaceutică în urma cărora a făcut o serie de recomandări care au fost preluate de Ministerul Sănătăţii în legislaţia din domeniu.

    Astfel, recomandările Consiliului Concurenţei de a poziţiona medicamentul generic şi cel inovativ ieşit de sub brevet, la acelaşi nivel de preţ, au fost preluate în Ordinul (nr. 368/2017) pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul şi procedura de aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman.

    De asemenea, la propunerea Consiliului Concurenţei, s-a introdus obligaţia de a asigura stocuri medicamente atât producătorilor, cât şi distribuitorilor, iar farmaciile au obligaţia de a transmite distribuitorilor comenzi justificate şi de a le onora către pacienţi în termen de 24/48 ore.

    La propunerea Autorităţii de Concurenţă a fost eliminat criteriul geografic care împiedica deschiderea de noi farmacii, fapt care a condus la îmbunătăţirea accesibilităţii pacienţilor la servicii farmaceutice.

    În ceea ce priveşte tranzacţiile din domeniul farmaceutic, Consiliul Concurenţei a impus condiţii în situaţiile în care a avut îngrijorări privind efectele asupra pieţei. De exemplu, Grupul Penta/Dr. Max a trebuit să cesioneze 18 farmacii Arta din Bucureşti şi Timişoara pentru a prelua A&D Pharma Holdings.

    La finalul lunii iunie, Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie pe piaţa imunoglobulinelor normale umane. În cadrul investigaţiei ce vizeză posibila limitare a aprovizionării pieţei româneşti cu imunoglobulină umană normală cu scopul eliminării taxei clawback şi obţinerii unui cadru fiscal mai favorabil, au fost efectuate simultan inspecţii inopinate atât în România, cât şi în Belgia şi în Italia.

    De asemenea, Autoritatea de Concurenţă are în derulare două investigaţii privind un posibil abuz de pozitie dominantă al companiei Roche Romania SRL pe piaţa anumitor produse oncologice din România.


    Dureri mari. Producătorul Nurofen are afaceri de 100 mil. € în România

    Reckitt Benckiser, gigantul britanic prezent şi pe piaţa din România încă din 2002, a ajuns la o cifră de afaceri de aproape 100 de milioane de euro pe piaţa românească în 2017, în creştere cu 11% faţă de anul anterior, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

    Profitul companiei a scăzut însă cu 10% anul precedent, până la 16 mil. lei, iar compania a încheiat anul cu 178 de angajaţi, mai arată datele publice.

    Din 2010 până în prezent, afacerile companiei aproape s-au dublat, iar Nurofen, unul dintre medicamentele puse pe piaţă de britanici, este cel mai vândut medicament fără reţetă cu o cotă de piaţă de10,7%, potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor.

    Piaţa românească de medicamente a ajuns la 14,1 mi liarde de lei în 2017, în creştere cu 9% faţă de anul anterior, potrivit informaţiilor Cegedim. Piaţa care a înregistrat o creştere constantă de la an la an a fost cea a produselor fără reţetă, acestea neavând preţul reglementat de autorităţi. În primul trimestru, vânzările la medicamente fără reţetă au ajuns la peste 880 de milioane de lei, în creştere cu 13%.

  • Consiliul Concurenţei analizează producţia şi comercializarea medicamentelor fără reţetă

    Consiliul Concurenţei a demarat o acţiune prin care analizează producţia şi comercializarea medicamentelor eliberate fără prescripţie medicală şi a suplimentelor alimentare.

    “În cadrul acestui studiu vor fi analizate condiţiile structurale ale pieţelor, relaţiile contractuale existente între diferiţi actori ce desfăşoară activităţi în sectorul producţiei şi comercializării medicamentelor eliberate fără reţetă şi a suplimentelor alimentare şi se va efectua o analiză detaliată a cadrului legislativ aplicabil.”, menţionează autoritatea de concurenţă într-un document.

    În cazul în care vor fi identificate disfuncţionalităţi care afectează mediul concurenţial, Consiliul Concurenţei va putea propune modificarea sau revizuirea reglementărilor existente, va putea emite clarificări sau atenţionări către mediul de afaceri sau administraţia publică, cu scopul de a îmbunătăţi eficienţa economică a sectorului şi de a proteja interesele consumatorilor. De asemenea, în situaţia în care descoperă indicia, Autoritatea de concurenţă poate declanşa investigaţii privind posibila încălcare a legii.

    “Sectorul farmaceutic este foarte important pentru noi, iar activitatea din ultimii ani dovedeşte acest lucru. Am făcut o serie de recomandări asupra proiectelor de acte normative, dar ne-am şi implicat atât prin anchete sectoriale şi investigaţii privind practici anticoncurenţiale – unele finalizate cu sancţiuni, cât şi prin analiza concetrărilor economice din domeniu. Am colaborat foarte bine cu instituţiile din domeniu, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională a Medicamentului, cu care, de altfel, vom colabora în continuare pentru dezvoltarea unor noi reglementări privind obligaţia de serviciu public”, spune Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Pe parcursul analizei pieţelor de producţie şi de comercializare a medicamentelor eliberate fără prescripţie medicală, precum şi a suplimentelor alimentare, Consiliul Concurenţei poate solicita informaţii şi documente tuturor actorilor implicaţi. Ca urmare, autoritatea de concurenţă îşi doreşte o cooperare activă cu toţi actorii implicaţi în acest sector, fie instituţii publice, fie companii, şi îşi exprimă disponibilitatea de a primi orice informaţii relevante.

    Consiliul Concurenţei a derulat mai multe analize privind piaţa farmaceutică în urma cărora a făcut o serie de recomandări care au fost preluate de Ministerul Sănătăţii în legislaţia din domeniu.

    Astfel, recomandările Consiliului Concurenţei de a poziţiona medicamentul generic şi cel inovativ ieşit de sub brevet, la acelaşi nivel de preţ, au fost preluate în Ordinul (nr. 368/2017) pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul şi procedura de aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman.

    De asemenea, la propunerea Consiliului Concurenţei, s-a introdus obligaţia de a asigura stocuri medicamente atât producătorilor, cât şi distribuitorilor, iar farmaciile au obligaţia de a transmite distribuitorilor comenzi justificate şi de a le onora către pacienţi în termen de 24/48 ore.

    La propunerea Autorităţii de Concurenţă a fost eliminat criteriul geografic care împiedica deschiderea de noi farmacii, fapt care a condus la îmbunătăţirea accesibilităţii pacienţilor la servicii farmaceutice.

    În ceea ce priveşte tranzacţiile din domeniul farmaceutic, Consiliul Concurenţei a impus condiţii în situaţiile în care a avut îngrijorări privind efectele asupra pieţei. De exemplu, Grupul Penta/Dr. Max a trebuit să cesioneze 18 farmacii Arta din Bucureşti şi Timişoara pentru a prelua A&D Pharma Holdings.

    La finalul lunii iunie, Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie pe piaţa imunoglobulinelor normale umane. În cadrul investigaţiei ce vizeză posibila limitare a aprovizionării pieţei româneşti cu imunoglobulină umană normală cu scopul eliminării taxei clawback şi obţinerii unui cadru fiscal mai favorabil, au fost efectuate simultan inspecţii inopinate atât în România, cât şi în Belgia şi în Italia.

    De asemenea, Autoritatea de Concurenţă are în derulare două investigaţii privind un posibil abuz de pozitie dominantă al companiei Roche Romania SRL pe piaţa anumitor produse oncologice din România.


    Dureri mari. Producătorul Nurofen are afaceri de 100 mil. € în România

    Reckitt Benckiser, gigantul britanic prezent şi pe piaţa din România încă din 2002, a ajuns la o cifră de afaceri de aproape 100 de milioane de euro pe piaţa românească în 2017, în creştere cu 11% faţă de anul anterior, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

    Profitul companiei a scăzut însă cu 10% anul precedent, până la 16 mil. lei, iar compania a încheiat anul cu 178 de angajaţi, mai arată datele publice.

    Din 2010 până în prezent, afacerile companiei aproape s-au dublat, iar Nurofen, unul dintre medicamentele puse pe piaţă de britanici, este cel mai vândut medicament fără reţetă cu o cotă de piaţă de10,7%, potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor.

    Piaţa românească de medicamente a ajuns la 14,1 mi liarde de lei în 2017, în creştere cu 9% faţă de anul anterior, potrivit informaţiilor Cegedim. Piaţa care a înregistrat o creştere constantă de la an la an a fost cea a produselor fără reţetă, acestea neavând preţul reglementat de autorităţi. În primul trimestru, vânzările la medicamente fără reţetă au ajuns la peste 880 de milioane de lei, în creştere cu 13%.

  • Consiliul Concurenţei analizează producţia şi vânzarea medicamentelor fără prescripţie medicală

    Potrivit Consiliului Concurenţei, în cadrul acestui studiu vor fi analizate condiţiile structurale ale pieţelor, relaţiile contractuale dintre diferiţi actori care desfăşoară activităţi de producţie şi comercializăre a medicamentelor eliberate fără reţetă/suplimentelor alimentare şi se va efectua o analiză detaliată a cadrului legislativ aplicabil.

    „În cazul în care vor fi identificate disfuncţionalităţi care afectează mediul concurenţial, Consiliul Concurenţei va putea propune modificarea sau revizuirea reglementărilor existente, va putea emite clarificări sau atenţionări către mediul de afaceri sau administraţia publică, cu scopul de a îmbunătăţi eficienţa economică a sectorului şi de a proteja interesele consumatorilor. De asemenea, în situaţia în care descoperă indicii, Autoritatea poate declanşa investigaţii privind posibila încălcare a legii”, arată comunicatul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BT: În 2018, creditul pentru populaţie şi firme va creşte cu 5,9%, iar depozitele cu 10,2%

    Aceste ritmuri sunt inferioare celor prognozate pentru depozite: 10,2% în 2018, 9,6% în 2019 şi 9,2% în 2020, se estimează în analiza BT, semnată de Andrei Rădulescu, economistul-şef al băncii cu sediul central la Cluj-Napoca.

    Soldul creditului neguvernamental a crescut pentru a şaptea lună la rând în iulie, cu 0,4% faţă de iunie, la 243,3 miliarde de lei (nivel record), conform datelor comunicate de Banca Naţională a României (BNR), vineri, citate de BT.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Acesta este sectorul economic cu cea mai mare creştere în ultimii 10 ani

    Acesta este urmat de sectorul activităţi de contractare, pe baze temporare, a personalului (leasing de personal), cu un ritm de creştere a veniturilor în anul 2017 faţă de 2008 (înainte de impactul crizei financiare pe plan local) de 1.001%, până la 2,73 miliarde de lei, mai arată analiza realizată de Guda, care este şi Service Director al Coface România.

    Analiza evaluează evoluţia veniturilor companiilor active în România pentru cele 612 sectoare de activitate din CAEN. Pentru a filtra sectoarele reprezentative, preşedintele AAFBR le-a luat în considerare doar pe cele care au cel puţin 100 de companii active şi care înregistrează venituri consolidate de cel puţin 100 de milioane de lei şi le-au eliminat pe cele cu deviaţii extreme (creşteri sau scăderi semnificative) cauzate de ieşirea sau înmatricularea unor companii importante.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro