BusinessMagazin

Tag: amenzi

  • Firme amendate cu 2.000 de lei pentru gropile de pe un pod de legătură cu autostrada A1 Deva-Sibiu

    Şefului Serviciului Poliţiei Rutiere Hunedoara, comisarul şef Dan Micu, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX că sancţiunea contravenţională a fost de 21 de puncte de amendă, punctul de amendă fiind de 97,5 lei.

    El a precizat că cele două firme sancţionate au obligaţia de ”a aduce carosabilul la viabilitatea necesară astfel încât autovehiculele să circule în condiţii optime”.

    DN76 Deva – Oradea se află în reabilitare de aproape doi ani, iar de sectorul Deva-Brad, în care este cuprins şi podul de peste râul Mureş, de la Şoimuş, şi care face legătura cu autostrada A1 Deva-Sibiu, se ocupă asocierea de firme Selina – Doprostav.

    Reabilitarea efectivă a podului este programată să înceapă abia în această primăvară, însă între timp constructorul este obligat să se ocupe de întreţinerea carosabilului. Asfaltul de pe podul de la Şoimuş s-a degradat mai ales în ultimele luni, de când porţiunea de autostradă Deva – Orăştie a fost deschisă traficului.

  • Guvernul extinde termenul procesului verbal de contravenţie, pentru a limita neplata amenzii

    În prezent, dacă procesul verbal nu este primit de către contravenient în termen 30 de zile, acesta nu mai este obligat să plătească amenda.

    “O ordonanţă de urgenţă se referă la modificarea unor termene prevăzute de OUG 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, şi anume că, pentru procesele verbale de contravenţie pe care nu le semnează persoana amendată, se prelungeşte termenul, de la 30 la 60 de zile, de comunicare a procesului verbal”, a spus Calotă la finalul şedinţei de miercuri a Guvernului.

    Extinderea termenului a fost operată prin ordonanţă de urgenţă.

  • Firmele Avenir Telecom şi Euronet Services şi LPF, amendate de Consiliul Concurenţei pentru nerespectarea angajamentelor

    “Este pentru prima dată când aplicăm amenzi pentru nerespectarea angajamentelor. Scopul finalizării unei investigaţii prin acceptarea unor angajamente este restabilirea rapidă a mediului concurenţial. Formularea de angajamente este o iniţiativă a companiilor implicate şi orice modificare ulterioară a acestora sau a modului de aplicare se face doar în urma unei decizii a autorităţii de concurenţă”, a declarat, într-un comunicat, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Consiliul Concurenţei a finalizat, în 2012, două investigaţii privind posibile înţelegeri anticoncurenţiale între Orange, Vodafone şi Cosmote şi toţi distribuitorii acestora de produse preplătite de telefonie mobilă (aproximativ 150), după ce companiile implicate şi-au asumat o serie de angajamente de a încheia contracte care să conţină prevederi care să stimuleze competiţia.

    Companiile au implementat angajamentele pe care şi le-au asumat, iar studiile realizate în cadrul procesului de monitorizare au arătat că, faţă de 2012, în 2014, utilizatorii erau foarte multumiţi de produsele prepay, inclusiv de preţul acestora.

    “Cu toate acestea, au existat şi excepţii: companiile Avenir Telecom şi Euronet Services nu au modificat contractele cu sub-distribuitorii lor de produse preplătite de telefonie mobilă în termenul maxim prevăzut şi, ca urmare, au fost amendate cu 298.905 lei şi, respectiv 220.510 lei. Reamintim că prevederile care au generat îngrijorări concurenţiale şi pe care companiile aveau obligaţia de a le elimina de pe întreg lanţul de distribuţie, în termen de maxim 9 luni, vizau posibilitatea de a stabili preţul de revânzare al produselor preplătite de telefonie mobilă, declararea şi autorizarea punctelor de vânzare ale partenerilor comerciali, obligaţiile de non-concurenţă”, se menţionează în comunicat.

    De asemenea, atât operatorii de telefonie mobilă, cât şi distribuitorii lor de produse s-au angajat ca la selectarea distribuitorilor/sub-distribuitorilor acestora vor aplica un set de principii şi reguli de selecţie transparente şi nediscriminatorii.

    În ceea ce priveşte LPF, aceasta a fost sancţionată cu 185.664 lei pentru că nu a respectat angajamentele pe care şi le-a asumat, referitoare la drepturile de difuzare a meciurilor de fotbal în sezoanele competitionale 2011-2012, 2012-2013, 2013-2014.

    Consiliul Concurenţei a constatat că LPF a încălcat angajamentele prin faptul că nu a vândut drepturile de televiziune aferente pachetelor 3, 4, 5, 6, 7 şi 9 prin intermediul unei licitaţii deschise, transparente şi nediscriminatorii, ci sub forma unui singur pachet de drepturi. De asemenea, LPF a cesionat anumite categorii de drepturi cu caracter exclusiv, deşi angajamentele asumate prevedeau cesionarea cu titlu neexclusiv a acestor categorii de drepturi. În ceea ce priveşte drepturile de transmisie directă radio, LPF le-a cesionat exclusiv către Societatea Română de Radiofuziune, printr-un contract încheiat pe o perioada de 3 (trei) ani, neexistând o pachetizare a meciurilor.

    În prezent, Consiliul Concurenţei derulează o nouă investigaţie asupra modului în care LPF a vândut drepturile de televizare ale meciurilor din cadrul competiţiei Liga I. Această investigaţie a fost declanşată în urma unei plângeri.

    Liga Profesionistă de Fotbal a vândut drepturile de televizare ale meciurilor de fotbal ce se desfăşoară în cadrul competiţiei Liga I către compania Intel Sky Broadcast LTD, pentru o perioadă de 5 ani. Compania a decis să le valorifice prin intermediul a două posturi de televiziune în regim “cu plată”. Investigaţia nu vizează modalitatea în care compania Intel Sky Broadcast LTD valorifică aceste drepturi de televizare, ci comportamentul membrilor LPF.

    Autoritatea de concurenţă acceptă angajamente doar în situaţia în care acestea sunt o măsură mai eficientă decât continuarea investigaţiei. Neîndeplinirea angajamentelor devenite obligatorii prin decizie a Consiliului Concurenţei constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 0,5% la 10% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior sancţionării.

  • Consiliul Concurenţei a amendat cu 35 de milioane de euro giganţii din retail pentru înţelegeri la fixarea preţurilor

    Sancţiunile au fost aplicate în cadrul investigaţiei având ca obiect întelegeri pentru fixarea preţurilor între retailerii Metro, Real, Selgros, Mega Image şi furnizorii acestora, în perioada 2005-2009, notează un comunicat de presă emis de Consiliul Concurenţei.

    În urma investigaţiei, a fost sanctionată încălcarea legii concurenţei atât pentru stabilirea preţurilor de revânzare (de raft), cât şi pentru comportamentul companiilor în cadrul promoţiilor.

    Consiliul Concurenţei a constatat că preţurile de vânzare la raft nu se stabileau conform regulilor de piaţă prin raportul dintre cerere şi ofertă, ci furnizorul şi retailer-ul stabileau un pret fix sau minim. Această practică conduce la preţuri mai mari pentru consumatorul final, retailerul neputând să scadă preţul sub limita stabilită cu furnizorul.

    În ceea ce priveşte comportamentul companiilor în cadrul promoţiilor, contractele sau documentele contractuale dintre unii retaileri şi furnizori conţineau o clauză care prevedea că, în aceeaşi perioadă, furnizorii nu puteau realiza promoţii simultane în diferite lanţuri de retail, acestea putând doar să alterneze. În acest fel, consumatorul final nu putea avea acces, în acelaşi timp, la promoţii şi implicit la cel mai mic preţ, în magazine concurente. Decizia de a realiza sau nu promoţii în lanţuri de magazine concurente trebuie să aparţină furnizorului, notează acelaşi comunicat.

    Companiile sancţionate sunt Mega Image (5,6 milioane euro), Metro Cash&Carry România (11,3 milioane euro), Real Hypermarket România (5,5 milioane euro), Selgros Cash&Carry România (6,6 milioane euro), Agroalim Distribution (138.000 euro), Albalact (499.888 euro), Argus (141.615 euro), Covalact (149.833 euro), Cramele Halewood (63.340 euro), Danone PDPA (599.828 euro), De Silva Intermed (7.217 euro), Delaco Distribution (206.829 euro), Gerola Prodinvest (70.210 euro), Granddis (74.354 euro), Impex Bock (1.307 euro), Macromex (535.043 euro), Napolact (264.652 euro), Parmalat România (61.330 euro), Prodlacta (37.755 euro), Quadrant-Amroq Beverages (725.805 euro), Star Foods EM (443.900 euro), Transilvania General Import Export (1,1 milioane euro), Tymbark Maspex România (374.301 euro), Whiteland Import Export (528. 292 euro) şi Zarea (78. 975 euro).

    La sfârşitul anului trecut, Guvernul a aprobat Memorandumul privind înfiinţarea unui sistem de monitorizare a preţurilor bunurilor de consum, respectiv “Monitorului preţurilor bunurilor de consum”. Proiectul, ce va fi derulat de Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC România) cu sprijinul prin Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor – ANPC şi al Consiliului Concurenţei, prevede crearea unui platforme on-line care să afişeze săptămânal preţurile produselor care fac parte din coşul zilnic al populaţiei.

  • Concurenţa a amendat cu 500.000 euro opt firme de taxi din Bucureşti pentru o “înţelegere tacită”

    “Legea concurenţei interzice orice înţelegeri exprese sau tacite şi orice practici concertate care conduc la denaturarea concurenţei pe o piaţă. Fiecare întreprindere trebuie să îşi stabilească în mod independent politica de tarife în funcţie de structura costurilor implicate de desfăşurarea activităţii şi nu prin coordonare cu alte întreprinderi concurente” a declarat într-un comunicat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Companiile sancţionate, care deţineau circa 70% din piaţă la momentul înţelegerii, sunt Pelicanul Grup Taxi (amendă de 24.039 euro), Pelicanul Grup Internaţional Filiala Bucureşti (311 euro), Meridian Taxi (sancţionat cu 38.584 euro), Meridian Taxi Plus (10.404 euro), Autocobălcescu (375.831 euro), Confort Taxi (1.019 euro), Cristaxi Service (48.963 euro) şi Grup AS 2000 Transcom (5.870 EURO).

    Potrivit Consiliului Concurenţei, companiile sancţionate s-au înţeles să se alinieze toate unui tarif de transport în regim de taxi.

    “Pentru o parte importantă dintre cei prezenţi în piaţă, în principal pentru cei autorizaţi în Ilfov şi al căror acces în Bucureşti a suscitat numeroase dezbateri, această acţiune a constat, la momentul respectiv, într-o majorare de preţ, care a privat astfel beneficiarii serviciilor de taxi de preţuri mai mici, rezultate din concurenţa manifestată până atunci. Ulterior, peste 90% din piaţă s-a aliniat tarifului unic stabilit de cei implicaţi în înţelegerea anticoncurenţială, fiind eliminată orice formă de concurenţă prin preţ între aceştia. Este important de subliniat că în aceeaşi perioadă au fost iniţiate în Parlament demersuri pentru modificarea Legii taximetriei în sensul, printre altele, al permiterii accesului în Bucureşti al transportatorilor autorizaţi în Ilfov”, se mai arată în comunicat.

    Reprezentanţii instituţiei afirmă că acţiunile autorităţilor de autorizare, dar şi anumite prevederi legislative care facilitează schimbul de informaţii sensibile între întreprinderi concurente (prin consultarea acestora, grupate în asociaţii, în materie de tarif maxim), au favorizat respectivul comportament anticoncurenţial.

    Pe lângă sancţiunile aplicate, Consiliul Concurenţei va formula recomandări autorităţilor de autorizare şi reglementare referitoare la modalitatea de organizare şi gestionare a serviciilor de transport de persoane în regim de taxi în Municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, dar şi factorilor decidenţi implicaţi în legiferarea acestui domeniu la nivel naţional.

    Decizia Consiliului Concurenţei urmează a fi publicată pe site-ul autorităţii de concurenţă, după obţinerea acordului părţilor implicate cu privire la informaţiile confidenţiale.

    Autoritatea română de concurenţă a sancţionat, în 2010 şi 2011, carteluri între operatorii de taximetrie din mai multe localităţi (Constanţa, Timişoara, Baia Mare şi Târgu-Mureş) prin care se eliminase orice formă de concurenţă prin preţ (aceste înţelegeri având ca obiect practicarea unui acelaşi tarif) şi are în curs de desfăşurare o investigaţie privind existenţa unor practici aparent similare pe piaţa locală de taximetrie din Râmnicu Vâlcea.

    În cazurile finalizate, au fost sancţionate 34 de companii, amenzile aplicate fiind în valoare totală de 1.635.470 lei (circa 363.438 euro). Deciziile au fost contestate în instanţă, care însă a menţinut amenzile aplicate de autoritatea de concurenţă.

  • Peste 2.000 de şoferi, amendaţi în ultima zi din 2014

    Totodată, poliţiştii au retras 18 certificate de înmatriculare şi au reţinut 74 de permise de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice.

    În 18 dintre cazuri, carnetul auto a fost reţinut pentru conducere sub influenţa băuturilor alcoolice, iar în alte 15, pentru conducere cu viteză excesivă, restul fiind pentru alte abateri, mai precizează, într-un comunicat remis joi, Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR).

  • Antena 3, Antena 1, B1 TV şi România TV – cele mai mari sancţiuni de la CNA, în 2014

    Datele au fost obţinute de agenţia MEDIAFAX prin prelucrarea informaţiilor din şedinţele Consiliului Naţional al Audiovizualului, a celor publicate pe site-ul CNA şi a celor din comunicatele de presă emise de instituţie în acest an, în lipsa unui bilanţ oficial al Consiliului până la data publicării acestui material.

    Astfel, CNA a aplicat în acest an un număr total de 373 de sancţiuni, dintre care 68 de amenzi în valoare de 1.826.000 de lei, 284 de somaţii publice, 10 decizii de intrare în legalitate a unor piese muzicale, spoturi publicitare şi electorale, 10 decizii de acordare a unor drepturi la replică sau rectificare şi o decizie de retragere a licenţei. Sumele provenite din amenzile CNA merg la bugetul de stat.

    Comparativ cu anul 2013, numărul amenzilor aplicate de CNA în acest an este în scădere. În 2013, CNA a aplicat un total de 101 amenzi în cuantum de 2.067.500 de lei. Însă, numărul total al sancţiunilor (incluzând somaţiile, deciziile de acordare a dreptului la replică etc.) este în acest an mai mare faţă de cel din 2013. Anul trecut, Consiliul a aplicat în total 250 de sancţiuni pentru nerespectarea de către televiziuni, radiouri şi distribuitorii de servicii a legislaţiei din domeniul audiovizualului.

    Cele mai mari sancţiuni au mers în acest an la televiziunile de ştiri Antena 3, B1 TV şi România TV, dar şi la televiziunea generalistă Antena 1.

    Astfel, Antena 3, o televiziune deţinută de familia Voiculescu, s-a situat pe primul loc în acest top, întrucât a primit 15 sancţiuni de la CNA, din care 10 amenzi, a căror valoare totală este de 230.000 de lei. Antena 3 a primit şi două somaţii publice şi trei decizii de acordare a dreptului la replică, pentru nerespectarea legislaţiei audiovizualului în acest an.

    Antena 1, o televiziune generalistă deţinută tot de familia Voiculescu, a ocupat poziţia a doua în clasament. Antena 1 a primit în acest an 7 sancţiuni de la CNA, respectiv 4 amenzi, în cuantum de 170.000 de lei, două somaţii publice şi o decizie de acordare a dreptului la rectificare.

    Pe locul al treilea în topul celor mai mari sancţiuni primite în acest an de televiziuni se situează B1 TV. Această televiziune de ştiri, deţinută indirect de familia Păunescu şi direct de Sorin Oancea (50% din acţiuni), a primit în 2014 un număr total de 12 sancţiuni de la CNA, între care 6 amenzi, în valoare totală de 135.000 de lei, 5 somaţii publice şi o decizie de acordare a dreptului la replică.

    România TV, o televiziune de ştiri aflată în sfera de influenţă a deputatului Sebastian Ghiţă, ocupă poziţia a patra în acest clasament. România TV a primit în acest an 11 sancţiuni (7 amenzi, în cuantum de 125.000 de lei, 3 somaţii publice şi o decizie de acordare a dreptului la replică), pentru nerespectarea legislaţiei audiovizualului.

    Clasamentul continuă cu Pro TV, care a primit 3 sancţiuni în acest an de la CNA, dintre care 2 amenzi (în cuantum de 120.000 de lei), Mynele TV – o amendă de 100.000 de lei şi Naşul TV – 5 sancţiuni, din care 4 amenzi (80.000 de lei).

    Televiziunea Română a primit în acest an 4 sancţiuni de la CNA, dintre care o amendă de 70.000 de lei, două somaţii publice şi o decizie de acordare a dreptului la replică.

    La rândul său, televiziunea de ştiri Realitatea TV a primit în 2014 un număr total de 8 sancţiuni pentru nerespectarea legislaţiei audiovizualului, respectiv 3 amenzi (în cuantum de 36.000 de lei), patru somaţii şi o decizie de acordare a dreptului la replică.

    Clasamentul continuă cu Prima TV – 3 sancţiuni (2 amenzi în cuantum de 20.000 de lei şi o somaţie publică), Taraf TV – o amendă de 15.000 de lei, Kanal D – 2 sancţiuni (o amendă de 10.000 de lei şi o somaţie), Estrada TV – 2 sancţiuni (o amendă de 10.000 de lei şi o somaţie), Neptun TV – 2 sancţiuni (o amendă de 10.000 de lei şi o somaţie) şi Antena Stars – o amendă de 10.000 de lei.

    Totodată, Digi 24, Sport.ro, Look TV, Transilvania Live! (în prezent Look Plus, n.r.) şi The Money Channel au primit fiecare câte o somaţie publică în acest an, pentru încălcarea legislaţiei audiovizualului.

    În ceea ce priveşte posturile de radio, Radio Zu a primit 4 sancţiuni, respectiv 3 amenzi, în cuantum de 40.000 de lei, şi o decizie de intrare în legalitate a unui clip publicitar, iar Kiss FM a primit 2 amenzi, în valoare totală de 40.000 de lei.

    Clasamentul celor mai amendate posturi de radio în acest an continuă cu Gold FM (o amendă de 25.000 de lei), Pro FM (o amendă de 25.000 de lei), Radio 21 – 2 sancţiuni (o amendă de 20.000 de lei şi o somaţie). La rândul lor, Europa FM, Magic FM Sibiu şi RFI România au primit câte o somaţie publică.

    Pe de altă parte, cele mai multe dintre somaţiile publice aplicate în acest an de CNA au mers la cablişti, pentru nerespectarea principiului “must carry”, respectiv neincluderea în grilele lor a unor televiziuni obligatorii la retransmisie, potrivit articolului 82 din Legea audiovizualului. Între aceste societăţi de cablu somate public de CNA în 2014 se numără şi cabliştii mari, respectiv RCS&RDS, UPC România, Romtelecom şi Digital Cable Systems.

    Consiliul Naţional al Audiovizualului este unica autoritate de reglementare în domeniul programelor audiovizuale, o instituţie publică autonomă aflată sub control parlamentar. Consiliul se întruneşte, în mod curent, de două ori pe săptămână, în şedinţe publice şi este mandatat să monitorizeze radiodifuzorii şi să aplice sancţiuni în cazul în care constată încălcări ale reglementărilor în vigoare.

    CNA nu a funcţionat în acest an timp de mai mult de o lună. Consiliul şi-a încheiat activitatea la sfârşitul lunii octombrie, după expirarea mandatelor a patru membri, respectiv Narcisa Iorga, Cristina Trepcea, Radu Călin Cristea şi Christian Mititelu. Pentru ca o şedinţă a CNA să poată avea loc, Consiliul trebuie să aibă un cvorum de opt din cei 11 membri numiţi, potrivit Legii audiovizualului.

    Astfel, Consiliul Naţional al Audiovizualului şi-a putut relua activitatea abia pe 9 decembrie, după numirea de către Parlament a doi noi membri ai Consiliului, respectiv Radu Călin Cristea (care astfel îşi continuă activitatea în CNA) şi Gabriel Tufeanu (aflat la primul mandat în Consiliu).

    CNA are, în prezent, următoarea componenţă: Laura Georgescu (preşedinte), Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Gabriel Tufeanu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea.

  • 19.000 de sancţiuni aplicate şoferilor într-o săptămână. Sfatul Poliţiei: atenţie la polei!

    În perioada 22-28 noiembrie, Poliţia Română a acţionat pentru prevenirea accidentelor rutiere, pe sectoarele de drumuri naţionale şi pe cele cunoscute ca având valori ridicate de trafic.

    La acţiunile organizate au participat 2.177 de poliţişti, dintre care 1.343 de la rutieră. în urma activităţilor efectuate, au fost constatate 425 de infracţiuni, dintre care 359 la regimul circulaţiei, şi au fost aplicate 19.219 sancţiuni contravenţionale.

    Dintre sancţiunile aplicate, 5.272 au fost pentru indisciplina pietonilor, 720 pentru neacordarea priorităţii de trecere şi 13.227 pentru viteză neregulamentară.

    Ca măsură complementară, poliţiştii au reţinut 1.868 de permise de conducere şi au retras 787 de certificate de înmatriculare.

    Pentru un trafic rutier sigur în condiţii de iarnă şi prevenirea evenimentelor nedorite în trafic, Poliţia Română recomandă participanţilor la trafic să respecte cu stricteţe regulile de circulaţie şi indicaţiile poliţiştilor rutieri.

    Legislaţia rutieră în vigoare prevede că pentru deplasarea autovehiculelor pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei este obligatorie folosirea anvelopelor de iarnă.

    De asemenea, autovehiculele cu greutatea de peste 3,5 tone trebuie echipate cu dispozitive antiderapante.

    Când partea carosabilă este acoperită cu zăpadă sau polei, conducătorii auto au obligaţia să circule cu o viteză care să nu depăşească 30 km/h în localităţi sau 50 km/h în afara acestora.

    Informaţi-vă asupra condiţiilor de deplasare pe traseul ales, precum şi despre condiţiile meteo rutiere prognozate pentru zona tranzitată.

    Daţi dovadă de mult discernământ referitor la oportunitatea plecării dumneavoastră.

    Verificaţi farurile, nivelul uleiului, combustibilul, antigelul, lichidul de parbriz şi instalaţia de încălzire.

    Verificaţi dacă dispozitivele de iluminare şi semnalizare, ştergătoarele de parbriz şi instalaţiile de climatizare funcţionează corespunzător. Curăţaţi în permanenţă farurile şi blocurile de semnalizare şi folosiţi corespunzător instalaţia de ventilaţie – climatizare.

    Utilizaţi luminile de întâlnire şi pe timpul zilei, pe toate categoriile de drumuri şi a celor de ceaţă în cazul apariţiei acestui fenomen.

    Păstraţi o distanţă mai mare faţă de autovehiculele care circulă în faţă.

    Evitaţi acţionarea bruscă a mecanismului de direcţie şi a sistemului de frânare al autovehiculului.

    De asemenea, este bine vă aveţi la dumneavoastră o lopată, perie/mătură, racletă, sac cu sare/nisip şi lanţuri.

    Asiguraţi-vă rezerve de combustibil, apă, hrană, haine groase, pături, medicamente, un telefon mobil pe care să-l folosiţi în caz de urgenţă sau de deszăpezirii, apelând cu mult calm numărul de urgenţă 112, precum şi un încărcător/baterie de rezervă.

    Pentru a fi acceptate ca anvelope de iarnă, cauciucurile trebuie să fie inscripţionate cu unul dintre simbolurile “MĂS”, “M.S.”, “MS” sau “M&S”, fără a include în această categorie anvelopele marcate numai cu inscripţia “all seasons”.

    Poliţia precizează că în legislaţie nu se face referire la o dată calendaristică de la care este obligatorie utilizarea anvelopelor de iarnă, ci se prevede faptul că acestea sunt obligatorii atunci când se circulă pe drumuri acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei.
     

  • Chiriţoiu, Consiliul Concurenţei: Menţinerea amenzilor pentru petrolişti, decisă în 2015

    “Efectele, consecinţele amenzilor noastre depind de abilitatea de a convinge instanţele de a le menţine. Cele mai importante şi care în cursul anului viitor urmează să fie soluţionate, fiind pe rolul instanţelor, sunt sancţiunile acordate firmelor din domeniul petrolier. Din cele şapte cazuri, avem şapte procese. Consiliul a pierdut unul şi a câştigat şase la Curtea de Apel. Ne aşteptăm ca în cursul anului viitor Înalta Curte să soluţioneze definitiv toate cele şapte procese şi să avem un răspuns, dacă firmele au încălcat legea şi dacă bugetul păstrează cele 200 de milioane de euro pe care le-a încasat. Mă întreb ce se va întampla dacă nu se va decide asta? Banii au intrat în buget şi s-au cheltuit”, a afirmat Chiriţoiu, într-o conferinţă.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Razie a poliţiştilor printre taximetriştii de la aeroporturi: amenzi de peste 100.000 lei

    La data de 20 noiembrie, Direcţia de Poliţie Transporturi din cadrul I.G.P.R. a coordonat o acţiune pentru verificarea legalităţii desfăşurării transportului rutier în regim de taxi, în zona aeroporturilor internaţionale Bacău, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara şi Bucureşti – Henri Coandă.

    Activităţile s-au derulat pe parcursul a două ore, în funcţie de traficul de pasageri din fiecare aeroport.

    Poliţiştii de la transporturi şi rutieri au acţionat pe traseele dinspre şi către aeroport, precum şi în zonele unde are loc debarcarea şi preluarea pasagerilor, pentru depistarea persoanelor care practică ilegal activitatea de taximetrie, care acostează persoane pentru a le oferi astfel de servicii, precum şi pentru sancţionarea celor care, deşi sunt autorizaţi, nu respectă regulile de tarifare sau calitatea serviciilor.

    Pe parcursul activităţilor desfăşurate, echipele de control au verificat 1.357  de autovehicule,  2 societăţi rent-a-car şi au aplicat 554 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 102.110 lei.

    Din totalul sancţiunilor aplicate, 428 au vizat încălcări ale normelor prevăzute de O.U.G. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, 84 de sancţiuni au fost aplicate pentru încălcări ale Legii 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, 15 la Legea 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, iar 27 sancţiuni au fost aplicate pentru nerespectarea altor acte normative.

    De asemenea, în urma neregulilor constatate, au fost retrase 20 certificate de înmatriculate şi  reţinute 7 certificate de înmatriculate.

    La activităţi au participat şi jandarmi, precum şi specialişti ai Registrului Auto Român şi Metrologiei Legale.

    S.R.P.T. CONSTANŢA: A fost depistat un bărbat de 30 de ani, din Călăraşi, care efectua activităţi de taximetrie pe raza municipiului Călăraşi, fără a avea afişate pe portierele din faţă ale taxiului tarifele practicate. În cauză, operatorul de transport a fost sancţionat cu amendă în valoare de 1.000 de lei.

    S.R.P.T. GALAŢI: Poliţiştii din cadrul Biroului Judeţean de Poliţie Transporturi Feroviare Buzău, în cooperare cu poliţişti ai Serviciului Poliţiei Rutiere Buzău, au depistat în trafic un bărbat 51 de ani, din judeţul Buzău, care conducea un autoturism, efectuând activităţi de transport persoane în regim de taxi. În urma verificărilor efectuate s-a constat că nu deţinea atestat şi nu avea în dotare caseta taxi. Persoana în cauză a fost sancţionată contravenţional conform O.U.G. nr. 195/2002 şi Legea nr. 38/2003.

    I.P.J. GORJ: A fost depistat un bărbat de 54 de ani din Tg-Jiu, în timp ce conducea un autoturism, efectuând transport rutier de persoane în regim de taxi, fără a deţine certificat de competenţă profesională. De asemenea, autovehiculul avea anvelopele uzate peste limita legal admisă. Conducătorul auto a fost sancţionat pentru încălcarea prevederilor O.U.G 195/2002 şi Legii nr. 38/2003, cu amendă în valoare de 360 de lei, fiindu-i reţinut şi certificatul de înmatriculare. Operatorul de transport a fost sancţionat pentru încălcarea prevederilor Legii nr. 38/2003, cu amendă în valoare de 500 lei.